29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

POATE ASA INTELEG HAINEALA SI KOVESI – Procurorii Alexandra Sinc si Irina Kuglay din PICCJ demonteaza teoriile alarmiste ca nu se vor mai putea face interceptari decat dupa ce suspectul e anuntat ca a fost inceputa urmarirea penala: “Singura conditie pentru emiterea mandatului de supraveghere tehnica o reprezinta inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, procedura nefiind in nicio situatie conditionata de efectuarea urmaririi penale fata de o persoana” (Documente)

Scris de: George TARATA | pdf | print

5 February 2014 14:25
Vizualizari: 9753

Toate teoriile aruncate pe piata de sefa DNA Laura Codruta Kovesi, fosta presedinta a CSM Oana Haineala si presedintele Traian Basescu, potrivit carora “institutia interceptarilor” isi va pierde eficienta, pe motiv ca procurorii nu vor mai putea sa asculte fara telefoane sau sa realizeze inregistrari ambientale decat dupa ce persoana vizata este anuntata ca impotriva sa a fost inceputa urmarirea penala, sunt demontate chiar de catre reprezentanti ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorii Alexandra Sinc (foto) si Irina Kuglay au publicat pe site-ul PIICJ un studiu cu privire la supravegherea tehnica si inceperea urmaririi penale, intitulat “Inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, conditie pentru emiterea mandatului de supraveghere tehnica.


In ciuda celor sustinute de anumite personaje din sistem in ultima perioada si in pofida falselor averizari conform carora interceptarile nu vor mai avea nicio utilitate, cei doi procurori explica faptul ca singura conditie pentru a fi emis un mandat de supraveghere tehnica o reprezinta inceperea urmaririi penale cu privire la fapta. Alexandra Sinc si Irina Kuglay explica totodata si ca aceasta procedura nu este in nicio situatie conditionata de inceperea urmaririi penale fata de persoana. In opinia celor doi procurori, “a sustine contrariul sau a interpreta dispozitiile legale in sensul ca supravegherea tehnica nu se poate dispune decat dupa incunostintarea vreunei persoane, inseamna, pe de o parte, a incalca dispozitia legala (adaugand o conditie neprevazuta de norma), iar pe de alta parte, a ignora continutul art. 305 C.p.p., potrivit caruia urmarirea penala incepe cu privire la fapta, si nu cu privire la persoana”.

De asemenea, Sinc si Kuglay precizeaza ca reasezarea conceptiei privind limitele si fazele urmaririi penale raspunde exigentelor legate de observarea tehnica a principiului legalitatii. Nu in ultimul rand, cei doi procurori mentioneaza si ca institutia actelor premergatoare din vechiul Cod de procedura penala permitea strangerea de probe in afara cadrului procesual, procurorii utilizand-o in mod excesiv.

Prezentam fragmente din studiul procurorilor Alexandra Sinc si Irina Kuglay, care este atasat integral finalul articolului:

Noul Cod de procedura penala instituie, ca regula, caracterul obligatoriu al inceperii urmaririi penale anterior efectuarii oricaror acte de cercetare. Exceptand situatiile in care insusi actul de sesizare este inform, ori cele in care din chiar cuprinsul acestuia rezulta o cauza de neprocedibilitate, nici un act de procedura nu mai poate fi indeplinit in afara procesului penal, nicio proba nu mai poate fi administrata in afara acestui cadru.

Aceasta noua asezare a conceptiei privind limitele si fazele urmaririi penale raspunde unor exigente tinand de observarea stricta a principiului legalitatii; institutia actelor premergatoare, din vechea reglementare, nu raspundea in totalitate acestora (in principal intrucat permitea strangerea de probe in afara procesului penal), iar ponderea pe care, in practica organelor de urmarire penala, a cunoscut-o utilizarea acestei institutii (de multe ori excesiva chiar si in raport cu dispozitiile vechiului cod) a creat necesitatea instituirii unei reglementari care sa nu mai permita desfasurarea vreunei activitati specifice urmaririi penale in afara unui cadrul procesual bine definit. (…)

Astfel, nicio investigatie nu poate avea loc decat in conditiile privitoare la desfasurarea actelor de urmarire penala; noua reglementare nu mai cunoaste faza premergatoare inceperii urmaririi penale, de strangere a datelor necesare „in vederea inceperii urmaririi penale”(prevazuta sub reglementarea anterioara de art. 224 din vechiul Cod de procedura penala).

In plus, noua reglementare nu mai permite inceperea urmaririi penale direct fata de o anumita persoana nici in situatia in care aceasta este indicata in actul de sesizare, ori cand acesta permite identificarea sa. Concluzia se impune fata de faptul ca art. 305 alin. (3) C.p.p. cere ca indiciile rezonabile privind comiterea faptei de catre o anumita persoana sa rezulte din datele si probele existente, iar potrivit art. 97 alin. (2) C.p.p. probele se pot obtine doar in procesul penal.

(...)

Cacterul formularii unei acuzatii impotriva unei persoane, ci are doar semnificatia instituirii cadrului procesual in care se pot strange primele probe cu privire la o anumita fapta.

Daca, dupa administrarea in acest cadru legal procesual a unor mijloace de proba, in baza acestora se contureaza indicii rezonabile impotriva unei anumite persoane, urmeaza a se formula cu privire la aceasta o acuzatie. De aceea, art. 305 alin. (3) prevede: „cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect” (s.n.).

Anterior dispozitiei ca urmarirea sa se efectueze cu privire la o anumita persoana, aceasta nu are nicio calitate procesuala, prin urmare nu este subiectul vreunor drepturi ori obligatii procesuale.

Dispozitiile legale analizate asigura caracter echitabil desfasurarii urmaririi penale: pe de o parte, raspund exigentei ca orice acte de cercetare sa se desfasoare intr-un cadrul procesual (alin. 1 al art. 305); pe de alta parte, instituie o garantie in sensul ca nicio persoana nu este pusa sub acuzatie in lipsa unor indicii rezonabile ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala (alin. 3 al art. 305).

Aceasta garantie subzista mai ales in ipoteza in care, prin actul de sesizare (plangere, denunt, sesizare din oficiu) este indicata o anumita persoana in calitate de prezumtiv autor. Indicarea unei persoane in actul de sesizare nu este suficienta pentru ca aceasta persoana sa dobandeasca calitatea de acuzat/suspect si nici pentru a considera ca urmarirea penala o vizeaza. Aceasta calitate se va dobandi, pe parcursul urmaririi penale, numai dupa ce, in baza probelor administrate, se va dispune efectuarea urmaririi penale cu privire la ea.

(…)

Potrivit art. 140 C.p.p., supravegherea tehnica se dispune in cursul urmaririi penale.

Avand in vedere considerentele de la pct. 1, sintagma „in cursul urmaririi penale” din acest articol se refera la orice moment ulterior inceperii urmaririi penale cu privire la fapta, potrivit art. 305 alin. (1) C.p.p.

In sprijinul acestei idei este si faptul ca urmarirea penala fata de o persoana nu poate exista independent, in lipsa inceperii urmaririi penale fata de fapta, ci este o urmare a acesteia. De acea, legiuitorul a folosit, cu privire la aceasta faza procesuala, sintagma „efectuarea in continuare a urmaririi penale” (s.n.).

Textul nu prevede conditia ca organul de urmarire penala sa fi dispus si efectuarea urmaririi penale cu privire la o anumita persoana.

Astfel, dupa inceperea urmaririi penale cu privire la fapta in conditiile art. 305 alin. (1), cauza se afla „in cursul urmaririi penale”, faza in care acuzatia nu s-a formulat cu privire la o anumita persoana, prin urmare nicio persoana nu are calitatea de suspect.

Asa cum am aratat, nici dispozitiile art. 294/1 C.p.p. nu contrazic aceasta concluzie, intrucat aceste dispozitii nu pot fi privite decat corelativ cu cele ale art. 305 alin. (4) (astfel cum au fost analizate in cele ce preced).

Pe de alta parte, desi supravegherea tehnica presupune o ingerinta in viata privata a unei anumite persoane, utilizarea acestei metode de cercetare are doar semnificatia investigarii unei fapte (cea pentru care s-a inceput urmarirea), si nu echivaleaza cu formularea unei acuzatii impotriva respectivei persoane. De aceea si dispozitiile art. 139 si ale art. 140 se refera doar la existenta unei suspiciuni rezonabile cu privire la savarsirea unei „infractiuni” – deci cu privire la o fapta penala, si nu cu privire la autorul acesteia.

In concluzie, din punctul de vedere al momentului procesual, singura conditie pentru emiterea mandatului de supraveghere tehnica o reprezinta inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, procedura nefiind in nicio situatie conditionata de efectuarea urmaririi penale fata de o persoana.

A sustine contrariul sau a interpreta dispozitiile legale in sensul ca supravegherea tehnica nu se poate dispune decat dupa incunostintarea vreunei persoane, inseamna, pe de o parte, a incalca dispozitia legala (adaugand o conditie neprevazuta de norma), iar pe de alta parte, a ignora continutul art. 305 C.p.p., potrivit caruia urmarirea penala incepe cu privire la fapta, si nu cu privire la persoana”.

Pe de alta parte, Parchetul General a publicat si o analiza comparativa a prevederilor din vechiul Cod penal si Noul Cod penal. Analiza a fost redactata de Grupul de lucru constituit la nivelul PICCJ prin Ordin al Procurorului General pentru asigurarea unui instrument de lucru in cadrul Ministerului Public in scopul interpretarii si aplicarii unitare a dispozitiilor noilor coduri, penal si de procedura penala.

*Cititi aici studiul procurorilor Alexandra Sinc si Irina Kuglay

*Cititi aici analiza comparativa a vechiului Cod penal si a Noului Cod penal

Comentarii

# BERCEA MONDIAL: e manevra lu frații miei.............,, date 5 February 2014 13:52 +17

Pentru prima oară constat că un procuror are o gândire ,,SĂNĂTOASĂ, POATE INTERPRETA RAȚIONAL O NORMĂ JURIDICĂ,,.     Toată stima doamna Procuror Alexandra Sinc.     Acești procurori trebuiesc numiți în funcții de decizie la cel mai înalt nivel și nu HAINEALĂ - PUP ALIN, procurorul elodia MUP,SUP , NUP, ETC., sau ,,ALDO VASILICĂ DANILEȚ,,. 

# MOLA PUPA, MOLA PRORA, PARÂMA LA BORD. date 5 February 2014 13:57 +16

Personaje precum sefa DNA Laura Codruta Kovesi, fosta presedinta a CSM Oana Haineala si presedintele Traian Basescu, nu pot avea puterea mentală să judece sănătos.                Ei reprezintă un pericol public pentru societatea românească, Piratul are tupeul să facă iterpretări ale normelor juridice la ,,TELEVIZOR,, nefiind abilitat din nici-un punct de vedere. 

# VYKY date 5 February 2014 17:39 +2

Multumesc pentru lamuriri. Nu degeaba e vorba aia care zice ca pana nu canta doamna grasa nu se termina programul Antenei 3.

# VIKY date 5 February 2014 23:29 0

Gunoias basist, nu te poti abtine?. Cauta draga alt nume, sau nu esti in stare numai de furturi?.

# gogu date 7 February 2014 08:43 0

Si ce facem dragii tatii cand este o plangere cu privire la o fapta savarsita de o anumita persoana si se impune interceptarea? Se incepe u.p. fata de fapta dar ignoram persoana? Nu incepem si u.p. fata de persoana asupra careia s-a facut plangerea?  Avem indicii ca se savarseste o fapta de catre o persoana, dar desi stim cine este faptuitorul ignoram acest lucru si facem interceptari fata de fapta, nu?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva