2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SEF DIN POLITIE IN MALAXORUL BINOMULUI – Curtea de Apel Ploiesti explica achitarea fostului sef al Politiei Sinaia Marin Tudorica in dosarul fabricat de procurorii Mircea Negulescu si Alfred Savu de la DNA Ploiesti in colaborare cu SRI: „Necesitatea unei interventii asupra unui functionar nu exista. Functionarul, institutia ori actul specific atributiilor de serviciu n-au putut fi individualizate... Apartamentele au fost vandute nu pentru profit, ci pentru a nu suferi un prejudiciu” (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 February 2022 17:54
Vizualizari: 3673

Ies la iveala amanuntele unui abuz mai putin cunoscut la nivel national, dar la fel de grav ca altele, mai sonore. Ne referim la un dosar in care procurorii Mircea Negulescu „Portocala” (foto 2) si Alfred Savu (foto 3) de la DNA Ploiesti au incercat sa-l infunde pe comisarul-sef Marin Tudorica (foto 1), fost sef al Politiei Sinaia, intr-un rechizitoriu confirmat de Lucian Onea (foto 4), cel care in 2016 conducea „Unitatea Haules” DNA Ploiesti (vezi facsimil).



Retinut pentru 24 de ore, defilat in catuse prin fata presei, apoi aruncat in arest preventiv timp de doua luni, Tudorica a fost achitat atat la fond (in 1 august 2019, de catre judecatoarea Dana Ivan de la Tribunalul Prahova), cat si la fond (in 20 ianuarie 2022, de catre magistratii Mihai Viorel Tudoran si Carmen Pricope de la Curtea de Apel Ploiesticlick aici pentru a citi).

Lumea Justitiei va prezinta motivarea prin care completul Tudoran-Pricope de la CA Ploiesti a mentinut sentinta de achitare a lui Marin Tudorica si a celorlalti inculpati din dosar: omul de afaceri Bogdan Cristian Simion si ofiterul de politie Ionut Rosca. Tudorica a fost acuzat de trafic de influenta, operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, precum si fals in declaratii. Simion a fost inculpat pentru cumparare de influenta si complicitate la operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia. La randul lui, Rosca a fost trimis in judecata pentru complicitate la trafic de influenta.

Amintim ca Marin Tudorica a fost acuzat ca ar fi primit doua masini de la Bogdan Cristian Simion, in schimb intervenind prin intermediul ofiterului de politie Ionut Rosca a inspectorii antifrauda astfel incat acestia sa nu ia masurile legale fata de firma lui Simion. Totodata, procurorii Mircea Negulescu si Aferd Savu l-au acuzat pe seful Politiei Sinaia ca, prin intermediul omului de afaceri Bogdan Cristian Simion, ar fi ridicat un ansamblu imobiliar in Sinaia si s-ar fi implicat in vanzarea apartamentelor. In plus, au sustinut procurorii DNA Ploiesti, Marin Tudorica nu ar fi trecut in declaratiile de avere un imprumut de 12.000 euro pe care l-ar fi acordat unei persoane, precum si primirea in folosinta gratuita a unui autoturism de la Bogdan Simion.


Negulescu si Savu au vrut cu orice pret sa-l faca pe Tudorica


Asa cum reiese din motivarile celor doua instante, anexate la final, DNA Ploiesti a plasmuit pur si simplu starea de fapt retinuta in rechizitoriu, doar ca sa-l agate pe Marin Tudorica in legatura cu presupusa protectie pe care seful Politiei Sinaia i-ar fi acordat-o firmei afaceristului Bogdan Simion. Or, martorii audiati au infirmat ideea acuzarii. Mai exact, desi martorii au confirmat ca era cunoscuta in oras prietenia dintre cei doi, niciunul dintre ei nu a putut indica vreun sprijin concret pe care seful Politiei Sinaia i l-ar fi acordat antreprenorului.

In legatura cu acuzatia de acte de comert incompatibile cu functia, instantele au retinut ca pentru a putea vorbi despre comert, trebuie sa existe un profit. Or, lucrurile au stat in felul urmator: Marin Tudorica si Bogdan Simion au construit cladirea din Sinaia (cartierul Platou Izvor) care face obiectul dosarului penal, dar au vandut-o nu ca sa obtina un profit, ci ca sa-si recupereze macar partial cheltuielile, in conditiile in care isi dadusera seama ca investitia nu era profitabila.

In ceea ce priveste autoturismul Mercedes pus la dispozitia comisarului-sef de catre omul de afaceri, instantele au admis apararile inculpatilor, stabilind ca desi masina fusese cumparata pe firma afaceristului, banii fusesera platiti de catre seful Politiei Sinaia. Deci nu se pune problema unui folos necuvenit.

Cu o singura fapta ar fi putut DNA Ploiesti sa-l infunde pe Marin Tudorica. Este vorba despre acuzatia de fals in declaratii, vizand omisiunea de a trece in declaratia de avere suma de 12.000 de euro acordata ca imprumut unei femei. Totusi, aceasta fapta s-a prescris, au retinut atat Tribunalul Prahova, cat si Curtea de Apel Ploiesti.


Prezentam principalul pasaj din motivarea deciziei pronuntate de CA Ploiesti in cauza nr. 5234/105/2016:


Revenind la criticile de fond, care vizeaza sentinta pronuntata de catre Tribunalul Prahova, se va constata mai intai faptul ca sustinerea inculpatului Tudorica Marin conform careia prima instanta de judecata ar fi omis sa dispuna continuarea procesului penal pentru infractiunea de fals in declaratii prev. de art. 326 C.pen. si savarsita in cursul lunii iunie 2011, in temeiul disp. art. 18 C.proc.pen., este nereala.

Intr-adevar, astfel cum rezulta din chiar considerentele sentintei atacate, Tribunalul Prahova a retinut urmatoarele:

Aceeasi situatie de fapt a fost sustinuta si de inculpatul Tudorica Marin in faza de cercetare judecatoreasca, cand a aratat ca a omis sa mentioneze suma de 12.000 euro imprumutata martorei Matei Mihaela Cheti in declaratia de avere aferenta anului 2011 intrucat la momentul autentificarii contractului de imprumut suma pe care o avea de recuperat din imprumutul acordat in 2009 era de 2800 euro.

Aceasta imprejurare nu este de natura, in opinia instantei de fond, sa inlature obligativitatea declararii imprumutului de catre inculpat, astfel ca s-a apreciat ca fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii prev. de art. 326 C.p.

Raportat, insa, la data savarsirii faptei (anul 2011) si la solicitarea inculpatului de continuare a procesului penal conform art. 18 C.p.p., s-a constatat ca in cauza a intervenit prescriptia raspunderii penale.

Prin urmare, instanta de fond a specificat in mod expres, neechivoc si pe deplin justificat ca fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii prev. de art. 326 C.pen, abia ulterior punand in aplicare in mod legal mecanismul prescriptiei raspunderii penale a acesteia. Drept urmare, nici critica inculpatului Tudorica Marin si care solicita achitarea sa pe considerentul ca fapta imputata nu ar fi prevazuta de legea penala nu mai are vocatia de a fi cercetata.

In ceea ce priveste infractiunea de trafic de influenta in forma agravata prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicare art. 5 C.penal comisa la sfarsitul anului 2007, inculpatul Tudorica Marin a solicitat incetarea procesului penal intrucat ar fi intervenit prescriptia raspunderii penale.

Sustinerea respectiva este corecta, dar nu mai poate produce efecte datorita imprejurarii ca fata de aceasta persoana s-a dispus in mod legal si temeinic, dupa cum se va arata in continuare, o solutie de achitare in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen. si care prevaleaza fata de aceea a constatarii intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

Strict referitor la prescriptia raspunderii penale a inculpatului Tudorica Marin pentru fapta de trafic de influenta mentionata se va constata ca in conformitate cu rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti nr. 230/P/2015 din 31.08.2016, dispozitia de trimitere in judecata a acestui inculpatul pentru prima acuzatie de trafic de influenta vizeaza o fapta pretins comisa de inculpat la sfarsitul anului 2007.

Astfel, infractiunea de coruptie s-ar fi consumat in modalitatea normativa a primirii la sfarsitul anului 2007 a unui autoturism marca Mercedes C220 in valoare de 14.700 euro fara TVA, achizitionat din Germania in 27.12.2007, de la cumparatorul de influenta inculpatul Simion Bogdan Cristian, acuzat in cauza pentru pretinsa comitere a infractiunii corelative.

Avand in vedere descrierea faptei pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, conform actului de sesizare, este lipsit de echivoc faptul ca, potrivit procurorului, momentul consumptiv al infractiunii ar fi situat in intervalul 27-31.12.2007.

Acesta este momentul de la care termenul de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani aplicabil pentru traficul de influenta, in forma agravata incriminate de art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, incepe sa curga, implinindu-se, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) si art. 154 alin. (2) teza I Cpen. in intervalul 27-31.12.2015.

Or, in cauza urmarirea penala in personam pentru fapta respectiva s-a dispus prin Ordonanta nr. 230/P/2015 din data de 06.05.2016, fiind comunicata inculpatului Tudorica Marin prin procesul verbal nr. 230/P/2015 din data de 11.05.2016 si prin care i s-au adus la cunostinta calitatea de inculpat, precum si drepturile si obligatiile.

Prin urmare, acest act procedural care in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 297/2018 ar fi avut aptitudinea sa intrerupa cursul prescriptiei raspunderii penale a intervenit ulterior implinirii termenului de prescriptie, nemaibeneficiind de capacitatea de a-l intrerupe.

In ceea ce priveste celelalte aspecte de nelegalitate si netemeinicie pretins a fi incidente in curpinsul sentintei pronuntate de catre Tribunalul Prahova, expuse pe larg atat de procuror cat si de inculpatii Tudorica Marin si Rosca Ionut, Curtea urmeaza a constata ca acestea nu se regasesc nici in solutia instantei de fond si nici in motivarea care a condus la pronuntarea acesteia.

Astfel, in ceea ce priveste cele doua infractiuni de trafic de influenta imputate inculpatului Tudorica Marin, cele doua infractiuni de cumparare de influenta corelative imputate inculpatului Simion Bogdan Cristian precum si infractiunea de complicitate la infractiunea de influenta imputata inculpatului Rosca Ionut, astfel cum au fost ele retinute in actul de sesizare, acestea vor fi reanalizate in conexiune una cu cealalta datorita puternicelor legaturi pretins existente intre ele.

In acest sens, conform art. 291 alin. 1 C.pen. pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce [intra in atributiile sale] de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar potrivit dispozitiilor art. 292 alin. 2 C. pen. promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca ore influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce [intra in atributiile sale] de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de ta 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Se observa ca o conditie esentiala intrunirii elementelor constitutive ale ambelor infractiuni analizate reprezinta necesitatea ca vanzatorul de influenta sa aiba ori sa lase sa se creada ca are respectiva influenta asupra functionarului public vizat. Aceasta influenta, reala ori fictiva, reprezinta chiar motivul determinant al cumparatorului de influenta de a apela la respectiva activitate.

In prezenta speta, nici in anul 2007 si nici in anul 2013 functionarul public ori institutia publica asupra carora se impunea exercitarea influentei de catre inculpatul Tudorica Marin nu erau cunoscute.

Pentru a ne afla in prezenta acestor infractiuni de coruptie, trebuie individualizat actul specific atributiilor de serviciu ale functionarului ce urmeaza a fi influentat de catre traficantul de influenta. Or, in cauza penala analizata, nici in anul 2007 si nici in anul 2013 un astfel de act si, implicit, un astfel de functionar public, nu au fost individualizati.

Persoana in prezenta careia se exercita elementul material, prin oricare modalitate alternativa, este o persoana care are sau pretinde ca are influenta asupra functionarului public ce exercita atributiile de serviciu puncte de interes ale cumparatorului de influenta. In situatia de fata, procurorul retine ca in 2007 a fost comisa o prima dare, in 2013 o a doua dare, iar tocmai in anul 2015 a intervenit contextul necesar exercitarii influentei.

Prin urmare, in acceptiunea procurorului de caz inculpatii au preconiziat ca la o distanta mare de timp in viitor, respectiv de 8 ani fata de prima fapta penala retinuta si de 2 ani raportat la a doua fapta penala retinuta, vor urma controale la societatea administrata de inculpat de catre functionarii publici din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

O asemenea abordare apare ca fiind, in mod evident, absurda.

Rationamentul adoptat de cumparatorul de influenta este acela de a-l convinge pe traficantul de influenta sa ii promita sau sa ii garanteze ca va determina un functionar public sa isi exercite atributiile de serviciu intr-o maniera favorabila acestuia.

Or, in prezenta speta, necesitatea unei interventii asupra unui functionar public nu exista si, implicit, nici functionarul public, institutia publica ori chiar actul specific atributiilor de serviciu nu au putut fi individualizate.

In ceea ce priveste urmarea imediata necesara retinerii infractiunii analizate, aceasta consta intr-o stare de pericol pentru buna desfasurare a activitatii autoritatii, institutiei publice sau altei persoane juridice in cadrul careia isi deruleaza activitatea profesionala functionarul public vizat de exercitata influentei traficate.

Relevant in acest context este si momentul consumarii activitatii infractionale. Fiind in prezenta unor fapte penale cu consumare anticipata, transmiterea celor doua autoturisme in anii 2007 si 2013 reprezinta chiar momentele consumarii infractiunilor de cumparare de influenta.

In conditiile in care presupusa necesitate a exercitarii unor influente de catre inculpatul Tudorica Marin a intervenit cu ocazia controlului inopinat din anul 2015 se observa ca la momentele consumarii faptelor penale cercetate, respectiv anii 2007 si 2013, nu puteau fi identificati nici titularul valorii sociale ocrotite de legea penala si, implicit, nici urmarea imediata ori nexul cauzal prevazute de aceeasi lege penala.

O intelegere prealabila cadru, formulata intr-o maniera atat de generalista - astfel cum descrie procurorul ca s-ar fi conturat coniventa dintre inculpatii Simion Bogdan Cristian si Tudorica Marin - nu poate conduce la retinerea infractiunilor de trafic respectiv de cumparare de influenta. Titularul valorii sociale ocrotite, valoarea sociala proteguita de legiuitor, urmarea imediata si, implicit nexul cauzal, nu pot fi identificate la momentul consumarii celor doua fapte penale, imprejurare care denota imposibilitatea retinerii unor astfel de infractiuni.

De altfel, se observa ca la momentul consumarii infractiunilor imputate, respectiv momentul transmiterii celor doua autoturisme, activitatea profesionala sau personala a inculpatului Simion Bogdan Cristian nu necesita interventia vreunui functionar public, indiferent de calitatea acestuia sau de natura atributiilor de serviciu ale acestuia.

Asa zisa conduita a inculpatului Tudorica Marin de a prezenta si, apoi, de a reitera disponibilitatea interventiei pe langa functionarii publici competenti in contextul in care s-ar impune protejarea unei activitati evazioniste a inculpatului Simion Bogdan Cristian nu poate constitui scopul impus de legiuitor pentru retinerea infractiunii de cumparare de influenta, deoarece, acest scop trebuie sa fie unul clar determinat si actual.

In prezenta cauza, neaflandu-ne in prezenta unor controale derulate de vreo autoritate a statului, nu se poate concepe ca inculpatul Simion Bogdan Cristian a oferit cele doua autoturisme cu scopul de a obtine influenta asupra unor functionari neidentificati astfel incat sa fie efectuate acte de serviciu neindividualizate si, totusi, intr-un mod favorabil inculpatului.

Apare inclusiv din depozitiile martorilor reaudiati in fata Curtii de Apel Ploiesti - U____ U_____ si S______ S_____ - ca scopul transmiterii celor doua autoturisme a fost acela de a permite inculpatului Tudorica Marin sa achizitioneze autoturismele la un pret mai mic. Mai mult, toate cheltuielile provocate de aceste operatiuni comerciale au fost acoperite de catre inculpatul Tudorica Marin.

Se poate observa, in consecinta, ca intreaga acuzare este intemeiata pe simple supozitii ale organului de urmarire penala, pe zvonuri relatate de martori indirecti, incertitudinea acestor zvonuri fiind, de altfel, relevata inclusiv de martorii respectivi, este vorba despre H______ H_____, M_______ C______, Q_______ Q________ Q____, P______ P____, R_____ R_____ R________.

Nici procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate ori a convorbirilor purtate in mediul ambiental nu releva existenta vreunei intelegeri prealabile incheiate intre inculpatii Tudorica Marin si Simion Bogdan Cristian.

In contextul existentei unei pretinse intelegeri anterioare, in situatia oferirii disponibilitatii de a proteja activitatea infractionala a inculpatului Simion Bogdan Cristian, interventiile si implicarea inculpatului Tudorica Marin ar fi trebuit sa arate altfel, nu precum in speta, unde asa numita disponibilitate nu rezulta in mod clar din ansamblul probator existent la dosarul cauzei.

Fiind reaudiat nemijlocit de catre instanta de control judiciar, martorul si investigatorul sub acoperire G________ L______ nu doar ca nu a descris nicio activitate care ar depasi limitele legii, dar, la intrebarea „ A cerut domnul R____ sa faceti sau sa nu faceti ceva in mod concret?'' acesta a raspuns in mod lipsit de echivoc ca „nu mi-a solicitat nimic in acest sens”.

De asemenea, martorul N________ N_____ N____, fiind audiat de catre Curtea de Apel Ploiesti a sustinut ca: „ Mentionez ca declaratia data la 11.01.2016 la urmarire penata reflecta in parte adevarul in sensul ca, stiu ca a venit o persoana care l-a cautat pe Parvulescu B_____, din cate-mi amintesc cred ca acest Parvulescu ne-a adus la cunostinta cu numitul R____ lonut in sensul ca acesta s-a prezentat cine este ca functie si persoana.

Nu-mi mai aduc aminte daca alineatul 8 din declaratia de ta filele 32-33 vol. 10 dos. 230/P/2015 al DNA Ploiesti care face referire la imprejurarea ca P_________ B_____ ne-a relevat anumite aspecte pe care te-a discutat cu inculpatul Rosca Ionut si din care ar rezulta ca acesta din urma ar fi incercat sa denatureze concluziile controlului si ca nu or fi avut alte motive pentru o interfera in activitatea desfasurata de echipa noastra de control - reflecta exact ceea ce am aflat de la numitul Parvulescu B_____ sau mi-a fost dictat de persoane din cadrul DNA."

Mai mult decat atat, acest martor a mai sustinut in fata Curtii de Apel Ploiesti la aceeasi data ca „in mare parte declaratia despre care am facut vorbire anterior a fost conceputa de catre o persoana din cadrul DNA - ST Ploiesti, nu-mi mai aduc aminte daca acesta era procuror sau detinea alta functie”.

