13 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SENTINTE DIFERITE PE SPETE SIMILARE – Doi absolventi de drept au dat in judecata UNBR, cerand anularea aceleiasi intrebari de la examenul de admitere ca avocat stagiar, pe motiv ca nu se afla in tematica de examen. Judecatorul Onut Cojan de la CA Iasi a admis actiunea. Judecatorul Francisc Nemeth de la CA Constanta a respins-o: „Instanta de contencios nu poate fi investita cu cercetarea legalitatii unui act administrativ”. ICCJ a mentinut ambele sentinte (Hotararile)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

29 June 2022 16:21
Vizualizari: 6378

Lumea Justitiei va prezinta un caz spectaculos, in care doua curti de apel au pronuntat sentinte diametral opuse cu privire la exact aceeasi problema. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, in recurs, doua completuri de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut cele doua sentinte – repetam: una de admitere, iar cealalta de respingere. Pana si actiunile au fost identice, diferind doar datele personale ale petentilor.



Ne referim la un proces impotriva Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, conduse de avocatul Traian Briciu (foto 1), precum si impotriva Consiliului UNBR. Mai exact, in anul 2019, doi absolventi de facultati de Drept – Cristian Musat (foto 2) – si Claudiu Ionut Dediu – au participat la examenul de admitere in profesia de avocat stagiar. Si unul, si celalalt au picat cu 69 de puncte (70 fiind minimul pentru admitere), din cauza ca nu au raspuns corect la urmatoarea intrebare:

Renuntarea la mostenire:

A. poate fi invocata numai la cererea creditorilor succesibilului renuntator in termenul general de prescriptie;

B. poate, fi prezumata in anumite conditii;

C. este irevocabila din partea renuntatorului”.

Ambii reclamanti s-au plans de faptul ca intrebarea de mai sus nu facea parte din tematica de examen. (Singura diferenta consta in numerotarea pe care a primit-o subiectul in grilele de examen: nr. 33 in Grila nr. 1 in cazul lui Dediu, respectiv nr. 30 in Grila nr. 2 in speta lui Musat.) In data de 3 iunie 2020, judecatorul Francisc Nemeth de la Curtea de Apel Constanta a respins actiunea lui Cristian Musat, iar la 20 iulie 2020, magistratul Onut Cojan de la Curtea de Apel Iasi a admis actiunea lui Claudiu Dediu, obligand Consiliul UNBR sa-i acorde candidatului punctul pierdut si, pe cale de consecinta, sa-l admita ca avocat stagiar.

 

Iata minuta sentintei nr. 57/2020 a judecatorului Nemeth din dosarul nr. 594/36/2019:

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si respinge actiunea in contradictoriu cu acesti parati pentru lipsa calitatii acestora. Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, ca nefondata.

Respinge actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata Uniunea Nationala a Barourilor din Romania ca nefondata.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare ce se poate depune la Curtea de Apel Constanta. Pronuntata la 03 iunie 2020 prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

 

Redam minuta sentintei nr. 68/2020 a judecatorului Cojan din cauza nr. 687/45/2019:

Admite exceptia inadmisibilitatii cu privire la capatul de cerere avand ca obiect constarea incalcarii Regulamentul cadru aprobat Hotararea nr. 462 din 05.06.2019 a Consiliului Uniunii cu privire la intrebarea nr. 33 de la grila G1.

Admite cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul DEDIU CLAUDIU IONUT in contradictoriu cu CONSILIUL UNIUNII NATIONALE A BAROURILOR DIN ROMANIA si UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA.

Dispune anularea partiala a Hotararii nr. 5 din 04.10.2019 a Consiliului UNBR in sensul admiterii contestatiei formulate de catre reclamantul DEDIU CLAUDIU IONUT la barem si la punctaj cu privire la anularea intrebarii nr. 33 din Grila 1 cu consecinta acordarii unui punct la aceasta intrebare.

Obliga Consiliul UNBR sa emita o decizie de primire in profesie ca avocat stagiar pe numele reclamantului.

Respinge cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamant in contradictoriu cu INSTITUTUL NATIONAL PENTRU PREGATIREA SI PERFECTIONAREA AVOCATILOR ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Curtea de apel Iasi. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi 20.07.2020”.


Ambele sentinte au fost mentinute la ICCJ


Dupa cum spuneam, ambele sentinte au ramas definitive in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, chiar daca solutiile instantelor de fond au fost diametral opuse. Astfel, la 7 ianuarie 2022, judecatorii ICCJ Alina Nicoleta Ghica-Velescu, Adriana Florina Secreteanu si Daniel Gheorghe Severin au respins recursul lui Cristian Musat impotriva sentintei judecatorului Francisc Nemeth de la Curtea de Apel Constanta.

 

Prezentam minuta deciziei ICCJ nr. 448/2022 din cauza nr. 594/36/2019:

Respinge recursul formulat de reclamantul Musat Cristian impotriva sentintei civile nr. 57/CA din 3 iunie 2020 a Curtii de Apel Constanta – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Obliga recurentul-reclamant la plata sumei de 1400 lei cheltuieli de judecata catre intimatii-parati. Definitiva. Pronuntata astazi, 27 ianuarie 2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

In schimb, la 21 iunie 2022, magistratii supremi Gheza Attila Farmathy, Lucian-Catalin Mihai-Zamfir si Carmen Mihaela Voinescu au mentinut sentinta prin care judecatorul Onut Cojan i-a dat castig de cauza lui Claudiu Ionut Dediu.

 

Redam minuta deciziei ICCJ nr. 3665/2022 din dosarul nr. 687/45/2019:

Respinge recursul declarat de paratul Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania impotriva sentintei nr. 68/2020 din 20 iulie 2020 a Curtii de Apel Iasi – Sectia contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 iunie 2022”.


Motivare stupefianta la CA Constanta

 

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarile atat ale celor doua sentinte, cat si pe cea din recurs de la completul ICCJ al Alinei Ghica (cealalta nefiind inca redactata; vom reveni imediat ce o vom primi).

Oricat pare de uluitor, judecatorul Francisc Nemeth de la Curtea de Apel Constanta scrie in motivare ca din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ reiese ca instanta de contencios nu poate cerceta legalitatea unui act administrativ (singura competenta in acest sens fiind comisia de examinare):

Problema testarii cunostintelor sau aptitudinilor candidatilor unui examen cade decat [sic] in sarcina comisiilor de examinare, instanta de judecata neavand temei legal sa cenzureze modul in care a fost apreciat de comisie un candidat.

Acest aspect reiese cu evidenta din ansamblul dispozitiilor Legii nr. 554/2004, instanta de contencios neputand fi investita cu cercetarea legalitatii unui act administrativ”.

Or, Legea 554/2004, la art. 2 alin. 1 lit. t, vorbeste defineste „cazurile bine justificate” drept „imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ”.


Prezentam sentinta Curtii de Apel Iasi (de admitere a actiunii lui Dediu impotriva Consiliului UNBR):


In ceea ce priveste legalitatea Hotararii nr. 5 din 04.10.2019 a Consiliului UNBR, instanta constata ca examenul de primire in profesia de avocat stagiar a fost organizat in temeiul Hotararii nr. 462 din 05.06.2019 (filele 222-231). Potrivit art. 14 alin. 3 din Regulament, Comisia de elaborarea a subiectelor are ca obligatie elaborarea subiectelor la examen in concordanta cu tematica si bibliografia aprobata si publicata de Consiliul UNBR.

Intrebarea care a starnit nemultumirea reclamantului este cea cu numarul 33 din Grila 1, disciplina Drept civil, si are urmatorul cuprins:

Renuntarea la mostenire:

A. poate fi invocata numai la cererea creditorilor succesibilului renuntator in termenul general de prescriptie;

B. poate, fi prezumata in anumite conditii;

C. este irevocabila din partea renuntatorului”.

Raspuns: B

Reclamantul a sustine ca aceasta intrebare excede tematicii aprobate pentru concursul de primire in profesia de avocat stagiar, astfel incat curtea va analiza in continuare acest aspect.

Astfel, in tematica aferenta examenului pentru intrarea in profesia de avocat stagiar, la disciplina drept civil, la capitolul Succesiuni (fila 13) au fost incluse doua capitole, respectiv Mostenirea legala si Rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive. In Codul civil, Renuntarea la mostenire este tratata la Titlul II, in timp ce capitolul privind rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive face parte din Titlul III – cap. IV. Asadar, Curtea constata ca organizatorul examenului nu a inteles sa includa in tematica examenului intreaga Carte a IV-a din Codul civil, intitulata Despre mostenire si liberalitati, ci doar doua capitole din aceasta Carte, respectiv cele indicate anterior. Pe cale de consecinta, organizatorul examenului avea obligatia, conform art. 14 alin. 3 din Regulament, de a intocmi subiecte de examen in concordanta cu tematica aprobata si comunicata participantilor la examen.

Curtea constata ca intrebarea nr. 33 abordeaza aspecte legate de renuntarea la mostenire. Insa In Codul civil institutia renuntarii la mostenire este tratata la Titlul IV, distinct de cele doua capitole aratate in tematica aprobata.

Paratele, prin intampinare, au sustinut ca aspecte legate de renuntarea la mostenire sunt abordate oricum in capitolul legat de mostenirea legala, astfel incat pot fi considerate ca fiind incluse in tematica aprobata, reclamantul avand obligatia de a le cunoaste.

Curtea, analizand aceste sustineri, constata ca desi este real faptul ca in doctrina renuntarea la mostenire este mentionata, cu caracter general, cu ocazia tratarii altor institutii de drept civil, cum ar fi actul juridic sau mostenirea legala, insa, in speta, intrebarea nr. 33 nu a avut un caracter de generalitate, ci a vizat aspecte care sunt abordate in mod deosebit de dispozitiile art. 1120, art. 1122 si art. 1123, ce fac parte din Sectiunea a 3-a Cod civil din cadrul Titlului IV – Transmisiunea si partajul mostenirii, cap. I Transmisiunea mostenirii. Or, asa cum s-a aratat anterior, aceste dispozitii legale nu fac parte din tematica aprobata.

Demn de mentionat este faptul ca in cazul examenului pentru avocatii definitivi, in tematica a fost inscrisa in mod precis Renuntarea la mostenire (fila 24), astfel incat si acest lucru constituie un indiciu ca in cazul examenului pentru avocatii stagiari Consiliul UNBR a inteles sa excluda din tematica acest subiect.

Mai mult, tematica pentru un astfel de examen – de altfel foarte important pentru absolventii de drept – trebuie sa fie elaborata cat mai precis, cu scopul de a elimina orice echivoc cu privire la continutul materiei studiate de participanti. Or, prin neincluderea in tematica de concurs a renuntarii la mostenire (dar cu toate acestea formularea unei intrebari ce vizeaza aspecte specifice acestei institutii si care sunt tratate in mod special de Codul civil doar la acest subcapitol), se incalca aceasta exigenta, in opinia Curtii.

In consecinta, instanta constata ca intrebarea nr. 33 din G1 nu se incadreaza in tematica de concurs, fiind incalcate dispozitiile art. 14 alin. 3 din Regulament.

Pentru aceste considerente, instanta constata ca este intemeiat capatul de cerere cu obiect anularea partiala a Hotararii nr. 5 din 04.10.2019 a Consiliului UNBR, impunandu-se admiterea contestatiei formulate de catre reclamantul DEDIU CLAUDIU IONUT la barem si punctaj si anularea intrebarii nr. 33 din Grila 1, cu consecinta acordarii unui punct, in temeiul art. 21 alin. (6) din Regulament.

Intrucat, in acest mod, reclamantul a indeplinit conditia de a avea minim 70 de raspunsuri corecte, precum si cea ca la fiecare disciplina sa raspunda corect la minim 10 intrebari, asa cum rezulta din anexa aferenta Hotararii nr. 5/04.10.2019, curtea va admite si capatul doi de cerere si va obliga Consiliul UNBR sa emita o decizie de primire in profesie ca avocat stagiar pe numele reclamantului, in conformitate cu dispozitiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, in vederea repararii pagubei.

Va respinge in schimb cererea in contradictoriu cu INPPA avand in vedere ca la termenul din 22.06.2020 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestei persoane”.


Redam cel mai important fragment din sentinta CA Constanta (de respingere a actiunii lui Musat):


Pe fondul cauzei, Curtea retine de principiu ca in materie de examene si concursuri pentru accedere sau promovare in anumite functii sau profesii, instanta de contencios administrativ nu are posibilitatea decat sa cenzureze chestiunile privind legalitatea examenului / concursului, analiza instantei neputand cuprinde si aspectele legate de testarea efectiva a cunostintelor sau aptitudinilor concurentilor. Problema testarii cunostintelor sau aptitudinilor candidatilor unui examen cade decat [sic] in sarcina comisiilor de examinare, instanta de judecata neavand temei legal sa cenzureze modul in care a fost apreciat de comisie un candidat.

Acest aspect reiese cu evidenta din ansamblul dispozitiilor Legii nr. 554/2004, instanta de contencios neputand fi investita cu cercetarea legalitatii unui act administrativ.

Trebuie retinut ca Regulamentul-Cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si de primire in profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat, aprobat prin Hotararea nr. 462/05.06.2019 a Consiliului U.N.B.R. (in continuare Regulamentul), este intocmit in acord cu chestiunea de drept mai sus mentionata.

Astfel, in cuprinsul dispozitiilor art. 15 alin. 1 din Regulament, Comisia de solutionare a contestatiilor la barem solutioneaza contestatiile la barem si adopta baremul definitiv. De asemenea, conform prevederilor art. 21 alin. 3 din Regulament, baremul stabilit in urma solutionarii contestatiilor este definitiv.

Ceea ce contesta reclamantul prin prezenta actiune este de fapt modalitatea in care Comisia de solutionare a contestatiei i-a solutionat contestatia formulata de acesta la barem cu privire la Grila G2 – intrebarea nr. 30, or conform Regulamentului baremul este definitiv, cu alte cuvinte, modalitatea de analiza a contestatiei nu mai poate face obiectul unei alte cenzuri.

Curtea retine ca pe pagina de web a UNBR nu exista publicata si motivarea respingerii contestatiei la barem formulata de reclamant, motivarea fiind depusa ulterior la dosar de catre parat (fila 98), insa reclamantul nu invoca aspecte de nelegalitate privind desfasurarea examenului, cum ar fi fost spre exemplu nesolutionarea contestatiei la barem, ci chestiuni ce tin de evaluarea cunostintelor acestuia.

Reclamantul a imbracat motivul de nelegalitate in sensul ca s-ar fi incalcat de catre Comisia de elaborare a subiectelor a atributiei prevazute de art. 14 alin. 3 lit. a prima liniuta din Regulament, insa acest aspect nu poate face decat obiectul unei contestatii la barem, nu si cenzurii instantei. Toate atributiile prevazute de art. 14 alin. 3 lit. a din Regulament in privinta Comisiei de elaborare a subiectelor sunt legate de modalitatea de evaluare a candidatilor si nu reprezinta aspecte ce privesc legalitatea desfasurarii examenului. Organul care verifica la randul sau daca aceasta comisie a elaborat subiectele de natura sa poata fi efectuata o verificare utila a candidatilor este Comisia de solutionare a contestatiilor, iar modalitatea in care aceasta din urma comisie apreciaza cu privire la modalitatea de testare a cunostintelor candidatilor este definitiva.

Curtea mai retine ca reclamantul, prin inscrierea la examenul in discutie, si-a insusit dispozitiile din Regulament si a acceptat astfel regulile de desfasurare a concursului, inclusiv aceea ca baremul, dupa solutionarea contestatiilor, este unul definitiv. Prin urmare, reclamantul poate contesta doar aspecte legate de nelegalitatea desfasurarii examenului, insa modalitatea in care acesta a fost evaluat nu poate fi cenzurata decat in limitele regulamentului, respectiv a prevederilor art. 15 alin. 1din Regulament.

In raport de aceste considerente, Curtea retine ca evaluarea cunostintelor reclamantului si in raport de intrebarea nr. 30 Grila 2, contestata de acesta pe motiv ca obiectul evaluarii nu este in tematica (problemele legate de dreptul de optiune succesorala), reprezinta atributul exclusiv al comisiilor de examen si nu poate face obiectul cenzurii instantei de judecata. Cata vreme comisiile de examen au considerat ca evaluarea reclamantului se poate face in raport de aceasta intrebare, iar acesta a gresit raspunsul, U.N.B.R. nu poate fi obligata sa ii acorde punctajul pentru aceasta intrebare si sa il primeasca in profesia de avocat stagiar.

Pentru toate aceste motive, Curtea va respinge actiunea reclamantului ca nefondata”.


Cititi partea esentiala din motivarea ICCJ privind mentinerea sentintei CA Constanta:


II. Solutia instantei de recurs

Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si sentinta recurata, in raport de criticile formulate, Inalta Curte constata ca recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt si de drept relevante

Reclamantul Musat Cristian a participat la examenul de primire in profesia de avocat stagiar, sesiunea August 2019, sustinut la 30.08.2019, examen unde a obtinut 69 de puncte, motiv pentru care a fost declarat respins.

Reclamantul a formulat la data de 31.08.2019 contestatie la baremul initial, prin care a criticat o intrebare pe motiv ca ar incalca dispozitiile art. 14 alin. 3 lit. a) din Regulamentul-cadru, republicat prin Hotararea nr. 463/05.06.2019, articol care prevedea ca subiectele sa fie in concordanta cu tematica si bibliografia aprobate si publicate de Consiliul U.N.B.R. Contestatia sa a fost respinsa.

Prin Hotararea nr. 5/05.10.2019 a Consiliului U.N.B.R., au fost validate rezultatele examenului de primire in profesia de avocat si au fost respinse toate plangerile si petitiile formulate privind organizarea examenului.

Instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratii Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor; a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si a respins actiunea formulata de reclamantul Musat Cristian, in contradictoriu cu parata Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, ca nefondata.

Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste motivul de casare reglementat de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedura civila, Inalta Curte retine ca acesta a fost invocat formal, recurentul-reclamant nedezvoltand niciun argument care sa justifice invocarea sa.

Trecand la analiza motivelor de recurs circumscrise dispozitiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, Inalta Curte constata ca acestea sunt nefondate.

Prima instanta, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata si la dispozitiile legale incidente spetei, a stabilit in mod corect cadrul procesual pasiv.

Desi prin actiune se solicita anularea partiala a unei hotarari emise de Consiliul U.N.B.R., respectiv Hotararea nr. 5/05.10.2019 prin care au fost validate rezultatele examenului de primire in profesia de avocat si au fost respinse toate plangerile si petitiile formulate privind organizarea examenului, Consiliul U.N.B.R. nu are personalitate juridica, fiind doar unul dintre organele de conducere ale institutiei, astfel cum reiese expres din prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 51/1995. Asadar, U.N.B.R. este persoana juridica de interes public care poate sta in judecata in litigiile care vizeaza actele administrative emise de organele sale, in conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.

Nu pot fi primite nici sustinerile recurentului-reclamant in sensul ca I.N.P.P.A. are calitate procesuala pasiva, fiind organizator al examenului de primire in profesia de avocat. Relevante in acest sens, sunt dispozitiile art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat potrivit carora: „(1) Primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat. (2) Examenul pentru primirea in profesia de avocat se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.”

In raport de aceste prevederi, este fara echivoc ca Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor nu are o putere de decizie in ceea ce priveste organizarea examenului, punand la dispozitie doar locul unde se desfasoara examenul, fiind tinut sa respecte modul de desfasurare, in centrele sale teritoriale, in baza metodologiei elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.

Prin criticile formulate pe fondul recursului, recurentul-reclamant a sustinut ca instanta de judecata poate sa cenzureze actul atacat, fiind aplicabile dispozitiile art. 8 alin. (1) teza finala din Legea nr. 544/2004. In concret, prin actiunea introdusa, s-a contestat modalitatea in care Comisia de solutionare a contestatiilor i-a solutionat contestatia formulata cu privire la Grila G2 – intrebarea nr. 30.

Contrar acestor sustineri, Inalta Curte constata ca instanta competenta poate sa exercite controlul de legalitate numai cu respectarea atributiilor conferite de lege organizatorului examenului si comisiilor infiintate potrivit Regulamentului de examen, cu puteri discretionare in domeniul pentru care au fost constituite si responsabile in sfera atributiilor care le-au fost increditate potrivit Regulamentului.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (in vederea dobandirii titlului profesional de avocat stagiar) si de primire in profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat in alte profesii juridice astfel cum a fost republicat prin Hotararea nr. 463 din 5 iunie 2019 a Consiliului UNBR, „Comisia de examen este compusa din: Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de solutionare a contestatiilor la barem si Comisia de solutionare a contestatiilor la punctaj”.

In cadrul fiecarei comisii functioneaza mai multe subcomisii corespunzatoare ca numar cu cel al disciplinelor de examen, iar cele de elaborare a subiectelor au potrivit art. 14 alin. (3) din Regulamentul – cadru si atributiile elaborarii subiectelor de examen si elaborarii baremului de evaluare.

In procesul de elaborare a subiectelor de examen, la art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul – cadru se prevede ca „subiectele sa fie in concordanta cu tematica si bibliografia aprobate si publicate de Consiliul U.N.B.R.”

Conform art. 15 alin. (1) din Regulamentul – cadru, Comisia de solutionare a contestatiilor la barem solutioneaza, sub coordonarea presedintelui comisiei de examen si cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor, contestatiile la barem si adopta baremul definitiv, care se publica pe paginile web ale U.N.B.R. si I.N.P.P.A..

Prin urmare, in procedura de solutionare a contestatiilor la barem comisia investita este tinuta a verifica la adoptarea baremului definitiv respectarea exigentelor art. 14 alin. 3 din Regulamentul – cadru, fiind obligata a invalida baremul initial daca si in masura in care un subiect nu ar fi in concordanta cu tematica si bibliografia aprobate si publicate de Consiliul U.N.B.R.

In raport de textele legale expuse in precedent, cercetarea si constatarea validitatii oricarui concurs de numire sau de promovare exclude, cum corect a sustinut si intimatul-parat U.N.B.R., verificarea modului de redactare a subiectelor de examen, a notelor ce se acorda participantilor la examen, ori a modului de solutionare a contestatiilor la barem, pentru ca comisiile de elaborare a subiectelor si comisiile de solutionare a contestatiilor au drept de apreciere discretionar in domeniul sau in disciplina lor de specialitate, astfel incat instantele de judecata investite cu controlul de legalitate al acestor proceduri nu sunt indreptatite a stabili raspunsul corect sau solutia la contestatia la barem (admitere sau respingere).

Ca este asa nu rezulta numai din jurisprudenta constanta a instantei supreme, depusa la dosar si de catre intimatul-parat U.N.B.R., ci si din jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizata in Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010, Decizia nr. 172 din 20 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014, si Decizia nr. 725 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2015 unde s-a statuat constant ca „posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine statator, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa functia pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectarii procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementeaza. A decide altfel ar insemna sa se recunoasca organelor de justitie competenta de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluarile facute de acestia si de a le inlocui cu evaluarile proprii ale judecatorilor, ceea ce ar exceda in mod evident atributiilor instantelor judecatoresti. Asadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentala, referitoare la accesul la o instanta de judecata, nu au aplicabilitate in materia contestarii baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai in ceea ce priveste controlul legalitatii procedurii de desfasurare a examenului sau concursului respectiv”.

In acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotararea din 26 iunie 1986, pronuntata in Cauza Van Marle si altii impotriva Olandei, prin decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronuntata in Cauza San Juan impotriva Frantei, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronuntata in Cauza Eisenberg impotriva Frantei, si prin Hotararea din 24 februarie 2005, pronuntata in Cauza Nowicky impotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, ca evaluarea cunostintelor si a experientei necesare pentru admiterea intr-o profesie este similara cu sustinerea unui examen de tip scolar sau universitar si nu poate intra in domeniul de aplicare a art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, indepartandu-se atat de la competenta normala a unui judecator, investit de regula cu solutionarea unui diferend, cat si de la garantiile instituite de art. 6 din Conventie, care nu sunt de natura sa se aplice „litigiilor” ce ar putea aparea in aceasta materie.

Cat priveste sustinerile recurentului-reclamant referitoare la faptul ca ulterior s-a depus la dosarul cauzei motivarea respingerii contestatiei formulate, din care reiese foarte clar ca intrebarea formulata nu face parte din tematica, Inalta Curte, contrar acestor sustineri, constata ca la filele 95-97 din dosarul de fond se regasesc procesele verbale privind solutionarea contestatiilor la barem, iar la fila 98 se regaseste motivarea corecturilor in care este mentionat ca intrebarea este din tematica pentru concurs.

Nu pot fi primite nici criticile recurentului-reclamant referitoare la faptul ca instanta de fond nu a dat valoare probanta inscrisurilor depuse la dosar, respectiv solutiei din dosarul nr. 59/35/2018 al Curtii de Apel Oradea, cata vreme judecatorul fondului a avut posibilitatea consultarii unei jurisprudente constante a instantei supreme, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu privire la astfel de litigii, nefiind tinut de solutia pronuntata de o alta instanta de fond, pe care reclamantul a apreciat -o relevanta prin prisma faptului ca s-a pronuntat o sentinta favorabila reclamantului aflat intr-o situatie similara cu a sa.

Prin urmare, in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamantul poate contesta doar aspecte legate de nelegalitatea desfasurarii examenului, iar evaluarea cunostintelor reclamantului in raport de intrebarea nr. 30 Grila 2, contestata de acesta pe motiv ca obiectul evaluarii nu este in tematica (problemele legate de dreptul de optiune succesorala) reprezinta atributul exclusiv al comisiilor de examen si nu poate face obiectul cenzurii instantei de judecata.

2.2. Temeiul legal al solutiei instantei de recurs

Pentru considerentele expuse, in baza art. 496 alin. (1) din Codul de procedura civila, republicat, raportat la dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelasi act normativ, Inalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

In temeiul art. 453 Cod procedura civila, va obliga partea care a pierdut procesul la plata sumei de de 1400 lei cheltuieli de judecata catre intimatii-parati”.


* Cititi aici grilele de concurs si baremele lor

* Cititi aici sentinta Curtii de Apel Iasi, de admitere a actiunii lui Dediu

* Cititi aici sentinta Curtii de Apel Constanta, de respingere a actiunii lui Musat

* Cititi aici decizia ICCJ, de mentinere a sentintei CA Constanta

Comentarii

# ALEXANDRU LAPUSNEANU date 29 June 2022 17:59 +134

Acestia sunt "magistratii" platiti cu sute de milioane de lei, scosi la pensie cand inca nu le-au disparut "tuleiele" de pe fata si apoi "rasplatiti" cu pensii de sute de milioane de lei! La toate astea se adauga, "basca", transport cu trenul si avionul, diurne grase, plata chiriilor, etc., etc., etc.! Si iata, nimeni si nicunul NU RASPUNDE PENTRU NIMIC! CAINII LATRA, URSUL TRECE! VAI MAMA NOASTRA, UNDE AM FOST SI CE AM AJUNS!!!!!

# Justițiaromana date 30 June 2022 07:45 0

Ceva gen si DA și NU hahahahaha .... E de plâns , dar asta e justiția acestor mai mari care au senzația ca stăpânesc lumea ca totul a început și se va termina cu ei ca au inventat gaura la covrig și sâmbetele la pruna! Grandomania și lipsa profesionalismului ! Astea sunt consecințele ! Când promovezi doar executanți și pupincuriati !

# maxtor date 30 June 2022 14:23 0

"putem judeca pe regulament-nu putem judeca pe regulament"-plimbare de la Ana la Caiafa;e si 1 parte buna:noi nu suntem obligati sa ne pronuntzam,https://www.luju.ro/static/smiles/lol.gif

# Zoro date 28 July 2022 20:11 0

Trebuie menționat și dosarul 669/64/2019,unde C.A.Brasov a admis acțiunea și a anulat o întrebare de procedură civila de la concursul din august 2019 iar în 10.02.2022, Înalta Curte a admis recursul UNBR,a casat sentința și a respins acțiunea.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.08.2022 – Exces de zel la CSM, dupa pofta lui Predoiu. Corbu se simte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva