Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti condus de sefa ICCJ Livia Stanciu (foto) a motiva intr-un final Decizia in dosarul “Valiza”. La sapte luni de la condamnarea latifundiarului Gigi Becali, ICCJ a facut publica miercuri, 15 ianuarie 2014, motivarea Deciziei nr. 156 din 4 iunie 2013, prin care judecatorii Livia Stanciu, Francisca Maria Vasile, Sandel Lucian Macavei, Ionut Mihai si Rodica Cosma condamnarea latifundiarului Gigi Becali la 3 ani de inchisoare cu executare pentru dare de mita si la 1 an de inchisoare pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata, casand sentinta Completului de 3 care hotarase anterior achitarea afaceristului.

Potrivit Deciziei Completului de 5, condamnarea lui Becali in dosarul “Valiza” la aceste pedepse se impune avand in vedere natura infractiunilor comise, contributia majora la activitatea infractionala precum si conduita fostului europarlamentar si deputat dupa comiterea faptelor: “Astfel, pentru inculpatul Becali George, arestat in alta cauza, instanta de control judiciar, avand in vedere natura infractiunilor comise, respectiv de coruptie si fals in legatura cu infractiunea de coruptie, contributia majora a acestuia la realizarea intregii activitati infractionale, precum si conduita manifestata de acesta dupa comiterea faptelor, apreciaza ca se impune condamnarea sa la pedeapsa inchisorii de cate 3 ani pentru infractiunile de dare de mita si o pedeapsa de un an pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata”.

De asemenea, Completul de 5 al ICCJ a considerat ca in cauza nu pot fi retinute circumstante atenuante in favoarea lui Becali, retinand in schimb circumstante agravante: “In acest context, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca in favoarea inculpatului Becali George, prin decizia penala nr. 23 din 11 februarie 2013, s-a retinut ca si circumstanta atenuanta, in conditiile art. 74 alin.2 Cod penal, imprejurarea legata de interesul acestuia de a-si recupera autoturismul proprietate personala care ii fusese sustras, interes care a dat legitimitate actiunii sale dar numai pana la momentul prinderii faptuitorilor. Aceasta circumstanta atenuanta nu poate fi retinuta, in prezenta cauza, in favoarea inculpatului, intrucat tine de modul in care a actionat inculpatul pentru recuperarea bunului sau.

Prin decizia penala nr. 124 din 20 mai 2013, in favoarea inculpatului Becali George au fost retinute ca si circumstante atenuante, in conditiile art. 74 alin.2 Cod penal imprejurari, altele decat cele din decizia penala nr.23 din 11 februarie 2013, dovedite cu inscrisuri in circumstantiere, pe care instanta de control judiciar le-a apreciat ca sunt in masura sa atenueze raspunderea penala.

De altfel, recunoasterea unor date si imprejurari ale realitatii, ca circumstante atenuante, nu este posibila decat daca circumstantele avute in vedere de instanta reduc in asemenea masura gravitatea faptei in ansamblu sau caracterizeaza de o asemenea maniera pe inculpat, incat numai aplicarea unei pedepse reduse satisface imperativul unei juste individualizari.

Recunoasterea circumstantelor atenuante este atributul instantei de judecata si deci lasata la aprecierea acesteia. in aceasta apreciere instanta tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea, de urmarile produse, ca si de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului. Avand in vedere cele expuse anterior Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori apreciaza ca in cauza nu pot fi retinute circumstante atenuante in favoarea inculpatului Becali George.

Raportat, insa, la modalitatea in care inculpatul Becali George a actionat, instanta de control judiciar va retine circumstanta agravanta prevazuta de art. 75 lit.a Cod penal, pentru infractiunea prev. de art. 290 Cod penal rap. la art.17 alin.1 lit.c din Legea 78/2000. (...)

In fine, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori, tinand seama si de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise de inculpat in prezenta cauza, apreciaza ca scopul pedepsei nu poate fi atins decat prin privarea de libertate a inculpatului”.

Prezentam in continuare fragmente din Decizia Inaltei Curti prin care Gigi Becali a fost condamnat in dosarul “Valiza”:

“Referitor la prima infractiune de dare de mita savarsita la data de 11 mai 2006, constand in aceea ca inculpatul George Becali, in mod direct, a promis jucatorilor de fotbal ai C.F."Gloria 1922 Bistrita", sume de bani cuprinse intre 5.000 si 10.000 euro, in situatia obtinerii unui rezultat favorabil (egal sau victorie) in meciul cu echipa „Rapid Bucuresti", meci ce urma a fi jucat in data de 12.05.2006, in cadrul etapei cu numarul 27 a Diviziei A la fotbal, instanta de control judiciar constata ca probatoriul administrat in cauza contureaza elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 255 Cod penal, in modalitatea alternativa a promisiunii.

Se retine, in esenta, ca la data de 11 mai 2006, orele 16.00, inculpatul George Becali s-a deplasat la Hotelul Cristal Palace, unde erau cazati fotbalistii si oficialii Clubului de Fotbal „Gloria 1922 Bistrita”, pentru a le transmite in mod direct o promisiune financiara. Neputand contacta pe nici unul dintre acestia, inculpatul Becali George a urmarit cu autoturismul sau autocarul, care s-a oprit la restaurantul Perla, dupa care s-a apropiat de acestia, promitandu-le sume de 5.000 euro sau 10.000 euro, pentru fiecare jucator, in conditiile in care vor obtine un rezultat de egalitate sau victorie in meciul ce urma sa aiba loc. Dupa ce a intrat in restaurantul Perla, inculpatul George Becali a devenit mult mai insistent si a reluat discutia si promisiunea facuta in scopul apararii in mod corect a sanselor de joc si obtinerii unui rezultat favorabil pentru meciul ce urma sa aiba loc la data de 12 mai 2006. Apoi inculpatul Becali George a parasit restaurantul Perla, o parte din discutiile mentionate fiind filmate de mai multe posturi de televiziune si transmise in cadrul unor emisiuni de stiri.

Pentru existenta infractiunii de dare de mita, promisiunea trebuie adresata unui functionar, in scopul de a indeplini, de a nu indeplini ori de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu. Desi textul de lege nu o prevede in mod explicit, promisiunea trebuie sa fie serioasa, adica sa aiba aptitudinea, capacitatea de a corupe.

In ce priveste prima conditie ceruta de textul de lege si anume ca promisiunea sa fie facuta unui functionar, instanta de control judiciar constata ca este indeplinita in cauza.

Instanta de fond, in opinie minoritara a facut o ampla analiza cu privire la calitatea de functionar a jucatorului de fotbal in conformitate cu dispozitiile art. 147 alin.2 din Codul penal, care prevad ca functionar este persoana mentionata in aliniatul 1 al aceluiasi articol precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel aliniat, opinie pe care instanta de control judiciar o apreciaza ca fiind corecta si, si-o insuseste in totalitate.

Astfel, fara a se face distinctie intre jucatorul de fotbal angajat in baza unui contract de munca si cel care are conventie civila, Regulamentul privind Statutul si Transferul jucatorului de fotbal stabileste la articolul 5, drepturi si obligatii identice pentru jucatorii profesionisti si care, corelate cu dispozitiile art. 147 alin.2 din Codul penal, stabilesc faptul ca jucatorul profesionist de fotbal are calitatea de functionar.

Asadar, este de necontestat faptul ca jucatorul profesionist de fotbal are calitatea de functionar in sensul art. 147 alin.2 Cod penal, calitate atribuita jucatorului de fotbal si prin Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal, fiind deci subiect pasiv al infractiunii de dare de mita.

Examinand contractele de munca ale jucatorilor, precum si conventiile civile depuse la dosar, instanta de control judiciar constata intemeiata critica parchetului referitoare la aprecierea gresita a instantei de fond in ceea ce priveste intelesul indatoririi de serviciu a jucatorului de fotbal.

(...)

In aceste conditii, instanta de control judiciar constata ca jucatorii profesionisti de fotbal ai clubului „Gloria 1922 Bistrita” aveau ca principala indatorire de serviciu apararea corecta a sanselor de joc si obtinerea unui rezultat favorabil in toate meciurile jucate, inclusiv in meciul cu echipa FC „Rapid Bucuresti” ce urma sa se dispute in etapa a 27-a din Campionatul National de Fotbal – Divizia A, programat la 12.05.2006.

Referitor la cea de a doua conditie prevazuta de textul incriminator si anume, ca promisiunea sa fie facuta in scopul indeplinirii unui act privind indatoririle de serviciu, se constata ca este realizata, fiind irelevant daca mita se promite pentru un obiect licit sau ilicit, textul de lege prevazand ca actul sa fie de competenta functionarului caruia i se promit astfel de foloase. (…)

In concluzie, prin promisiunea unor sume de bani consistente, inculpatul Becali George a urmarit tocmai ca jucatorii profesionisti de fotbal ai Clubului „Gloria 1922 Bistrita” sa joace la capacitatea maxima, sa-si dea toata silinta pentru obtinerea rezultatului, adica sa-si indeplineasca atributiile de serviciu, insa nu in interesul propriului club cu care aveau raporturi contractuale ci, in interesul clubului Steaua Bucuresti.

Pentru a fi conturata latura obiectiva a infractiunii de dare de mita in modalitatea alternativa a promisiunii, legiuitorul a prevazut ca aceasta trebuie sa fie, intre altele, serioasa. Promisiunea este serioasa numai atunci cand are aptitudinea, capacitatea de a corupe. Legea nu cere existenta unei anumite proportii, unei anumite echivalente intre sumele de bani sau alte foloase, pe de o parte si serviciile, actul functionarului, pe de alta parte, dar impune neindoios ca acestea sa aiba aptitudinea de a corupe, sa fie serioase.

Sub acest aspect, probatoriul administrat in cauza a dovedit ca este intrunita latura obiectiva ca element al continutului constitutiv al infractiunii de dare de mita savarsita de inculpatul Becali George.

(…)

In speta de fata se constata ca inculpatul a actionat in scopul de “a cumpara” efortul sportiv al jucatorilor de fotbal apartinand echipei „Gloria 1922 Bistrita”, pentru a-si crea un avantaj in clasamentul Diviziei A de fotbal, cu scopul ca echipa patronata de acesta sa castige titlul de campioana nationala.

Castigarea titlului de campioana nationala asigura calificarea si participarea echipei ”Steaua Bucuresti” in competitia europeana de fotbal intercluburi „U.E.F.A.

Champions League", participare care, potrivit presei scrise din acea vreme, a si adus, atat clubului, cat si inculpatului, venituri financiare importante, astfel cum s-a retinut si in considerentele opiniei minoritare.

Intrucat fapta de dare de mita este o infractiune instantanee, instanta de control judiciar constata ca infractiunea de dare de mita, in modalitatea alternativa a promisiunii, s-a consumat in momentul in care inculpatul Becali George, in mod public si direct, la data de 11 mai 2006, a promis jucatorilor de fotbal ai echipei „Gloria 1922 Bistrita” sume de bani pentru realizarea unui scor favorabil, egal sau victorie, in meciul cu echipa „Rapid Bucuresti”.

(…)

In aceste conditii, instanta de control judiciar constata ca inculpatul a urmarit prin "mijloace nesportive" sa castige o competitie interna, nu prin propriile eforturi sportive, exclusive ale clubului pe care-l patrona, ci prin implicarea altor echipe de fotbal, in speta - echipa C.F. "Gloria 1922 Bistrita", cu care era intr-o competitie directa in campionatul Diviziei A de fotbal. Miza o reprezenta posibilitatea ulterioara a echipei "Steaua Bucuresti", patronata de inculpatul Becali George, de a se califica si de a participa in competitia europeana de fotbal intercluburi „U.E.F.A. Champions League", sezonul 2006-2007, participare care ar fi adus clubului de fotbal Steaua Bucuresti si principalului sau actionar - inculpatului Becali George -importante venituri financiare.

Intentia directa a inculpatului Becali George de a cumpara efortul sportiv al unei echipe concurente din campionatul Diviziei A la fotbal, a avut, asadar, scopul clar de a crea un avantaj in clasamentul acestei competitii, propriei sale echipe „Steaua Bucuresti”, prin castigarea titlului de campioana, deschizandu-i astfel calea calificarii in preliminarii si apoi in grupele competitiei europene de fotbal intercluburi " U.E.F.A. Champions League", imprejurare care ar fi generat venituri suplimentare, atat clubului, cat si inculpatului personal.

Faptul ca inculpatul Becali George nu a manifestat nicio reticenta in a-si urmari si realiza scopul propus, in conditiile in care actiunile sale erau filmate de mai multe posturi de televiziune, nu este de natura a afecta, in plan subiectiv existenta infractiunii, punand in evidenta latura negativa a personalitatii inculpatului, caracterizata prin lipsa de respect fata de lege si autoritati.

(…)

Referitor la cea de a doua infractiune de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, fapta pentru care instanta de fond, in opinie majoritara, a pronuntat o solutie de achitare, apreciind ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, instanta de control judiciar retine ca inculpatul Becali George, in calitate de finantator al clubului de fotbal „Steaua Bucuresti” a oferit importante sume de bani in valuta echipei de fotbal „Universitatea Cluj" si presedintelui acestui club, Anton Dobos, pentru ca in ultima etapa a Campionatului National de Fotbal - Liga I, editia 2007-2008, ce urma a fi sustinuta la data de 07.05.2008 in compania echipei „C.F.R. 1907 Cluj", clubul „Universitatea Cluj" sa-si apere corect sansele de joc si sa faca tot ceea ce era posibil pentru obtinerea unui rezultat de egalitate sau victorie. (…)

Pe de alta parte, asa cum s-a aratat anterior, atat premierea, cat si o eventuala sponsorizare a jucatorilor de fotbal, nu puteau fi efectuate decat in conditiile si cu respectarea dispozitiilor legale cuprinse in regulament. De altfel insasi inculpatul Becali George, fiind constient ca remiterea banilor in formula aratata nu este corecta, pentru a evita raspunderea penala, a ales o a treia varianta, respectiv a achizitionarii unor terenuri. Sub acest aspect, din probe rezulta ca au fost intocmite doua inscrisuri sub semnatura privata, cu privire la care insa, inculpatul Becali George a aratat ca nu intelege sa le foloseasca in apararea sa.

In acord cu opinia minoritara, instanta de control judiciar apreciaza ca strategia de aparare construita de inculpatul Becali George, demonstreaza intentia acestuia de a disimula adevaratul demers intreprins de acesta pentru mituirea jucatorilor de fotbal, convins fiind de faptul ca a fost interceptat si inregistrat telefonic in legatura cu intreaga activitate infractionala desfasurata.

Din coroborarea materialului probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta de control judiciar constata ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita, in modalitatea alternativa a oferirii.

Fara a mai relua considerentele teoretice cu privire la existenta acestei infractiuni, expuse anterior, instanta de control judiciar retine ca fapta inculpatului Becali George de a oferi suma de 1,7 milioane euro jucatorilor de fotbal din cadrul clubului Universitatea Cluj in scopul indeplinirii indatoririlor de serviciu, constand in apararea corecta a sanselor de joc si realizarea obiectivelor de instruire si performanta stabilite de club pentru obtinerea unei victorii in meciul cu echipa „C.F.R. 1907 Cluj” din 7 mai 2008, constituie infractiunea de dare de mita, in modalitatea oferirii. (…)

In concluzie, prin oferirea celor 1,7 milioane de euro jucatorii Universitatii Cluj Napoca au fost platiti /retribuiti sa joace in interesul echipei „Steaua Bucuresti” si, implicit, in interesul inculpatului Becali George. Practic jucatorii de fotbal profesionisti ai Clubului Universitatea Cluj nu mai jucau in interesul clubului cu care aveau relatii contractuale, ci in interesul unui club advers si a unei terte persoane.

In temeiul considerentelor aratate, instanta de control judiciar constata ca fapta inculpatului Becali George de a oferi in perioada 04.05.2008 -07.05.2008, suma de 1.700.000 euro jucatorilor de fotbal din cadrul clubului „Universitatea Cluj" in scopul indeplinirii indatoririlor de serviciu prevazute in contractele de joc, Regulamentul intern si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal privind „Statutul si Transferul jucatorilor de fotbal", constand in apararea corecta a sanselor de joc si obtinerea unei victorii in meciul cu echipa „C.F.R. 1907 Cluj" din data de 07.05.2008, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000.

Potrivit dispozitiilor art. 255 alin.4 Cod penal banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul darii de mita se confisca, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare, iar daca acestea nu se mai gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Prin urmare, confiscarea speciala opereaza, in cazul darii de mita, numai atunci cand infractiunea se comite prin oferire si prin darea de bani sau alte foloase, nu si in varianta savarsirii faptei prin promisiunea unor asemenea foloase (a se vedea si decizia penala nr. 473/2006 a inaltei Curti, Sectia penala).

Fiind dovedita savarsirea celei de a doua infractiuni de dare de mita, de catre intimatul inculpat Becali George, in modalitatea normativa a oferirii, inalta Curte-Completul de 5 Judecatori, in temeiul art.19 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. 4 Cod penal, va dispune confiscarea sumei de 1700000 euro, suma ce constituie obiectul acestei infractiuni.

(…)

In priveste infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata aflata in legatura cu infractiunile de coruptie, prevazuta de art. 290 Cod penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 (fapta comisa la data de 20.05.2008), savarsita de inculpatul Becali George, se retine ca dupa data de 07.05.2008, cand cazul "Valiza" a luat amploare in toate mijloacele mass-media, inculpatul Becali George si-a conceput apararea conform careia, suma de 1,7 milioane de euro identificata, in posesia inculpatului Sponte Teia la data de 7 mai 2008, constituia contravaloarea unor terenuri situate in judetul Cluj, apartinand inculpatului Marino Gheorghe Radu, fiind incheiate in acest sens doua antecontracte de vanzare-cumparare.

In aceasta situatie, instanta de control judiciar va analiza aceasta infractiune prin corelare cu infractiunea de dare de mita savarsita de acelasi inculpat, intrucat inscrisurile au fost falsificate pentru ascunderea infractiunii de dare de mita comisa in luna mai 2006. (…)

Fapta inculpatului BECALI GEORGE de a initia si participa nemijlocit la intocmirea frauduloasa, in data de 20.05.2008, a doua antecontracte de vanzare-cumparare mistificate prin adaugarea unor mentiuni necorespunzatoare adevarului sub aspectul continutului, vointei reale a partilor si a datei intocmirii acestora precum si folosirea ulterioara a inscrisurilor, astfel falsificate, atat in prezenta cauza penala, cat si in cadrul anchetei disciplinare efectuata de organismele jurisdictionale ale Federatiei Romane de Fotbal, in scopul de a fi exonerat de raspundere penala sau disciplinara in legatura cu fapta de coruptie retinuta in sarcina sa privind oferta financiara de 1,7 milioane euro pentru clubul „Universitatea Cluj", intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata aflata in legatura directa cu infractiunile de coruptie prev. de art.290 alin. l Cod penal raportat la art.17 alin. 1 lit. c din Legea nr.78/2000”.

*Cititi aici integral Decizia Completului de 5 judecatori al ICCJ in dosarul “Valiza”, prin care a fost condamnat Gigi Becali