28 November 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

COSMARUL SECU – Studentul la Drept Adrian Secu a reusit o noua lovitura care ii va innebuni pe Arafat & co. Judecatoarea TMB Iulia Ursan a anulat 19 pasaje din Hotararea Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta 61/2021, prin care nevaccinatilor li se interzice accesul la numeroase locuri si evenimente publice. Bomba: Ursan a stabilit ca vaccinatii trebuie carantinati noaptea la fel ca nevaccinatii. Exclusiv: Avocatul Poporului Renate Weber a refuzat sa intervina (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 November 2021 16:16
Vizualizari: 12167

Regimul Iohannis-Citu-Arafat (foto 2) a incasat o noua umilinta in instanta. Studentul la Drept Adrian Cristian Secu (foto 1) – deja celebru pentru hotararile judecatoresti prin care a obtinut desfiintarea a numeroase abuzuri pandemice – a bifat o noua victorie. De data aceasta, in ceea ce priveste certificatul verde (certificatul digital), cunoscut si ca „pasaportul de vaccinare”.



Marti, 2 noiembrie 2021, judecatoarea Iulia Ursan de la Tribunalul Bucuresti a admis in mare parte actiunea lui Adi Secu, dispunand anularea a 19 pasaje din Hotararea Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta (CMBSU) nr. 61/2021, prin care romanii nevaccinati erau practic exclusi de la viata sociala, fiindu-le interzis accesul in: muzee, biblioteci, librarii, cinematografe, sali si arene de spectacole, scoli populare de arte si meserii, conferinte, mitinguri, malluri si hipermarketuri, restaurante, cafenele etc. Totusi, desi Adrian Secu a cerut ridicarea carantinei de noapte pentru nevaccinati, judecatoarea Ursan i-a respins solicitarea, dispunand in schimb ca restrictia de circulatie sa le fie impusa si vaccinatilor.


CAB s-a spalat pe maini


Initial, studentul depusese actiunea la Curtea de Apel Bucuresti, intemeind-o pe Legea nr. 136/2020 privind privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic (care prevede ca prima instanta sa fie CAB, in complet de 3 judecatori, iar a doua – Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 5). In replica, judecatorii CAB Cristina Ardeleanu, Silvia Pavelescu si Mihnea Adrian Tanase au sustinut ca actiunea trebuie solutionata in baza dreptului comun in materia contenciosului administrativ – adica Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ –, motiv pentru care au declinat dosarul nr. 6257/2/2021 la Tribunalul Bucuresti.


Iata mai intai minuta sentintei TMB nr. 6584/2021:


Respinge cererea de interventie fortata formulata de reclamant in contradictoriu cu intervenientul fortat Avocatul Poporului, ca inadmisibila. Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Institutia Prefecturii Municipiului Bucuresti, ca neintemeiata. Respinge exceptia de inadmisibilitate a capetelor 5 si 6, ca neintemeiata. Respinge exceptia lipsei de interes, ca neintemeiata.

Admite in parte actiunea formulata si precizata de reclamant. Anuleaza in parte art. 4, art. 5 al. 2, art. 6, art. 7 al. 1 si 2 si art. 9 din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021 in limita sintagmei 'Participarea este permisa doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intre a 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2'.

Anuleaza in parte art. 10, art. 11, art. 12 al. 2, art. 15, art. 16 al. 1, art. 19, art. 20 al. 1, art. 21 al. 1, art. 22 si art. 23 din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021 in limita sintagmei 'Participarea este permisa doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intre a 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2'.

Anuleaza in parte art. 16 al. 3 din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021 in limita sintagmei 'Accesul in zonele de consum astfel delimitate si amenajate este permis doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intre a 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2'.

Admite in parte cererea subsidiara a petitului 5 din actiune. Anuleaza pct. 5 si 6 al art. 26 din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021.

Respinge petitul 4 referitor la anularea integrala a art. 27, respinge lit. a si b din cadrul petitului 5 referitoare la anularea art. 26, respinge in totalitate petitul 6 referitor la anularea art. 17, din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021, ca neintemeiate.

Obliga paratele, in solidar, sa achite reclamantului suma de 50 lei cheltuieli de judecata reprezentate de contravaloarea taxei judiciare de timbru achitata in dosar. Cu recurs care se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a II a Contencios Administrativ si Fiscal in termen de 15 zile de la comunicare”.


Carantina de noapte si pentru vaccinati


Accentuam pasajul urmator din minuta de mai sus: „Anuleaza pct. 5 si 6 al art. 26 din Hotararea CMBSU nr. 61/02.10.2021”. Dupa cum veti vedea in hotararea anexata integral la sfarsitul materialului de fata, articolul 26 introduce carantina de noapte (orele 20:00 – 5:00) pentru nevaccinati, punctele 5 si 6 scutindu-i in schimb de aceasta restrictie pe romanii vaccinati sau care pot dovedi ca au trecut prin coronaviroza. Or, faptul ca judecatoarea Iulia Ursan a anulat punctele 5 si 6 inseamna ca si persoanele nevaccinate trebuie sa stea in carantina de noapte pe teritoriul municipiului Bucuresti.


Renate Weber a refuzat sa intervina in dosar


Nu vom insista pe argumentele lui Adrian Secu, intrucat ele sunt identice cu cele invocate de catre toate persoanele care au atacat restrictiile impotriva nevaccinatilor: crearea unei discriminari intre vaccinati si nevaccinati, adaugarea la Legea 55/2020, incalcarea articolului 53 din Constitutie care prevede ca restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati trebuie sa se faca doar prin lege si fara sa afecteze existenta lor, precum si efectele secundare ale vaccinurilor – unele cunoscute, dar cele pe termen lung complet necunoscute.

Ceea ce este interesant in schimb este reactia Avocatului Poporului Renate Weber (foto 3) cand petentul Adrian Secu a solicitat instantei introducerea AVP in cauza ca intervenient fortat. Mai exact, Weber a sustinut ca aceasta cerere este neintemeiata, deoarece Avocatul Poporului ar fi putut foarte bine sa introduca o actiune separata in justitie, in cazul in care ar fi observat incalcarea unor drepturi si libertati. Or, daca exista deja o actiune (cea a studentului, in cazul de fata), AVP nu mai are niciun rol, argumenteaza Renate Weber.


Redam principalele fragmente din actiunea lui Adrian Secu:


Solicit, in contradictoriu cu CMBSU, anularea in parte a HCMBSU nr. 61/2021 si/sau modificarea acesteia, dupa cum urmeaza:

1. Anularea art. 4, art.5 alin.2), art.6, art. 7 alin.1) si 2), art. 9 in limita sintagmei 'doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intrea 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2';

2. Anularea art. 10, art. 11, art. 12 alin.2), art. 15, art. 16 alin.1), art. 19, art. 20 alin.1), art. 21 alin.1), art. 22, art. 23, in limita sintagmei 'Participarea este permisa doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intrea 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2';

3. Anularea art. 16 alin.3), in limita sintagmei 'Accesul in zonele de consum astfel delimitate si amenajate este permis doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intrea 15- a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-Co V-2';

4. Anularea integrala a art. 27.

5. a) Anularea integrala a art. 26

b) in subsidiar, modificarea art. 26, in sensul introducerii unui nou punct la art 26, pct. 8, care va avea urmatorul continut:

'8. Masurile instituite nu se aplica persoanelor fizice care prezinta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-COV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau prezinta rezultatul negativ al unui test antigen rapid pentru infectia cu virusul SARS-COV-2 nu mai vechi de 48 de ore';

c) in subsidiar, eliminarea privilegiului pentru persoanele vaccinate, respectiv anularea art. 26 pct. 5 si 6.

6. a) Anularea art. 17

b) in subsidiar, modificarea art. 17 dupa cum urmeaza:

'Activitatea in baruri, cluburi si discoteci este permisa pana la 50 % din capacitatea maxima a spatiului daca incidenta cumulata la 14 zile in Municipiul Bucuresti este mai mare de 6/1000 locuitori',

iar in contradictoriu cu IPMB solicit doar cheltuieli de judecata, dat fiind ca CMBSU este un organism interinstitutional, fara personalitate juridica si patrimoniu propriu, care functioneaza in cadrul IPMB, persoana juridica cu patrimoniu susceptibil de executare silita.

In ceea ce priveste introducerea in cauza a AVP, acesta trebuie citat pentru a transmite un punct de vedere cu privire la legalitatea actului normativ atacat in speta, dat fiind faptul ca procedura de solutionare a unei eventuale petitii este incompatibila cu perioada de aplicabilitate a HCMBSU nr.61/2021 (14-1 zile = 13 zile, dat fiind faptul ca a inceput sa produca efecte de duminica).

MOTIVE

I. Curtea de Apel Bucuresti, in complet de 3 judecatori – art. 15 lg. 136/2020 – este competenta sa judece, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil si pentru a obtine o solutie utila in acord cu Decizia nr. 392/2021 a CCR. HCMBU 61/2021 are valabilitate 14 zile si este emisa, potrivit preambului, in temeiul Legii nr. 136/2020 si Legii nr. 55/2020.

Legea nr. 55/2020 nu prevede o procedura de atac efectiva sub aspectul termenului rezonabil a actelor normative emise in baza acestei legi. Din acest motiv, pentru a ni se permite dreptul de acces la instanta nationala, respectiv dreptul la un recurs efectiv si analiza pe fond a plangerii noastre privind incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale prin HCMBSU nr. 61/2021, solicit instantei inlaturarea normelor interne care nu permit dreptul de acces la instanta intr-un termen optim pentru analiza efectiva si cu celeritate a cererii (conform art. 20 si art. 148 alin 2 din Constitutiei Romaniei, art. 3, 4 si 6 Cod Procedura Civila) si aplicarea directa si prioritara a urmatoarelor norme din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si din dreptul comunitar:

- Art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil din Carta Drepturilor

Fundamentale ale Uniunii Europene:

'Orice persoana ale carei drepturi si libertati garantate de dreptul Uniunii sunt incalcate are dreptul la o cale de atac eficienta in fata unei instante judecatoresti, in conformitate cu conditiile stabilite de prezentul articol';

- Art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

' Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale';

- Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

'1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil';

- Art. 52 – Intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene:

'(1) Orice restrangere a exercitiului drepturilor si libertatilor recunoscute prin prezenta carta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa respecte substanta acestor drepturi si libertati. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai in cazul in care acestea sunt necesare si numai daca raspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesitatii protejarii drepturilor si libertatilor celorlalti.

'(3) In masura in care prezenta carta contine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intelesul si intinderea lor sunt aceleasi ca si cele prevazute de conventia mentionata. Aceasta dispozitie nu impiedica dreptul Uniunii sa confere o protectie mai larga';

- Art. 54 – Interzicerea abuzului de drept din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene:

'Nici una dintre dispozitiile prezentei carte nu trebuie sa fie interpretata ca implicand vreun drept de a desfasura orice activitate sau de a indeplini orice act indreptat impotriva oricaruia dintre drepturile si libertatile recunoscute prin prezenta carta sau de a le impune restrangeri mai ample decat cele prevazute prin prezenta carta';

- Articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeana:

'(1) Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptata la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor.

Dispozitiile cuprinse in Carta nu extind in niciun fel competentele Uniunii astfel cum sunt definite in tratate. Drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta se interpreteaza in conformitate cu dispozitiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea si punerea sa in aplicare si cu luarea in considerare in mod corespunzator a explicatiilor mentionate in Carta, care prevad izvoarele acestor dispozitii.

(2) Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite in tratate, nu sunt modificate de aceasta aderare.

(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si astfel cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii'.

Carta drepturilor fundamentale stabileste drepturile de baza pe care trebuie sa le respecte atat Uniunea Europeana, cat si statele membre atunci cand pun in aplicare legislatia UE. Aceasta constituie un instrument cu caracter juridic obligatoriu, elaborat pentru a recunoaste in mod expres rolul drepturilor fundamentale in ordinea juridica a Uniunii si pentru a acorda vizibilitate acestuia.

Din interpretarea coroborata a normelor mentionate anterior, reiese faptul ca persoanele ale caror drepturi si libertati fundamentale le-au fost restranse contrar normelor comunitare (prin acte normative care nu au putere de lege si cu incalcarea principiilor proportionalitatii si necesitatii) sau persoanele asimilate acestora au dreptul la o cale de atac efectiva pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Totodata, aratam ca potrivit dispozitiilor art. 20 din Constitutia Romaniei, daca exista neconcordanta intre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si legile interne, au prioritate reglementarile din Conventie, cu exceptia cazului in care Constitutia si legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Avand in vedere caile procedurale prevazute de dreptul intern, pentru a ni se permite dreptul de acces la o instanta, intr-un termen optim, pentru a fi analizata cu celeritate cererea, cu respectarea dispozitiilor art. 6 C.p.c., solicitam a ni se solutiona cererea intr-un termen cat mai scurt potrivit procedurii instituite de Legea nr. 136/2020, act normativ mentionat in preambul HCMBSU nr. 61/2021, ca urmare a impactului pe care il au actele normative atacate asupra drepturilor si libertatilor fundamentale, termenul scurt de aplicabilitate al acestora si a ni se respecta dreptul la un proces echitabil garantat de 6 CEDO. (...)

II. Interesul personal si vatamarea

Locuiesc in Bucuresti, iar HCMBSU nr. 61/2021 imi este opozabila.

Interesul legitim privat si deci vatamarea consta in faptul ca mi se conditioneaza in mod injust participarea la diferite evenimente de acest green-pass (in toate formele sale, cu sau fara QR code), fortandu-ma indirect a ma vaccina.

Spre exemplu, actiunea de fata am formulat-o pentru ca efectiv m-am simtit umilit cand m-am dus cu prietena mea la o pizzerie, dat fiind faptul ca era ziua ei, si dupa ce ne-am asezat noi frumos la masa mi-a cerut un ospatar sa prezint dovada acestui mizerabil green-pass. Intrucat nu am avut acest odios green-pass, am fost nevoit sa parasesc masa, in lacrimile prietenei mele. Si asta e doar una din situatii; au mai fost: de exemplu, cand am incercat sa ma duc la teatru sau la meciul Steaua-Dinamo, mi s-a cerut sa fac dovada ca am test sau vaccin.

Vaccinarea reprezinta un act medical care se face in plentitudine libertate de constiinta si alegere si nu poate fi fortat prin emiterea unor acte administrative care sa conditioneze exercitarea unor drepturi si libertati fundamentale.

Virusul SARS-COV-2 exista si a cauzat decese la nivelul Romaniei, dar acest lucru nu inseamna ca Statul, care prin incompetenta sa crasa nu a putut face fata acestui virus timp de 1 an si jumatate, sa permita la infinit restrangerea sau mai mult abolirea drepturilor si libertatilor. Or, viata mea, a romanilor si in special a bucurestenilor nu poate fi stopata la nesfarsit prin acte ilegale doar pentru ca exista un virus pe care autoritatile nu stiu cum sa-l controleze eficient. Trebuie sa stai in casa pentru ca nu esti vaccinat. Trebuie sa stai nemancat pentru ca nu esti vaccinat. N-ai voie sa mergi la teatru daca nu esti vaccinat. Esti aruncat la lada de gunoi a societatii doar pentru ca nu te-ai vaccinat. Pana cand?

Mai mult: desi de-abia s-au deschis barurile si discotecile dupa mai bine de 1 an de pauza, iar se inchid la loc. Iar ma inchide in casa ca pe un catel, desi eu de regula lucrez intre orele 10-20 la locul meu de munca si deci nu pot sa ies din casa. Or, in perioada in care iesirea din casa a fost restrictionata, din lipsa miscarii si [din cauza] sedentarismului am acumulat un surplus de 35 de kilograme in pandemie, ajungand la o greutate de 115 kg, fiind anormala la varsta de 25 de ani si inaltimea de 1.81 m. Greutate optima la acesti parametri poate atinge cel mult 83 de kilograme. De asemenea, am tahicardie si hipertensiune arteriala. Am si probleme de sanatate datorate tulburarii regimului alimentar, create de imprejurarea faptului ca restaurantele pe care le frecventez eu au fost inchise, ramanand deschise doar cafenelele care au terase, motiv pentru care am un inceput de gastrita, urmare a meselor neregulate. Or, odata cu masurile implementate de parati, eu nu am mai putut sa imi respect programul de mese. Invederez instantei ca pentru aceasta afectiune eu iau Gaviscon. Dar iata ca din nou accesul meu este interzis.

Nu in ultimul rand, pe langa aceste afectiuni de sanatate, nu este de neglijat nici paguba iminenta care poate rezulta din suma pecuniara imensa a amenzilor care se impun pentru incalcarea acestor restrictii si, aditional, a timpului pe care il pot petrece in instanta pentru anularea acestora, timp pe care paratii nu mi-l pot deconta.

Este golit de continut exercitiul urmatoarelor drepturi, caracterul perpetuu al acestora fiind eliminat:

- Libertatea intrunirilor, garantat de art. 39 din Constitutia Romaniei, art. 11 CEDO si art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ca urmare a organizarii si desfasurarii de mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de intruniri in spatii deschise, inclusiv a celor de tipul drive-in;

- Dreptul la libertatea credintelor religioase, garantat de art. 29 din Constitutie;

- Accesul la cultura si libertatea de exprimare artistica, garantat de art. 33 si art. 30 din Constitutia Romaniei, art. 10 CEDO si art. 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ca urmare a interzicerii intrunirilor de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, sportive sau de divertisment;

- Viata privata si de familie, garantat de art. 26 din Constitutia Romaniei, art. 8 CEDO si art. 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ca urmare interzicerii participarii la evenimente private;

- Dreptul la libera circulatie, garantat de art. 25 din Constitutia Romaniei, art. 2 din Protocolul 4 din CEDO si art. 45 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;

- Libertatea economica, garantat de art. 45 din Constitutie;

- Dreptul la confidentialitatea si protejarea datelor personale, garantat prin Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal (Regulamentul general privind protectia datelor).

III. Pe fondul cauzei referitor la petitele de anulare 1,2,3,4 si 5 privind conditionarea de trecerea prin boala sau vaccin

In masura in care legiuitorul a stabilit prin Legea nr. 55/2020 ca starea de alerta se instituie prin hotarare a Guvernului, a stabilit atributii ale Guvernului in legatura cu starea de alerta si acte pe care Guvernul le adopta in exercitarea atributiilor mentionate. Toate acestea nu pot fi decat in limitele Constitutiei. Sub acest aspect, Curtea Constitutionala a statuat de principiu in jurisprudenta sa ca 'prin nicio lege nu se poate stabili ori inlatura, prin extindere sau restrangere, o competenta a unei autoritati, daca o asemenea actiune este contrara dispozitiilor ori principiilor Constitutiei' (Decizia nr. 127 din 27 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003).

Normele constitutionale nu disting insa in privinta hotararilor Guvernului in functie de obiectul acestora. Astfel fiind, in lipsa unui regim constitutional derogator pentru hotararile Guvernului prin care se instituie starea de alerta, nu se poate conferi, prin acte infraconstitutionale, un asemenea regim cu caracter de exceptie. Ca urmare, hotararea Guvernului prin care se instituie sau se prelungeste starea de alerta poate fi doar un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundara care pune in executare un act de reglementare primara.

Potrivit Art. 1 din Legea nr. 55/2020:

'Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID- 19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizica si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale. (2) Masurile restrictive de drepturi prevazute in prezenta lege, precum si, dupa caz, cele de renuntare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile'.

Hotararile Guvernului se emit numai pentru 'organizarea executarii legilor' [art. 108 alin. (2) din Constitutie – Actele Guvernului din capitolul III – Guvernul].

Prin Hotararea de Guvern nr. 932/2020, asa cum a fost modificata de HG nr. 990/2021, HG nr. 1015/2021 si HG nr. 1050/2021 si care stau la baza emiterii HCMBSU nr. 61/2021, Guvernul a instituit masuri care nu au fost avute in vedere de puterea legiuitoare, Parlamentul Romaniei, neregasindu-se in Legea nr. 55/2020.

Adaosul la lege este cu atat mai evident pe masura ce parcurgem considerentele Deciziei CCR nr. 391/2021, publicate in Monitorul Oficial nr.836 din 01.09.2021. (...)

Ca atare, avand un caracter cu totul exceptional si un profund efect negativ, masura introducerii certificatului verde trebuie sa beneficieze de un regim juridic strict, atat din perspectiva conditiilor in care se poate lua masura, cat si din perspectiva autoritatilor competente si a procedurii aplicabile, toate acestea constituind aspecte care 'concura' la restrangerea drepturilor fundamentale, in sensul art.53 din Constitutie, restrangere care se poate realiza numai prin lege, in intelesul strict al termenului, respectiv acela de act normativ emis de Parlament (conform paragrafului 80 din decizia CCR nr.157/2020: ' (…) in cadrul constitutional ulterior revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale nu poate fi realizata decat printr-o lege, ca act formal al Parlamentului'.).

Pe cale de consecinta, si modificarea cadrului normativ, care permite restrangerea drepturilor fundamentale, trebuie sa urmeze acelasi regim juridic, respectiv sa fie stabilita prin lege, ca act formal al Parlamentului, cu atat mai mult cu cat este vorba de o derogare aparent temporara.

Or, in speta se constata ca printr-un act al puterii executive se modifica 'temporar' vointa puterii legislative, atribuindu-se competenta de a restrange exercitiul unui drept fundamental unor alte autoritati publice decat cele investite anterior de catre Parlament. O atare concluzie se impune cu atat mai mult, cu cat schimbarile legislative sporesc gradul de afectare a dreptului / libertatii fundamentale, fiind deci la randul lor vatamatoare. (...)

Potrivit unei jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, incepand cu Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. In consecinta, asa cum a statuat instanta de contencios constitutional in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 sau Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010), atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul deciziilor sale, sens in care sunt invocate si considerentele Deciziei nr. 650 din 25 octombrie 2018 (parag. 451), prin care Curtea a statuat ca 'desi decizia sa nu se identifica cu norma/actul legislativ, efectele sale sunt similare acestuia, astfel ca, prin intermediul acestora, decizia stabileste reguli de conduita ce se impun a fi urmate, drept care face parte din ordinea normativa a statului'.

Asadar, HCMBSU, ca act de executare a legii, poate selecta doar acele masuri care sunt prevazute in mod echivoc in cuprinsul Legii nr. 55/2020 si nu poate adauga, chiar si in executarea HG nr. 932/2021, masuri care nu au fost prevazute de legiuitorul parlamentar.

Prin emiterea de Hotarari de Guvern care contin masuri restrictive de drepturi si libertati fundamentale care nu se regasesc in mod expres in Legea nr. 55/2020, Guvernul s-a substituit astfel legiuitorului si nu numai ca a restrans exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale cu incalcarea art. 53 din Constitutia Romaniei, dar a si delegat aceasta restrangere catre CMBSU in functie de rata de incidenta.

Insa aceasta delegare este nelegala, atragand nulitatea CMBSU nr. 61/2021, din urmatoarele considerente:

La punctul 89 din Decizia CCR nr. 157/2020, s-a retinut ca:

'89. Prin urmare, cu privire la critica ce vizeaza posibilitatea dispunerii de masuri restrictive in privinta unor drepturi fundamentale prin acte administrative, Curtea retine ca actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta, in temeiul dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, nu pot viza drepturi sau libertati fundamentale. De asemenea, Curtea constata ca legiuitorul delegat nu poate delega la randul sau unei autoritati / entitati administrative ceea ce el insusi nu detine in competenta. Asa cum Curtea a statuat in mod constant, din coroborarea normelor constitutionale cuprinse in art. 53 alin. (1) si in art. 115 alin. (6) rezulta ca afectarea / restrangerea drepturilor sau libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului'.

Imprejurarea ca in speta nu a fost atacata si, evident, nici constatata nelegalitatea HG nr. 932/2021 (fiind totusi anulata in prima instanta de catre Curtea de Apel Cluj) nu impiedica anularea actelor administrative emise in temeiul acestei HG, dat fiind ca un act administrativ trebuie sa respecte intregul sistem normativ de nivel superior.

Altfel spus, un act administrativ trebuie sa fie conform nu numai cu actul normativ imediat superior pe care il pune in aplicare, ci cu toate actele cu putere de lege aplicabile situatiei la care se refera si, mai ales, cu legea fundamentala, respectiv Constitutia.

Or, in speta, se retine ca HCMBSU nu este emisa in baza unei legi, ca act formal al Parlamentului si, deci, nu poate produce efectul juridic al restrangerii exercitiului drepturilor si libertatilor, fiind contrar art.53 si art.115, alin.6 din Constitutie.

Concluzia necesitatii conformitatii unui act administrativ in primul rand cu Constitutia si, implicit, posibilitatea de a sesiza instantele de contencios administrativ in cazul nerespectarii acestei conformitati se poate desprinde, dincolo de prevederile art.1, alin.5 din Constitutie ('In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie', obligatie ce se refera inclusiv la activitatea de emitere a actelor administrative normative) si art.1, alin.2 din Legea nr. 24/2000 ('Actele normative se initiaza, se elaboreaza, se adopta si se aplica in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicate, cu dispozitiile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept') inclusiv din considerentele 34-37 ale deciziei nr.458/2020 a Curtii Constitutionale, potrivit carora:

'34. De asemenea, Curtea aminteste ca, potrivit prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, reglementarile care afecteaza drepturile si libertatile fundamentale nu pot constitui obiectul unor ordonante de urgenta.

35. Prin urmare, Curtea retine ca desi dispozitiile art. 25 alin. (2) teza intai din Legea nr. 95/2006 trebuie privite ca un cadru de reglementare generic, care consacra competenta de actiune a ministrului sanatatii prin emiterea de acte administrative normative intr-un domeniu specific, aceasta reglementare nu poate constitui insa, per se, unicul temei legal pentru emiterea unor ordine ce privesc stabilirea unor masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii care implica restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, ci este necesar ca aceste masuri sa fi fost reglementate la nivel primar, printr- un act normativ care se subordoneaza conditiilor constitutionale care permit o astfel de restrangere.

36. Respectarea tuturor acestor cerinte se circumscrie conditiei legalitatii actului administrativ normativ, care are ca prim reper prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora 'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie' si poate fi supusa controlului instantei de contencios administrativ, in temeiul art. 52 alin. (1) din Constitutie si al Legii nr. 554/2004'.

Argumente similare celor de mai sus se regasesc in Sentinta Civila nr. 212/2021 a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in dosarul nr. 7228/2/2020.

Pe de alta parte, este de remarcat ca in Romania vaccinarea nu este obligatorie, nefiind adoptata o lege in acest sens, si ca desi hotararea CMBSU este menita sa puna in executare o lege, masurile instituite prin aceasta interzic exercitarea unor drepturi si libertati fundamentale, fiind necesar ca cetatenii sa faca dovada eligibilitatii pentru dobandirea acestor drepturi prin prezentarea dovezii vaccinarii.

Aceasta in conditiile in care foarte multe persoane din cauza convingerilor religioase sau a starii de sanatate nu pot recurge la masura vaccinarii si prin urmare sunt supuse unei carantine mascate.

Constrangerea pe calea unei hotarari de Guvern cu masuri provizorii reluate prin alte hotarari ale CMBSU conduce la permanentizarea acestei situatii si la inlocuirea unei legi in acest sens, cu o hotarare de Guvern/CMBSU care sa ia masuri privitoare la obligativitatea vaccinarii populatiei.

Astfel, art. 34 din Constitutie prevede ca dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat, statul fiind obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei sau sanatatii populatiei, iar organizarea asistentei medicale, controlul exercitarii profesiilor medicale si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc prin legi.

Totodata, fata de stadiul actual al vaccinurilor COVID-19 asa cum rezulta de pe site-urile oficiale, cetatenii nu pot fi obligati prin presiune sa se vaccineze, ca urmare a faptului ca nu se cunoaste nici daca aceste vaccinuri ofera vreo protectie, iar pe de alta parte, multe dintre eventualele efecte adverse (pe termen scurt, mediu si lung) sunt necunoscute.

Astfel:

i) Conform informatiilor furnizate de Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale din Romania, in 'ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI' acestor vaccinuri se mentioneaza:

- la Comirnaty:

' Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin este necunoscuta si este inca in curs de a fi determinata prin studii clinice aflate in desfasurare';

'Limite ale eficacitatii vaccinului: La fel ca in cazul oricarui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu Comirnaty sa nu le ofere protectie tuturor persoanelor vaccinate. Este posibil ca persoanele sa nu fie pe deplin protejate inainte de 7 zile dupa a doua doza de vaccin';

'Sarcina: Experienta legata de utilizarea Comirnaty la femeile gravide este limitata. Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice daunatoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrio-fetale, nasterii sau dezvoltarii postnatale (vezi pct. 5.3). Administrarea Comirnaty in timpul sarcinii trebuie avuta in vedere numai daca beneficiile potentiale depasesc orice riscuri potentiale pentru mama si fat';

'Alaptarea: Nu se cunoaste daca Comirnaty se excreta in laptele uman'.

'Fertilitatea: Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice daunatoare directe sau indirecte asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3)'.

- la Spikevax:

' Durata protectiei: Durata protectiei conferite de vaccin nu este cunoscuta

si inca este in evaluare in cadrul studiile clinice in desfasurare'

'Limitarile eficacitatii vaccinului: Este posibil ca persoanele sa nu fie pe deplin protejate timp de pana la 14 zile ulterioare administrarii celei de-a doua doze. Ca in cazul tuturor vaccinurilor, este posibil ca vaccinarea cu Spikevax sa nu protejeze toate persoanele carora le este administrat'.

'Sarcina: Exista o experienta limitata in privinta utilizarii Spikevax la femeile gravide. Studiile la animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte in ceea ce priveste sarcina, dezvoltarea embrionului/fatului, nasterea sau dezvoltarea post-natala (vezi pct. 5.3). Administrarea Spikevax in timpul sarcinii trebuie avuta in vedere doar in situatiile in care potentialele beneficii depasesc orice potentiale riscuri pentru mama si fat'.

'Alaptarea: Nu se cunoaste daca Spikevax este excretat in laptele uman'.

'Fertilitatea: Studiile la animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte asupra fertilitatii feminine (vezi pct. 5.3)'.

- la Vaxzevria

Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin nu este cunoscuta, fiind in curs de determinare in cadrul studiilor clinice aflate in desfasurare.

Limitari ale eficacitatii vaccinului: Protectia incepe la aproximativ 3 saptamani dupa prima doza de Vaxzevria. Este posibil ca persoanele sa nu fie complet protejate pana la 15 zile dupa administrarea celei de a doua doze de vaccin. Ca si in cazul celorlalte vaccinuri, este posibil ca vaccinarea cu Vaxzevria sa nu protejeze toate persoanele vaccinate (vezi pct. 5.1). Datele disponibile in prezent din studiile clinice nu permit estimarea eficacitatii vaccinului la persoanele cu varsta peste 55 de ani.

Sarcina: Experienta cu utilizarea Vaxzevria la gravide este limitata. Studiile la animale privind toxicitatea asupra functiei de reproducere nu au fost finalizate. Pe baza rezultatelor studiului preliminar, nu se anticipeaza niciun efect asupra fatului (vezi pct. 5.3). Administrarea Vaxzevria in timpul sarcinii trebuie avuta in vedere daca beneficiile depasesc riscurile potentiale pentru mama si fat.

Alaptarea: Nu se cunoaste daca Vaxzevria este excretat in lapte.

Fertilitatea: Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe sau indirecte de toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

- la Janssen:

Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin este necunoscuta, fiind inca in curs de a fi determinata prin studii clinice aflate in desfasurare.

Limitari ale eficacitatii vaccinului: Protectia incepe la aproximativ 14 zile dupa vaccinare. La fel ca in cazul oricarui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu COVID-19 Vaccine Janssen sa nu ofere protectie tuturor persoanelor vaccinate (vezi pct. 5.1).

Sarcina: Experienta legata de utilizarea COVID-19 Vaccine Janssen la gravide este limitata. Studiile la animale cu COVID-19 Vaccine Janssen nu indica efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrio-fetale, nasterii sau dezvoltarii postnatale (vezi pct. 5.3). Administrarea COVID-19

Vaccine Janssen in timpul sarcinii poate fi avuta in vedere doar daca potentialele beneficii depasesc potentialele riscuri pentru mama si fat.

Alaptarea: Nu se cunoaste daca COVID-19 Vaccine Janssen se excreta in laptele uman.

Fertilitatea: Studiile la animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

ii) conform datelor publicate pe site-ul Institutului National de Statistica: in perioada 27.12.2020 – 04.07.2021, numarul total al persoanelor care au avut un test pozitiv de infectie cu virusul SARS-CoV-2, dupa administrarea vaccinurilor, este de 28.804 persoane (23.814 persoane dupa administrarea primei doze si 4.990 persoane dupa administrarea celei de a doua doze);

iii) informatiile furnizate de Grupul de Comunicare Strategica in comunicatele zilnice: la data de 07.07.2021, exista un numar mare de efecte adverse pentru cetatenii romani vaccinati pana in prezent: 16.644 efecte adverse.

In aceste conditii, se poate constata ca vaccinarea reprezinta un criteriu discriminatoriu pentru a deveni eligibil sa iti exerciti drepturile si libertatile garantate de Constitutie.

Aceste prevederi sau practici aparent neutre dezavantajeaza si discrimineaza persoanele nevaccinate, care la acest moment sunt majoritatea populatiei tarii.

Asa cum s-a aratat mai sus atat, nu exista o lege care sa abiliteze CMBSU sa emita hotarari in acest domeniu. Legea nr. 55/2020 se refera la masuri care trebuie luate in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei altor drepturi si libertati fundamentale, cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile.

Hotararea de Guvern este un act unilateral cu caracter normativ emis in regim de putere publica in vederea executarii legii, neputand insa sa o substituie si sa emita pe aceasta cale norme cu putere de lege si, mai mult, sa le delege catre CMBSU, deoarece ar trece in atributiile legislative ale Parlamentului.

In calitatea sa de act administrativ normativ, hotararea CMBSU este prezumata ca respecta principiul legalitatii si ca atare trebuie sa fie conforma cu toate Hotararile de Guvern, ordonantele, legile si Constitutia Romaniei.

In cazul de fata, aceste dispozitii din HCMBSU nu sunt conforme cu dispozitiile Legii nr. 55/2020 mai sus examinate, deoarece incalca limitele competentei prevazute de lege, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, stabilind cu exces de putere numai anumite categorii de persoane carora li se instituie masura carantinei mascate (cele nevaccinate), in plus decat cele la care se refera legea, realizand o restrangere nejustificata a drepturilor cetatenilor prin depasirea scopului urmarit si propus de protejare a sanatatii populatiei, stabilind, discriminatoriu si cu atingerea drepturilor sau libertatilor cetatenilor, activitati la care pot participa doar o anumita categorie de cetateni, masuri care nu sunt proportionale, intrucat urmaresc substituirea prin hotararea de Guvern a unei legi privind obligativitatea vaccinarii.

Chiar daca nu mentioneaza expres obligativitatea tuturor persoanelor la vaccinare, hotararile CMBSU discrimineaza fara a fi necesar in scopul asigurarii sanatatii populatiei prin dezavantajarea categoriei persoanelor nevaccinate, care, asa cum s-a aratat mai sus, reprezinta majoritatea populatiei Romaniei.

Art. 15 alin. 1 din Constitutie stabileste ca cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea, iar art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei arata ca cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. Or, Curtea Constitutionala a aratat in deciziile sale ca nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea privilegiului sau a discriminarii si ca neconstitutionalitatea privilegiului impune eliminarea privilegiului nejustificat acordat.

Principiul egalitatii in fata legii si interzicerea discriminarii sunt consacrate si de art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si de art.20 si 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Instanta de contencios constitutional a subliniat in Decizia nr. 244/2021 ca, 'potrivit jurisprudentei sale, principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 69 din 16 martie 1994)'.

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational. (...) Asadar, neconstitutionalitatea privilegiului sau a discriminarii care a determinat, din punct de vedere normativ, incalcarea principiului. Curtea a constatat ca, potrivit jurisprudentei sale, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept (...), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (...). In schimb, privilegiul se defineste ca un avantaj sau o favoare nejustificata acordata unei persoane / categorii de persoane; in acest caz, neconstitutionalitatea privilegiului nu echivaleaza cu acordarea beneficiului acestuia tuturor categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat.

Suplimentar, Hotararea de Guvern nr. 932/2021, precum si Hotararea de Guvern nr. 990/2021, care stau la baza HCMBSU nr. 61/2021, au fost anulate in prima instanta de catre Curtea de Apel Cluj, prin Sentinta Civila nr. 236/2021, astfel ca prezumtia de legalitate a acestora este deja rasturnata. (...)

IV. In ceea ce priveste fondul cauzei cu privire la petitul de anulare nr. 6

Potrivit Constitutiei,

'Art.45 – Libertatea economica

Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate';

'Art. 135 – Economia

(1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.

(2) Statul trebuie sa asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie';

'Art. 136 – Proprietatea

(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice'.

Ca drept fundamental reglementat de art. 45 din Constitutie, libertatea economica cuprinde mai multe valente, acestea reprezentand, pe de o parte, manifestari de vointa ale persoanei de a se angaja in raporturi de natura economica in scopul obtinerii unui beneficiu, iar pe de alta parte, libertatea economica trebuie sa fie caracterizata de lipsa constrangerii persoanei in actul actiunii din punct de vedere economic. Libertatea economica implica relatia individului cu puterea publica, astfel incat celei de-a doua ii incumba obligatii atat pozitive, dar mai ales negative, de abtinere.

Oportunitatea reglementarii prin Legea nr. 55/2020 a fost motivata prin dinamica evolutiei situatiei epidemiologice nationale, dar si internationale, determinata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, care a reclamat adoptarea de noi masuri care sa permita autoritatilor publice sa intervina eficient si cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luand in considerare necesitatea asigurarii in continuare, chiar si dupa incetarea starii de urgenta, a unei protectii adecvate impotriva imbolnavirii.

Actele CMBSU nu pot fi adoptate decat in limitele prevazute de Constitutie, insa CMBSU a adoptat hotararea atacata cu incalcarea grava a dispozitiilor constitutionale, prin aceea ca a restrans libertatea economica a operatorilor economici din domeniul discotecilor si barurilor printr-o norma secundara. Conform art. 108 alin. (2) din Constitutie, hotararile Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor, adica hotararile Guvernului se adopta intotdeauna in baza legii, fiind secundum legem si urmarind organizarea executarii si executarea in concret a legii. Aceeasi ratiune se pastreaza si pentru aparatele executive aflate in subordinea Guvernului, precum CMBSU.

In preambulul Legii nr. 55/2020 se mentioneaza:

'In conformitate cu prevederile art. 53 din Constitutia Romaniei, republicata, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, intre altele, pentru apararea ordinii, a sanatatii publice, dar si a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, in conditiile in care, in contextul situatiei de criza generate de pandemia de COVID-19, este necesara adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, prin lege, a unor masuri restrictive, cu caracter esentialmente temporar si, dupa caz, gradual, proportionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa drepturilor conventionale, unionale si constitutionale la viata, integritate fizica si sanatate ale persoanelor, in mod nediscriminatoriu, si fara a aduce atingere existentei altor drepturi sau libertati fundamentale'.

Potrivit Art. 1 din Legea nr. 55/2020:

'(1)Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale[…]

(2) Masurile restrictive de drepturi prevazute in prezenta lege, precum si, dupa caz, cele de renuntare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile'.

Conceptul de stare de alerta este definit in art. 2 din lege, prin acesta intelegandu-se ' raspunsul la o situatie de urgenta de amploare si intensitate deosebite, determinata de unul sau mai multe tipuri de risc, constand intr-un ansamblu de masuri cu caracter temporar, proportionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia si necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa vietii, sanatatii persoanelor, mediului inconjurator, valorilor materiale si culturale importante ori a proprietatii'.

Din analiza coroborata a preambulului si art. 1-3 ale Legii nr. 55/2020 se desprind urmatoarele:

a) starea de alerta consta intr-un ansamblu de masuri cu caracter temporar, proportionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia si necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa vietii, sanatatii persoanelor;

b) ansamblul de masuri care compun starea de alerta trebuie sa respecte dispozitiile art. 53 din Constitutia Romaniei si, in plus, masurile care se impun trebuie:

- sa fie temporare, graduale si proportionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia;

- necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa drepturilor la viata, integritate fizica si sanatate ale persoanelor;

- sa nu aduca atingere existentei altor drepturi si libertati fundamentale;

- trebuie sa respecte egalitatea de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile.

Se retine ca atat timp cat legea prevede aplicarea cu prioritate de masuri restrictive graduale si proportionale, luarea efectiva a acestora trebuie sa aduca, pe cat posibil, o cat mai mica atingere drepturilor constitutionale ale persoanelor in cauza si trebuie sa respecte egalitatea de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile.

Bunaoara, marile lanturi de supermaketuri si magazine de bricolaj isi desfasoara activitatea in regim normal, fara nicio restrictie privind accesul persoanelor in interiorul cladirilor, indiferent de numarul lor, desi in aceste locuri se inregistreaza zilnic mari aglomerari de persoane, mai ales la orele de varf; mall-urile isi desfasoara activitatea in acelasi regim normal, doar cu respectarea acelor minime masuri de preventie care in contextul actual au devenit deja uzuale (purtarea mastii, masurarea temperaturii sau dezinfectarea mainilor), desi in astfel de locuri se inregistreaza zilnic mari aglomerari de persoane, inclusiv in zonele de food court, unde clientii isi cumpara preparate la pachet, dar in realitate le consuma la mesele care exista in spatiile comune ale mall-ului; transportul in comun de persoane nu a fost restrictionat deloc in perioada starii de alerta, desi si in aceste mijloace de transport, precum si in statiile de imbarcare / debarcare calatori (spre exemplu, la metrou) se inregistreaza aglomerari mari de persoane, care nici macar nu pot pastra o distanta minima intre ele; fabricile in care lucreaza sute de persoane in spatii inchise si de foarte multe ori mult prea mici de asemenea functioneaza fara niciun fel de restrictii cu privire la accesul acestor persoane in interiorul cladirilor; este permisa organizarea targurilor expozitionale, este permisa organizarea de workshop-uri, cu conditia participarii unui numar limitat de persoane.

Rezulta deci ca prin articolul criticat se creeaza o diferentiere de tratament juridic intre operatorii economici care desfasoara activitati de preparare, comercializare si consum al produselor alimentare si/sau bauturilor alcoolice si nealcoolice, de tipul barurilor si discotecilor, pe de o parte, si, pe de alta parte, activitatea altor institutii sau operatori economici (hipermaketurile, agentii economici care organizeaza targuri in spatii inchise, cei care organizeaza cursuri de instruire si workshop-uri, cu un numar de maxim 25 de persoane in interior etc.), masura de interzicere a activitatii operatorii economici care desfasoara activitati in cadrul barurilor / discotecilor fiind disproportionata fata de masurile luate cu privire la activitatea celorlalte institutii / ceilalti operatori economici, iar rata de infectare nu ar trebui sa constituie un criteriu de interzicere a activitatilor desfasurate de acestia din urma, potrivit prinicipiului de drept 'ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet' (unde se aplica acelasi rationament, se aplica aceeasi solutie).

Daca un comerciant nu-si poate exercita comertul sau, atunci dreptul sau nu se suspenda, ci este anulat chiar continutul sau, pentru ca acest drept nu se rezuma doar la dreptul de proprietate asupra bunurilor din vadul comercial, ci dreptul rezulta din chiar exercitarea activitatii. Dreptul poate fi supus unei limitari rezonabile, in baza legii si in baza principiului prioritatii interesului public, insa fara a-l goli de continut in materialitatea sa. (...)

Diminuarea riscului de impact nu se poate face cu precadere pe seama anumitor activitati, preferabile autoritatilor, astfel ca o afacere dintr-un anumit domeniu nu poate fi inchisa/limitata, iar altele sa functioneze, daca toate presupun prezenta fizica a oamenilor si aceleasi masuri de protectie. (...)

VI. Calitatea de intervenient fortat a AVP

Este pusa sub semnul intrebarii admisibilitatea in principiu a calitatii de intervenient in speta, insa este necesar din partea AVP un punct de vedere pe fondul cauzei.

Potrivit Art. 68 (1) C.pr.civ:

'Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul'.

Rolul Avocatului Poporului este precizat in art. 58 al. 1 din Constitutie si consta in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.

Avocatul Poporului isi exercita rolul sau (atributiile) din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, astfel cum prevede art. 59 al. 1 din Constitutie.

Potrivit Articolului 15(1) din Legea nr. 35/1997, Avocatul Poporului are urmatoarele atributii:

'm) poate sesiza instanta de contencios administrativ, in conditiile legii contenciosului administrativ'.

Potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ:

(3) Avocatul Poporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului'.

Avand in vedere ca dispozitiile art.17, art.24, art.26, art.28 din Legea nr.35/1997 sunt incompatibile cu perioada de valabilitate a HCMBSU nr. 61/2021, apreciem ca se impune introducerea AVP ca intervenient fortat pentru a se pronunta, printr-un punct de vedere, asupra legalitatii actului atacat. (...)

In vederea solutionarii actiunii pendinte, va pun la dispozitie cu titlu de jurisprudenta Sentinta civila nr. 236/2021 a Curtii de Apel Cluj, prin care s-a anulat HG nr. 932/2021 si HG nr. 990/2021 pe care HCMBSU se sprijina in mod exclusiv si in care atragem atentia asupra motivarii de la paginile 18-22 aplicabile mutatis mutandis cauzei pendinte.

De asemenea, va pun la dispozitie Sentinta Civila a Curtii de Apel Cluj nr. 166/2021 prin care s-a anulat in parte HG nr. 531/2021 astfel cum a fost modificata de HG nr. 580/2021 in privinta urmatoarelor dispozitii: Anexa 2 art. 3 ind. 1 iar la Anexa 3 articolul 1 pct. 5, 6, 7, 12, 13, 18, 20, 22, 27 si art. 6 punctele 2, 4, 9 doar in privinta conditionarii participarii de prezentarea dovezilor mentionate la art. 3 ind. 1 al anexei 2(testare, vaccinare, trecere prin boala) in care atragem atentia asupra motivarii de la paginile 12-16 aplicabile mutatis mutandis cauzei pendinte.

Totodata, va pun la dispozitie Sentinta Civila nr. a Curtii de Apel Bucuresti nr.212/2021, pronuntata de complet 9-2Fond(presedinte Amer Jabre), prin care s-au anulat diverse acte normative si in care atragem atentia asupra motivarii de la paginile 51-60, aplicabile mutatis mutandis cauzei pendinte”.


Prezentam refuzul Avocatului Poporului de a interveni in cauza:


Pe cale de exceptie

Intelegem si invocam exceptia inadmisibilitatii cererii de interventie fortata pentru urmatoarele aspecte:

In conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) din Codul de procedura civila, referitoare la chemarea in judecata a altei persoane, oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana, care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Ca urmare, tertul trebuie sa justifice intotdeauna un drept, aceasta fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru exercitarea acestei actiuni civile.

In cazul cererii de introducere fortata in cauza, este necesar ca cel care formuleaza cererea sa urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de tertul a carui introducere in cauza o cere. Or, ratiunea reglementarii acestei forme de interventie fortata este de a permite, in acelasi cadru procesual, clarificarea tuturor pretentiilor pe care diferite persoane le-ar putea avea cu privire la obiectul pricinii.

Conform art. 32 din Codul de procedura civila, 'orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitare procesuala, in conditiile legii, are calitate procesuala, formuleaza o pretentie si justifica un interes', iar conform art. 33 'interesul trebuie sa fie determinat, nascut si actual, personal si legitim', insa niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita in speta.

Astfel, pentru formularea cererii de chemare in judecata a altor persoane este necesar ca partea care recurge la aceasta forma de interventie fortata sa justifice existenta unui interes propriu, care, in cazul de fata, nu este justificat de catre reclamant. In cauza, reclamantul nu urmareste obtinerea niciunui folos practic personal, prin promovarea cererii de chemare in judecata. In esenta, interesul declarat de catre reclamant este acela ca institutia Avocatul Poporului sa isi exprime un punct de vedere fata de legalitatea Hot. CMBSU nr. 61/2021, insa acest motiv nu justifica cererea de interventie fortata formulata de reclamant in cauza.

Cu atat mai mult, avand in vedere obiectul actiunii formulate de reclamant, cererea de introducere in cauza a institutiei Avocatului Poporului este inadmisibila, intrucat legea nu confera posibilitatea chemarii in judecata a oricaror alte persoane, ci doar a acelora care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul, iar institutia Avocatul Poporului nu pretinde astfel de drepturi.

Ca atare, avand in vedere ca reclamantul nu a justificat un interes legitim propriu al sau, precum si un interes al institutiei Avocatul Poporului, in sustinerea cererilor sale, apreciem ca se impune respingerea ca inadmisibila a cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata, conform dispozitiilor art. 65 din Codul de procedura civila.

In consecinta, pentru considerentele de mai sus, va rugam sa admiteti exceptia invocata si sa respingeti cereres de chemare in judecata, in ceea ce priveste introducerea fortata a institutiei Avocatul Poporului, ca fiind inadmisibila.

Pe fond

In fapt,

Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat, in contradictoriu cu paratii Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta (CMBSU) si Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti, anularea in parte a Hotararil nr. 61 din data de 02.10.2021, emise de Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.

Cu privire la cele sustinute de catre reclamant pe fondul cauzei, facem mentiunea ca, intr-adevar, rolul Avocatului Poporului este precizat in art.58 alin. (1) din Constitutie si consta in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice si, totodata, acesta isi poate exercita si atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, potrivit art. 15 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 35/1997, modificata, care prevede ca: 'Avocatul Poporul poate sesiza instanta de contencios administrativ, in conditiile legii contenciosulul administrativ', in acord cu art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata, care mentioneaza ca: 'Avocatul Poporulul, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului'.

Insa, in acest caz, reclamantul solicita obligarea institutiei Avocatul Poporului la a formula un punct de vedere asupra legalitatii actului administrativ atacat in prezenta cauza.

Or, in acest caz, reclamantul a investit deja instanta de judecata cu verificarea legalitatii actului administrativ atacat prin chiar prezenta cerere de chemare in judecata.

Ca atare, reclamantul a inteles sa isi exercite, personal, dreptul de a ataca actul administrativ criticat potrivit art. 15 din Legea nr. 136/2020, modificata, care prevede ca:

'(1) Ordinele sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau ale persoanei desemnate de acesta, emise in temeiul prezentei legi, se aplica, de indata, de autoritatile competente si se publica pe site-urile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Autoritatile publice centrale si locale asigura informarea publica a cetatenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare.

(2) Ordinele sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau ale persoanei desemnate de acesta, cu caracter normativ, emise in temeiul prezentei legi, se publica, de indata, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Ordinele sefului Departamentului pentru Situatii de Urgenta sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de catre orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim la instanta competenta, in conditiile prezentei legi.

(4) Toate actele administrative ca caracter normativ, inclusiv hotararile Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, privind instituirea, modificarea sau incetarea masurilor din prezenta lege, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pot fi atacate de catre orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, cu actiune in anulare la instanta competenta, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie, in termen de 5 zile de la data publicarii actului administrativ.

(5) Actiunea in anulare se formuleaza in scris si se depune la instanta judecatoreasca competenta.

(6) Instanta competenta sa solutioneze actiunea in anulare formulata impotriva actelor administrative este curtea de apel, sectia de contencios administrativ si fiscal, in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii emitente'.

Prin urmare, in acest caz, intrucat reclamantul a inteles si isi exercite personal dreptul de a contesta actul administrativ atacat, pe calea procedurii speciale prevazute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, institutia Avocatul Poporului nu poate promova o actiune in acest sens, in temeiul art.1 alin.(3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificata si completata. Pentru ca Avocatul Poporului sa poata interveni in contencios administrativ, potrivit legii sale organice, petentul ar fi trebuit sa parcurga etapele prevazute de Legea nr. 35/1997 si Legea nr. 554/2004, insa Legea nr. 136/2020 cuprinde dispozitii derogatorii de la cadrul general de reglementare in ceea ce priveste termenele si procedura de contestare a anumitor acte administrative.

Pe de alta parte, trebuie precizat ca, in conditiile legii contenciosului administrativ, care constituie cadrul general de reglementare, de la care Legea nr. 136/2020 deroga fiind lege speciala, Avocatul Poporulul nu dobandeste calitatea de reclamant in cererile formulate, ci petitionarul este acela care dobandeste de drept calitatea de reclamant. Daca petitionarul nu isi insuseste actiunea formulata de Avocatul Poporului la primul termen de judecata, instanta de contencios administrativ anuleaza cererea. Prin urmare, Legea nr. 554/2004 nu recunoaste Avocatului Poporului calitatea de parte (reclamant) intr-un dosar constituit ca urmare a unei sesizari formulate de Avocatul Poporului in numele petitionarului.

In plus, cu privire la aspectele de legalitate sesizate de catre reclamant, apreciem ca acestea nu pot fi analizate de institutia Avocatul Poporului, ci numai de catre instanta de judecata, pe calea solutionarii actiunii formulate, aspectele ce tin de modul de aplicare a legii, precum si eventualele elemente de nelegalitate realizandu-se exclusiv in cadrul litigiului declansat, cu respectarea procedurii stabilite prin lege, astfel cum este chiar prezenta cerere de chemare in judecata.

Pentru aceste conderente, solicitam, pe fond, respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata”.


* Cititi aici intreaga actiune a lui Adrian Secu

* Cititi aici HCMBSU 61/2021

* Cititi aici sentinta CAB de declinare a competentei catre TMB

* Cititi aici refuzul Avocatului Poporului de a interveni in dosar

Comentarii

# Ratiu date 3 November 2021 16:10 +59

Am urmărit azi live News România unde niște pleve a societatii umilesc un student la drept cu dovezi clare și juste.Stau și ma întreb ,de ce dracu mai avem justiția dacă nu ne sunt respectate drepturile?Politisti și jandarmi făcut peste noapte oameni ai legii,habar nu au de legislația din România.Mi se face scârbă și greață,cred ca unii nu mai au discernământ.

# Baran Gheorghe date 3 November 2021 21:15 +19

Excelent! Felicitari! Publicati hotararea chiar daca nu este definitiva! Este erga omnes.

# Cazimir date 3 November 2021 21:32 +11

I-as recomanda domnului Secu sa renunte la profesia de informatician si sa aleaga pe cea de avocat. Bravo ! Dumnezeu sa-i dea, mai departe, minte, curaj si sanatate ! Secu deja ii seaca pe guvernantii nostri imbecili. :lol:

# Daniel date 3 November 2021 22:11 +16

Bravo lui! Ar trebui să-i urmăm exemplul. Doamne ajută!

# jurca date 3 November 2021 23:23 +36

SECU ar fi bun sa devina avocat al poporului in locul Renatei Weber

# mihnea sucitu date 4 November 2021 13:12 +15

Un copil excepțional. Văd că romanii asteaptă să iasa alții în stradă să le apere drepturile . De la clasa politică nu se poate astepta nimic. Fie ne trezim și reactionăm fie dormim. Odată drepturile pierdute nu cred că se va reveni la normalitate. Tov Weber a devenit tare tăcută deși se propun legi nazistoide. Soros știe de ce . Nu dormiți că dictatura deja se instalează.

# Daca devine definitiva si irevocabila.... date 4 November 2021 16:00 +15

Avocatul Poporului .... Renate.... a incasat salaru' din bani publici dar a ratat ocazia de a demonstra ca... se preocupa ? Ofera ocazia sa fie schimbata ???

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.11.2022 – Ministerul Justitiei tine scorul la Campionatul Mondial de Fotbal

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva