Miercuri, 9 februarie 2022, este o zi mare la Curtea Constitutionala a Romaniei. Instanta de contencios constitutional este asteptata sa se pronunte asupra legii de aprobare a Ordonantei de Urgenta nr. 6/2016, prin care ex-premierul Dacian Ciolos (foto stanga) si fosta ministresa a Justitiei Raluca Pruna (foto dreapta) au reintrodus Serviciul Roman de Informatii in dosarele penale, sfidand astfel Decizia nr. 51/2016, prin care CCR sparsese Binomul SRI-DNA.

Amintim ca legea de aprobare a Ordonantei Pruna a trecut tacit de Senat in data de 9 mai 2016 (din cauza ca senatorii erau mult prea ocupati cu campania pentru alegerile locale) si a zacut in sertarele Camerei Deputatilor timp de 5 ani. Apoi, cu o graba cat se poate de suspecta, forul legislativ inferior a votat-o in data de 16 noiembrie 2021, cu o cvasi-unanimitate, voturile impotriva si abtinerile fiind exprimate in principal de catre fostul presedinte PNL Ludovic Orban si deputatii care au parasit grupul parlamentar al Partidului National Liberal in semn de solidaritate cu Orban fata de excluderea acestuia din formatiunea politica (click aici pentru a citi).

AUR si-a spalat pacatul

Totusi, din informatiile obtinute de Lumea Justitiei, Alianta pentru Unirea Romanilor a votat fara intentie proiectul de mai sus, din cauza unei neintelegeri aparute in fluxul de comunicare interna a grupului AUR din Camera Deputatilor. Ca dovada, partidul si-a spalat pacatul atacand la CCR initiativa de act normativ.

Cu acea ocazie, Lumea Justitiei a prezentat in detaliu sesizarea de neconstitutionalitate (click aici pentru a citi). Fara sa reluam toate amanuntele, amintim pe scurt principalele idei din obiectia de neconstitutionalitate.

Partidul condus de deputatul George Simion si senatorul Claudiu Tarziu acuza in principal ca Ordonanta Pruna reintroduce Serviciul Roman de Informatii in dosarele penale (in ciuda Deciziei CCR 51/2016) si ca ingradeste drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, la viata privata, la secretul corespondentei.

Mai mult: AUR aminteste ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 6/2016 (privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal) infiinteaza doua unitati militare carora le incredinteaza dreptul de a intercepta convorbirile telefonice ale romanilor si corespondenta lor electronica: Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC), respectiv Cyberint.

Cu privire la institutiile fundamentale ale statului (considerate ca atare datorita mentionarii lor exprese in Constitutie), AUR arata ca OUG 6/2016 afecteaza functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Public (deci a tuturor parchetelor, nu doar a PICCJ) si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

De asemenea, Alianta pentru Unirea Romanilor puncteaza ca urgenta legiferarii prin OUG nu este justificata corespunzator in nota de fundamentare a Ordonantei de Urgenta 6/2016, schimbarile aduse de acest act normativ putand fi foarte bine operate prin proiect de lege elaborat de catre Guvern, Executivul avand posibilitatea de a-i solicita in 2016 Parlamentului sa voteze in regim de urgenta initiativa legislativa.

Partidul argumenteaza ca OUG 6/2016 nu respecta nici criteriul – stabilit de catre Curtea Constitutionala pe cale jurisprudentiala – al claritatii, preciziei si previzibilitatii, si nici normele de tehnica legislativa continute in Legea nr. 24/2000.

Totodata, autorii sesizarii explica faptul ca ordonanta creeaza confuzie intre atributiile politistilor judiciari si cele ale procurorilor.

Nu in ultimul rand, formatiunea politica invoca lipsa avizului Consiliului Economic si Social (CES), a unui studiu de impact si mai ales a impactului bugetar asupra Ministerului Public.

S-a urnit si Avocatul Poporului, chiar daca mai greu

Argumentele de mai sus sunt exprimate si in sesizarea trimisa la CCR de catre Avocatul Poporului Renate Weber (pe care o gasiti anexata la final, alaturi de cea a AUR). Totusi, trebuie sa amintim ca initial Weber a tratat cu refuz solicitarea adresata in acest sens inca din ianuarie 2020 de catre senior editorul Luju.ro, Razvan Savaliuc. De asemenea, remarcam ca Weber s-a pus in miscare doar dupa ce au luat atitudine atat judecatoarea CSM Gabriela Baltag, cat si cele patru asociatii de traditie ale judecatorilor si procurorilor (click aici pentru a citi; gasiti in articol linkuri si catre raspunsul lui Weber din 2020, si catre cele doua luari de pozitie ale magistratilor).

Weber a invocat mai multe pasaje din Constitutie decat AUR

Chiar daca esenta argumentatiei folosite de Renate Weber nu difera fundamental de cea intrebuintata de catre AUR, mentionam ca Avocatul Poporului a criticat legea de adoptare a OUG 6/2016 sub aspectul incalcarii mai multor pasaje din Constitutie decat cele invocate de catre Alianta pentru Unirea Romanilor.

Iata mai intai textele constitutionale citate de AUR:

- art. 53:

„Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”;

- art. 115 alin. 4 si 6:

„Delegarea legislativa (...)

(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”.

Redam si pasajele mentionate de AVP:

- art. 1 alin. 4 si 5:

„(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale;

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 21:

„Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”;

- art. 26:

„Viata intima, familiala si privata

(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”;

- art. 73 alin. 3 lit. l) teza a II-a: „Prin lege organica se reglementeaza: (...) organizarea si functionarea (...) instantelor judecatoresti”;

- art. 115 alin. 6: „Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”;

- art. 147 alin. 4: „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

* Cititi aici sesizarea Aliantei pentru Unirea Romanilor

* Cititi aici sesizarea Avocatului Poporului