Iata o tema neabordata pana in prezent: pradatorii sexuali din magistratura. Problema a fost ridicata de fostul procuror PICCJ Marian Sintion (foto), care a anuntat ca lucreaza la un proiect de lege menit sa epureze instantele si parchetele de asemenea devianti.

Declaratia a fost facuta la 8 septembrie 2024 intr-un interviu acordat jurnalistului Cornel Ivanciuc. Sintion – pensionat in 2022, in prezent avocat – a dat un exemplu deja celebru: cel al procurorului Radu-George Bucurica de la Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin, pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a sanctionat disciplinar definitiv cu suspendarea timp de doua luni pentru ca in 2017, pe vremea cand conducea PJ Oravita, i-ar fi facut avansuri sexuale si chiar ar fi pipait-o pe o femeie in timp ce instrumenta un dosar penal deschis ca urmare a plangerii formulate de aceasta. Amintim ca initial Sectia pentru procurori in materie disciplinara il pedepsise pe George Bucurica prin retrogradare, procuroarea CSM Tatiana Toader facand opinie separata in sensul excluderii lui Bucurica din magistratura (click aici pentru a citi).

Totusi, pe latura penala Radu Bucurica a primit doua clasari in dosarul „Pipaiala”: atat de la SIIJ, cat si din partea PCA Timisoara (click aici pentru a citi).

Ce facem cu pradatorii sexuali care scapa de raspunderea penala?

In acest context, fostul procuror Marian Sintion a evidentiat o carenta in legislatie – si anume: exista un registru al pradatorilor sexuali care include numai persoane condamnate penal pentru asemenea infractiuni. Totusi, nu exista un asemenea registru pentru obsedatii sexual care scapa de raspunderea penala, dar sunt dovediti pe alte cai (de exemplu, intr-un dosar disciplinar). De aceea avocatul Sintion lucreaza la un proiect de lege menit sa asigure instituirea unui registru care sa includa persoanele sanctionate non-penal (disciplinar, administrativ etc.). Accentul este pus pe epurarea magistraturii de asemenea indivizi, pentru simplul motiv ca ei nu mai indeplinesc conditia de buna reputatie pentru a putea activa ca judecatori sau procurori, a explicat fostul procuror de la Parchetul General.

Redam explicatiile avocatului Marian Sintion (vezi video):

„Lucrez pentru a determina o alta abordare in societatea romaneasca. Exista o problema la Ministerul Public: ei au in cercetare din 2018 un procuror in legatura cu o hartuire sexuala pe care ar fi realizat-o fata de o persoana vatamata intr-un dosar in care instrumenta cercetarile. Acest dosar (n.r. de hartuire sexuala) a fost clasat in doua randuri: o data a fost infirmat de procurorul ierarhic, o data a fost infirmat de catre instanta de judecata. Acest procuror a fost sanctionat disciplinar in legatura cu conduita sa.

O problema pe care o ridica din punct de vedere tehnic legata de statutul unui procuror: este inadmisibil – pe conduita – ca o persoana care are o astfel de atitudine sa ramana in magistratura. Din punctul meu de vedere, el nu mai indeplineste conditia bunei reputatii. Este procurorul Bucurica Radu-George.

Sistemul de justitie ar trebui sa lamureasca situatia lui, tot ce presupune conduita sa. Efectiv, pe reputatie profesionala, el trebuie sa plece din magistratura. Pentru ca nu poate o persoana care are probleme cu un dosar (indiferent ca este persoana vatamata, martor sau are alta calitate) sa mai aiba incredere intr-un astfel de procuror, care are statutul de magistrat.

Mentinerea lui in magistratura ridica probleme si din alt punct de vedere: sanctionarea lui pe cale administrativ-disciplinara – prin prisma raportului Inspectiei Judiciare, dupa aceea prin Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie – arata si o tara legislativa. Pentru ca in registrul national al persoanelor care comit agresiuni sexuale sunt mentionate numai persoanele condamnate. Nu se face vorbire despre persoanele dovedite din punct de vedere disciplinar, dar dupa aceea faptele sunt prescrise sau sunt alte situatii in legatura cu posibilitatea sau imposibilitatea tragerii la raspundere penala.

Cazierul agresorilor sexuali e diferit de cazierul judiciar. Directia Cazier Judiciar este cea care gestioneaza si acest registru. Numai ca in situatia in care agresorul sexual este sanctionat in cadrul unitatii (mai ales parchete sau unitati cu structura militara), este surprinzator ca este mentinut in magistratura. Adica el sa fie dovedit in procedura disciplinara pe conduita pe care a avut-o, dar din punct de vedere penal dosarul este mentinut din 2018 in diferite stadii de procedura si nu reusesc sa faca nimic.

Cu atat mai grava este situatia lui (n.r. a lui Bucurica), a nelamuririi de la bun inceput a intregii situatii, pentru ca va descuraja toate victimele – mai ales din sistemul de justitie. Nu avem o evidenta a persoanelor care pot fi ele victime ale hartuirii sexuale in Ministerul Public sau in sistemul de justitie, per ansamblu. Si atunci tu daca ai o persoana banuita ca a facut astfel de fapte, cum o mentii in functie, mai ales ca ai pe disciplinar tu ai dovedit-o?

Iar registrul asta nu prevede nimic in situatia in care il dovedesti (n.r. pe pradatorul sexual) pe procedura interna. Ce faci cu el? Acolo spune numai de persoanele condamnate. Dar ce faci daca ii tii procedura (n.r. disciplinara) si nu urmaresti sa lamuresti macar din punct de vedere penal?

Sa zicem ca la Bucurica se va prescrie raspunderea (n.r. penala) a faptelor. Ce faci cu el pentru ca nu este condamnat?

Ministerul Public ia o bila neagra, pentru ca el cu astfel de fapte trebuia s-o lamureasca de la bun inceput. Nu poti s-o tii asa ani de zile. Este descurajant pentru toate persoanele care au astfel de probleme sa se mai adreseze procurorului cu plangeri.

Pe de alta parte, nu stiu daca este protejat (n.r. Bucurica) – nu cred ca se pune problema la modul asta.

Insa mai e o nuanta: procurorul Bucurica cand vorbeste cu persoana vatamata pe care a hartuit-o sexual, el ii cere informatii despre un patron de restaurant sau de hotel. Formatia acestui procuror este de fost ofiter de politie – el a terminat Academia de Politie si a intrat in procuratura. In mod normal, Ministerul Public ar fi trebuit sa ceara relatii de la Academia de Politie, de la institutiile la care el a lucrat inainte sa intre in procuratura: sa vada daca are comportament deviant, cum este cunoscut... Adica sa fie evaluat din punct de vedere psihologic. Noua ni se faceau verificari de catre procurorii-inspectori. Nu cred ca este o intamplare ca el intr-un dosar penal ajunge sa se dea la persoana vatamata.

Poate ca ar trebui sa i se verifice si cazuistica, sa vada daca au mai fost plangeri la adresa lui sau alte situatii – atat administrative, cat si penale – in legatura cu conduita lui ca procuror. Pentru ca in presa a mai aparut o situatie privind comportamentul lui: s-a dus la un restaurant unde erau profesori cu elevi si eleve. Presa a relatat ca era in stare de ebrietate si a inceput sa alerge profesoarele si sa aiba un comportament necorespunzator.

Pentru mine, ca procuror – si cred ca si pentru sistemul de justitie – este frustrant ca un astfel de individ sa-si mai poata desfasura activitatea in procuratura si in magistratura, in general. Eu am vazut cazul lui cum a evoluat in momentul in care a fost pus in discutie din punct de vedere disciplinar pe sectia de procurori: toti procurorii-barbati au votat impotriva excluderii lui din magistratura. Singura care a votat in acest sens este un procuror-femeie (n.r. Tatiana Toader). Nu este in regula”.