Raportat la aspectele invederate in cele ce preced, reiese in mod clar si lipsit de echivoc faptul ca achitarea celor inculpatilor pentru cele doua infractiuni prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr.. 78/2000 ( Tudorica Marin ); pentru cele doua infractiuni prev. de art. 292 alin.1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ( Simion Bogdan Cristian) si pentru infractiunea prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 291 alin.1 C.pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea 78/2000 ( Rosca Ionut ), toate in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen. este pe deplin justificata.

In ceea ce priveste infractiunile de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia - imputata inculpatului Tudorica Marin, respectiv de complicitate la aceasta infractiune - imputata inculpatului Simion Bogdan Cristian, Curtea retine urmatoarele:

Elementul material al infractiunii prev. de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 consta in actiunea de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert. Actele de comert sunt actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine un profit.

Or, in cauza, asa cum rezulta din declaratiile inculpatilor, rationamentul apartamentarii cladirii edificate si a vanzarii respectivelor apartamente nu a vizat scopul de a obtine un profit, ci pe acela de a nu suferi un prejudiciu.

Inculpatul Tudorica Marin a precizat ca „in anul 2007, cu ocazia unor astfel de intalniri, am discutat ca Primaria Sinaia organizeaza o licitatie publica pentru concesionarea o sase terenuri situate in zona Platoului Izvor, anuntul fiind facut public, prin mass media si publicarea la avierul Primariei Sinaia, aici fiind cunoscute si conditiile de participare la licitatie. Eu locuiam la Campina intr-un apartament impreuna cu sotia si copilul, iar familia Simion locuia impreuna cu parintii in Sinaia, in casa acestora. Am convenit de comun acord ca familia Simion sa participe la licitatie, intrucat indeplinea conditiile impuse de primarie, pentru obtinerea unui teren in concesiune. (...) Eu nu am participat la licitatie pentru ca nu intruneam conditii referitoare la varsta si vechimea domiciliului pe raza localitatii. De prima dota i-om spus lui L____ ca locuinta o construim impreuna, adica familia mea impreuna cu familia lui Simion si urmeaza sa locuim impreuna pentru ca eu faceam naveta deja de aproape sapte ani.(...) Dupa ce au fost demarate lucrarile de construire, constructorul cu care incheiasem contractul, respectiv Morami Construct, ne-a informat, pe mine si pe Simion ca proiectul initial este intocmit prost, ridicarea topo nu o fost facuta corespunzator, proiectantul nu s-a deplasat la fata locului, astfel ca parterul imobilului, in fapt, era tot la demisol. (...) Initial, constructia a pornit ca locuinta bifamiliola si o fost finalizata ca locuinta bifamiala, cu mentiunea ca a fost necesara modificarea proiectului pentru ca aceasta sa fie inaltata cu un etaj propriu zis, ca sa iasa din pamant si ca parterul imobilului sa fie la cota 0. Au fost necesare ziduri de sprijin si materiale, in plus fata de ceea ce ne propusesem initial, astfel ca sumele pe care le anticipasem a f cheltuite au depasit cu mult bugetul alocat si pe care il si imprumutasem. (...) in circa un an - un an si jumatate nimeni nu a fost interesat de oferta noastra, iar la sugestia firmei de imobiliare, care ne-a spus ca le putem vinde mai repede daca cladirea poate fi apartamentata. (...) Tin sa precizez ca nimeni din cei cere au cumparat apartamente, nu m-au contactat pe mine, nu am participat cu nici un client la vizionare, nu am participat la incheierea contractelor de vanzare cumparare, acestea fiind facute de domnul Simion. (...) Apreciez ca nu s-a obtinut nici un profit din vanzarea acelor apartamente daca calculez comisioanele si dobanzile platite la banca pentru suma de 50.000 de Euro imprumutata in acest scop, concesiunea terenului care era de 5.000 de euro de familie pe an si cheltuielile efective".

La randul sau, inculpatul Simion Bogdan Cristian, a aratat: „referitor la imobilul din Sinaia, ____________________________________ de prieteni dintre mine si domnul Tudorica, am aflat ca se concesioneaza niste terenuri in zona Platoului Izvor, ___________________________ cont ca eu stateam cu parintii, iar dansul facea naveta de la Campina la Sinaia am cazut de comun acord sa concesionez un teren, pe care sa edificam o constructie tip duplex si sa o facem impreuna, pentru a locui in ea. Eu am luat un imprumut de la banca in valoarea de 200.000 franci elvetieni si am demarat actele pentru o obtine autorizatia de constructie, pentru edificarea constructiei. La un timp dupa ce am inceput sa ridicam constructia, din cauza arhitectului proiectant care a facut acest proiect ne-am dat seama ca etajul 1 si parterul era sub pamant, fapt pentru care am cerut sprijinul altui arhitect care mi-a spus ca trebuie sa mai inaltam constructia cu inca un etaj si sa mai turnam niste fundatii pe acolo, lucru care a generat niste costuri foarte mari fata de ceea ce ne propusesem noi sa facem. Dupa mai multe discutii intre noi si familiile noastre, am hotarat ca nu putem sa o sustinem financiar si nu avem decat sa o impartim in apartamente si sa o vindem, initiat, am vrut sa o vindem cum era construita la rosu, dar fiind foarte mare, nu am putut sa o vindem. Am hotarat sa o apartamentam si sa o punem la vanzare. Asa am reusit sa luam niste avansuri la apartamente si sa finalizam constructia in cele din urma, toate costurile care au dus la constructia casei au fost impartite in mod egal intre noi, si, in cele din urma am vandut-o. Nu am stiut ca nu am voie sa fac o constructie cu domnul Tudorica, el avand functia pe care o avea. Daca stiam acest lucru, nu il faceam".

Dupa cum a retinut si Tribunalul Prahova, sustinerile inculpatului Tudorica Marin si ale inculpatului Simion Bogdan Cristian referitoare la tipul constructiei, modalitatea de intocmire a proiectului de catre arhitect si necesitatea recompartimentarii imobilului sunt confirmate de martorii V_____ V_____ ( angajat la ________________________" , societate care a construit imobilul), si W________ W______ agent imobiliar la ___________________________ care a facut o evaluare a imobilului din _________________________, in vederea vanzarii, intocmind si o fisa de evaluare.

Astfel, martorul V_____ V_____ a aratat in fata instantei de control judiciar ca „Ulterior acestei primei intalniri m-am intalnit cu dumnealor aproape zilnic. Deoarece proiectul o fost prost conceput, dumnealor au fost nemultumiti de anumite aspecte ale acestei problematici. (...) Principala problema o fost ca desi in intelegerea dumnealor cu ___________________ despre realizarea unei constructii duplex cu patru niveluri, demisol, parter etaj si mansarda, la fata locului s-o constatat ca acest lucru nu este pasibil intrucat parterul, datorita diferentei de nivel, se contura a fi construit in totalitate in pamant, adica sub nivelul solului. (...)

La intrebarea „Daca inc, Tudorica si-a exprimat nemultumirea privind supraetajarea si cresterea costului ca efect ol acestei supraetajari?'' martorul a raspuns ca „Da, este adevarat dat fiind ca consecinta imediata a fost crearea unui etaj peste demisol cu rol de casa scarii. Acest lucru a marit costurile constructiei motiv pentru care inc. Tudorica mi-o spus ca ar intentiona sa vanda casa”.

Drept urmare, din probe reiese ca imprejurarile inopinate au stat la baza deciziei de a instraina imobilul edificat si nicidecum doleanta inculpatilor de o obtine un profit, conditie inerenta derularii unul act de comert.

Intentia initiala a inculpatilor, asa cum rezulta si din depozitiile martorilor audiati, a fost aceea de a construi doua locuinte unifamiliale tip duplex, insa datorita modului in care a test conceput proiectul s-a impus crearea a inca unui etaj total nefunctional care crestea semnificativ costurile edificarii constructiei, acesta fiind faptul care a determinat schimbarea intentiei inculpatilor in sensul vinderii imobilului.

Prin sintagma „operatiuni financiare, ca acte de comert" se intelege desfasurarea oricarei activitati care presupune o plata, o circulatie a banilor sau a creditelor, scopul incriminarii faptei constituindu-l ocrotirea relatiilor sociale referitoare la cinstea, onestitatea persoanelor care, din cauza functiei, atributiilor sau insarcinarilor primite, trebuie sa se abtina de la efectuarea unor astfel de operatiuni.

In cauza de fata, elementul material al infractiunii prevazute de art. 12 alin. 1 lit a) teza I din Legea nr. 78/2000 nu intruneste toate conditiile necesare pentru a atrage incidenta acestor dispozitii si, de asemenea, nu poate fi identificata nici urmarea imediata, respectiv periclitarea activitatii institutiei coordonate de inculpatul Tudorica Marin.

Din moment ce nu este vorba despre operatiuni economice derulate in cadrul sau cu privire la administrarea unei societati sau cel putin in mod uzual si cu scopul obtinerii unui profit, activitatea inculpatului Tudorica Marin nu se poate incadra in spectrul actelor de comert.

De asemenea, potrivit art. 12 alin. 1 lit. a) din legea 78/2000 sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale.

Unul dintre elementele de tipicitate ale faptei in latura obiectiva a faptei este reprezentat de efectuarea actelor de comert incompatibile cu functia prin utilizarea unor informatii obtinute in virtutea functiei.

Or, pe langa aceea ca niciuna dintre actiunile imputate inculpatului Tudorica Marin in calitate de autor nu se poate circumscrie unor acte sau fapte de comert, din modalitatea de descriere a acuzatiei prin actul de sesizare nu se poate desprinde nici utilizarea abuziva a functiei acestuia prin folosirea informatiilor obtinute in virtutea acesteia si pentru a inlesni vanzarea apartamentelor.

In ceea ce-l priveste pe inculpatul Simion Bogdan Cristian, mijloacele de proba nu releva existenta unei intelegeri prealabile prin intermediul careia acesta sa isi fi asumat inlesnirea eludarii dispozitiilor si interdictiilor inerente calitatii de politist detinute de catre inculpatul Tudorica Marin.

In mod corect a retinut instanta de fond in cuprinsul hotararii atacate Desi in sarcina inculpatului Simion Bogdan Cristian se retine complicitatea la infractiunea prevazuta de art. 12 alin.l lit. a din Legea 78/2000, nu se face in nici un fel dovada a unei intelegeri prealabile - existente intre el si inculpatul Tudorica Marin, intelegere prin intermediul careia Simion Bogdan Cristian sa isi fi asumat inlesnirea eludarii dispozitiilor legale si interdictiilor inerente calitatii de politist detinute de catre inculpatul Tudorica Marin.

De asemenea, organele de urmarire penala nu au facut in nici un fel dovada a imprejurarii ca inculpatul Simion Bogdan Cristian cunostea incompatibilitatea inculpatului Tudorica Marin sub aspectul efectuarii unui act de comert.

In conditiile in care temeiul incompatibilitatii este prevazut de Legea 36/2002 privind statutul politistului, apararea inculpatului Rosca Ionut privind necunoasterea incompatibilitatii este plauzibila, nefiind in prezenta unor dispozitii penale care sa impuna obligatia fiecarui cetatean de o le cunoaste.

Inculpatul Simion Bogdan Cristian nu putea sa preconizeze si sa urmareasca inlesnirea derularii unor acte de comert in numele si in beneficiul inculpatului Tudorica Marin. Scopul initial de a obtine si de a imparti o locuinta cu coinculpatul Tudorica Marin a fost deturnat, inculpatii fiind pusi in situatia de a evita producerea unul prejudiciu pecuniar important.

Curtea apreciaza ca procurorul speculeaza atunci cand afirma urmatoarele:

Nu lipsit de relevanta este si faptul ca mai intai s-a incheiat procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, respectiv la data de 23.03.2009 din care rezulta ca la imobilul S+D+P+E+M situat in _______________________ din Sinaia „lucrarile sunt terminate" fiind necesara doar inscrierea acestuia la cadastru si la serviciul de taxe si impozite. Apoi, la data de 26.05.2010 s-a eliberat autorizatia de constructie nr.40, pentru recompartimentarea constructiei susdescrise si la data de 31.05.2010, dupa cinci zile s-a intocmit procesul-verbal de receptie a imobilului cu noua recompartimentare(fila 216 si urmatoarele, vol. IV)

La data de 23.03.2009,comisia de receptie a lucrarilor a consemnat ca lucrarile de constructie sunt incheiate si mai este necesara doar completarea cadastrului, a cartii tehnice a imobilului si inscrierea acestuia la serviciul de taxe si impozite. Este evident ca in decurs de cinci zile, de la data cand s-a eliberat autorizatia de recompartimentare si pana data cand s-a efectuat o noua receptie a imobilului, adica la data de 31.05.2010, nu se puteau executa lucrarile inscrise in autorizatie.

In aceste conditii apare ca scopul avut in vedere de inculpatul Tudorica Marin prin edificarea si comercializarea ansamblului de apartamente impreuna cu inculpatul Simion Bogdan Cristian a fost acela al obtinerii unor sume de bani drept profit, activitatea fiindu-i interzisa de statutul functiei pe care o ocupa.

Chiar daca nu se pot contesta existenta si datele certe ale inscrisurilor respective, totusi, concluzia privind scopul pretins comercial preconizat de catre inculpatul Tudorica Marin in derularea investitiei este una fortata, acelasi tipar deductiv putand functiona, de fapt, si in sensul invers, pentru a trage concluzia ca respectivul inculpat nu a urmarit, in realitate, un astfel de scop. Singura situatie de fapt ce se poate extrage din cronologia evenimentelor prezentate de procuror este aceea ca la momentul eliberarii autorizatiei de recompartimentare operatiunea respectiva era deja realizata ceea ce poate genera, eventual, o sanctiune contraventionala in conformitate cu disp. art. 50/1991 reactualizata ori legislatiei incidente.

 

Asadar, raportat la cele invederate in cele ce preced, si solutiile de achitare pronuntate de catre Tribunalul Prahova pentru cele doua infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen. sunt, de asemenea, corecte.

In fine, referitor la ultima infractiune pentru care prima instanta de judecata a dispus achitarea in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.penala, aceea de fals in declaratii in forma continuata (doua acte materiale) pretins comise de catre inculpatul Tudorica Marin, Curtea retine urmatoarele:

In primul rand, se va observa faptul ca solicitarea apelantului inculpat Tudorica Marin de a se constata prescrisa raspunderea penala pentru aceste fapte este nefondata.

Intr-adevar, potrivit art. 326 C.pen. declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Inculpatului Tudorica Marin i se imputa aceea ca in cursul lunii mai 2014, respectiv aprilie 2015, cu stiinta, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in calitatea sa de ofiter in cadrul IPJ Prahova – Politia Statiunii Sinaia a omis sa mentioneze in declaratiile de avere obtinerea de avantaje primite cu titlu gratuit din parte _______________ Sinaia, respectiv folosinta gratuita a autoturismului marca Mercedes Benz E 220 inmatriculat cu nr. _________, la care s-a facut referire anterior, in conditiile in care valoarea acestora depasea suma de 500 de euro.

In conformitate cu disp. art. 154 alin. 2 teza a II-a C.pen. in cazul infractiunilor continuate termenul curge de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni, in cazul nostru aprilie 2015.

De asemenea, art. 155 alin. 1- 4 C.pen. prevede: cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza. Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie. Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei. Termenele prevazute in art. 154, daca au fost depasite cu inca o jumatate, vor fi socotite indeplinite oricate intreruperi ar interveni.

Asadar, in conditiile in care noul Cod penal s-a apreciat a reprezenta legea penala mai favorabila pentru inculpatul Tudorica Marin, urmeaza ca dispozitiile acestuia sa se aplice in mod unitar potrivit celor statuate prin Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 265/2014, astfel ca termenul de prescriptie s-ar implini abia in luna aprilie 2025.

Pe fondul acuzatiei, insa, Curtea constata ca inculpatul Tudorica Marin s-a pus singur intr-o situatie, practic, fara iesire, asa cum a explicat chiar acesta: „In ceea ce priveste faptul ca am consemnat in declaratia de avere folosinta autoturismului cumparat in anul 2013 nu am facut acest lucru intrucat am considerat ca nu primesc folosinta gratuita din moment ce am platit integral autoturismul, taxele si intretinerea acestuia dar nici nu am putut sa-l mentionez ca fiind proprietar deoarece documentele autoturismului nu erau pe numele meu”.

Am cerut conducerii inspectoratului un punct de vedere in acest sens dar si cu privire la modul de consemnare al veniturilor realizate in declaratia de avere dar nu a fost comunicat decat un punct de vedere pentru consemnarea veniturilor si nu pentru situatia pe care o aveam eu referitor la autoturism. Documentul l-a depus la dosar. De altfel, parchetul a informat Agentia de Integritate, lucrarea fiind clasata, raspunsul fiind la dosar. Tot la dosar se regaseste si verificarea facuta de agentie referitoare la veniturile realizate de familia mea, concluzia fiind ca nu exista diferente intre veniturile realizate si cheltuielile facute ”.

Avand in vedere ca situatia reala a inculpatului Tudorica Marin - de proprietar de fapt al autoturismului Mercedes Benz cu nr. de inmatriculare ___________ - nu concorda cu aceea din acte (conform contractului de comodat incheiat cu firma _______________ din data de 18.07.2013), aceasta persoana nu avea cum sa mentioneze in declaratiile de avere furnizate in anii 2013 si 2015 aspecte nereale in rubricile care trebuie completate in formularele respective – pct. VI - obtinerea de avantaje primite cu titlu gratuit a caror valoare individuala depaseste 500 euro.

Aceasta in conditiile in care inculpatul Tudorica Marin utiliza in mod public autoturismul in cauza, fiind si din acest motiv absurd a se considera ca ar fi omis cu buna stiinta sa mentioneze situatia juridica referitoare la acest bun in declaratia de avere.

Prin urmare, apare ca fiind pe deplin legala si temeinica si solutia instantei de fond in conformitate cu care nici aceasta fapta nu este prevazuta de legea penala, neindeplinind conditiile de tipicitate ale infractiunii prev. de art. 326 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

In concluzie, fata de toate aspectele invederate in cele ce preced, Curtea urmeaza ca in baza art. 421 pct. 1 lit. b) sa respinga ca nefondate apelurile formulata de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti si de catre inculpatii Tudorica Marin si Rosca Ionut impotriva sentintei penale nr. 226 din data de 01.08.2019 pronuntata de catre Tribunalul Prahova”.


* Cititi aici decizia Curtii de Apel Ploiesti

* Cititi aici sentinta Tribunalului Prahova

Comentarii

# Un mic rateu aparent...dar realitatea este alta. date 8 February 2022 08:07 +37

Faptul ca respectivul/respectivii au scapat de puscarie nu inseamna ca mafiotii din "justitie" - cunoscuti drept magistrati- nu au infrant: viata personala deraiata complet+ catuserie si privari de libertate "preventive" + societate de naivi ce opereaza pe principii solide gen "nu iese fum fara foc"+ orice activitate profesionala pusa pe butuci. Unii stiu ce fac. Restul au slabiciunile lor. Naivii sunt grosul.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva