24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DEZLEGARE PENTRU CHERECHES PE LUAREA DE MITA – Avocatul Razvan Doseanu cere Inaltei Curti sa precizeze de cand incepe sa curga termenul de prescriptie: de la pretinderea mitei sau de la primirea ei efectiva? Solicitarea de pronuntare a hotararii prealabile a fost formulata in dosarul de contestatie in anulare al fostului primar de Baia Mare Catalin Chereches (Actiunea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

21 March 2024 11:59
Vizualizari: 3873

Avocatul Razvan Doseanu (foto 1) solicita ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa clarifice care este punctul in care incepe sa curga termenul de prescriptie in ceea ce priveste infractiunea de luare de mita: momentul in care mita a fost pretinsa sau clipa in care ea a fost primita efectiv?



Avocatul a ridicat problema de mai sus la termenul de vineri, 15 martie 2024, al dosarului nr. 1176/33/2023 de la Curtea de Apel Cluj, format dupa ce fostul primar de Baia Mare Catalin Chereches (foto 2) a depus contestatie in anulare fata de condamnarea la 5 ani cu executare primita in 24 noiembrie 2023 pentru luare de mita dispusa prin decizia judecatoarelor Monica-Ioana Sortan si Georgiana-Rodica Farcas-Hingan de la CA Cluj. O condamnare controversata, semnalam la acea vreme, in conditiile in care asupra judecatoarei Hingan planau suspiciuni de incompatibilitate dupa ce formulase denunt la DNA impotriva soacrei lui Chereches, care ar fi incercat s-o mituiasca. Georgiana Hingan a formulat cerere de abtinere, dar judecatoarele Monica Sortan si Luminita-Maria Firicel i-au respins-o, cu o motivare in cel mai bun caz neconvingatoare (click aici pentru a citi).


Iata cum suna intrebarea avocatului Razvan Doseanu:


„Daca data savarsirii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunii unice de luare de mita (unitate de infractiune) prevazute de art. 289 Codul penal, in ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalitati alternative ale elementului, este data comiterii primei modalitati alternative sau data comiterii ultimei modalitati alternative / ultimului act omogen al ultimei modalitati”.


Teza apararii este ca daca ICCJ va stabili ca termenul de prescriptie se calculeaza de la data comiterii primei modalitati alternative a infractiunii (in cazul nostru, pretinderea mitei), atunci a intervenit prescriptia pentru Catalin Chereches, in baza deciziilor CCR nr. 297/2018 si 358/2022, interpretate prin HP nr. 67/2022 a Inaltei Curti.


CA Cluj sta dupa domnisoara Aida


Desi Doseanu a formulat cererea de hotarare prealabila la termenul din 15 martie, judecatoarele Simina Corlateanu si Simona Trestian de la Curtea de Apel Cluj au amanat discutarea problemei pana cand judecatoarele ICCJ Oana Burnel, Simona Cirnaru si Rodica Aida Popa si Justitie vor da pronuntarea in cauza nr. 561/1/2024, unde Chereches solicita stramutarea dosarului in care a fost condamnat. Instanta suprema a stabilit primul termen pentru ziua de 26 martie 2024.


Prezentam cel mai important fragment din cererea de dezlegare de drept:


Prin contestatia in anulare promovata de subsemnatul, am invocat, printre altele, motivul prevazut de art. 426 lit. b Cod pr. pen., respectiv cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal, apreciind ca in cauza a intervenit prescriptia raspunderii penale, avand in vedere deciziile CCR nr. 297/2018 si 358/2022, respectiv Decizia 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

Infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata este cea de luare de mita in forma continuata, avand in componenta sa 2 acte materiale. Asta inseamna ca inca de la momentul initial a existat o rezolutie infractionala unica cu privire la ambele acte materiale.

S-a retinut in sarcina inculpatului Chereches Catalin faptul ca, in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, in legatura cu indeplinirea actelor care intrau in indatoririle sale de serviciu in baza Legii nr. 215/2001, cu privire la propunerea de proiecte de hotarari Consiliului local al Municipiului Baia Mare, punerea in aplicare a hotararilor Consiliului local si exercitarea functiei de ordonator principal de credite, in baza aceleiasi rezolutii infractionale:

1) In cursul lunii martie 2015, dupa ce i-a aratat lui Span Cristian un biletel pe care era scrisa suma de 50.000 lei, ocazie cu care i-a transmis ca in ziua respectiva 'ii plateste' (in contul A.C.S. F.C.M. Baia Mare, unde Span Cristian era presedinte executiv) avansul de 150.000 lei din suma aprobata prin H.C.L. doar daca din avansul respectiv ii remite suma de bani scrisa pe biletel, iar apoi a primit de la Span Cristian suma 50.000 lei in anexa biroului sau din primarie, iar in cursul lunii septembrie 2015, in baza intelegerii si conditionarii initiale din luna martie 2015, dupa ce in baza H.C.L. nr. 369/18.08.2015 s-a incheiat la data de 24.08.2015 intre Municipiul Baia Mare si A.C.S. F.C.M. Baia Mare contractul de sustinere financiara inregistrat la Primaria Municipiului Baia Mare sub nr. 23011/24.08.2015, privind alocarea sumei de 600.000 lei, iar in cursul lunilor august si septembrie primaria a virat in contul clubului de fotbal o parte din suma aprobata, Span Cristian a remis inculpatului o noua suma de bani, 10.000 lei, in aceeasi modalitate, in anexa biroului primarului, banii fiind asezati pe un raft;

2) Incepand cu luna noiembrie 2015, in contextul in care Span Cristian, presedintele executiv al A.C.S. F.C.M. Baia Mare, a solicitat finantarea clubului de fotbal, inculpatul a conditionat propunerea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, vizand alocarea sumei de 1.000.000 lei / 1.200.000 lei, de cesionarea pe numele unei persoane ce urma sa fie indicata de el (indicandu-l initial pe Florescu Claudiu) a S.C. Centrul Regional Media S.R.L. care detinea doua licente (de radio si TV), precum si a site-ului eMaramures (detinut de Span Cristian); iar apoi, ulterior pierderii licentelor mentionate, intrucat interesul inculpatului Chereches Catalin a scazut pentru trustul de presa, in contextul in care alocarea sumei promise lui Span Cristian pentru clubul de fotbal nu a avut loc, la data de 14.04.2016 a continuat sa conditioneze alocarea sumei de bani si finantarea clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei / 1.200.000 lei, de remiterea de catre Span Cristian a sumei de 400.000 lei, care provenea dintr-o sponsorizare de 600.000 lei pe care clubul de fotbal a obtinut-o de la S.C. Fluid Group Hagen SA., ulterior:

- la data de 25.04.2016, din suma pretinsa de 400.000 lei cu titlu de mita, la solicitarea lui Chereches Catalin, Span Cristian remitand martorului Bala Liviu Ioan suma de 5.000 euro in contul unei datorii pe care inculpatul o avea fata de o persoana de la care Bala Liviu imprumutate in interesul inculpatului suma de 20.000 Euro;

- la data de 26.04.2016, din suma de 400.000 lei pretinsa de inculpatul Chereches Catalin acesta primind de la Span Cristian suma de 30.000 lei.

Astfel, in opinia apararii, cele doua actiuni de luare de mita care formeaza o unitate legala de infractiune s-au consumat la momentul pretinderii mitei, anume in luna martie 2015 si in luna noiembrie 2015, cand activitatea infractionala se considera a fi epuizata, fara a se tine seama de actele ulterioare de primire a folosului patrimonial la stabilirea momentului de epuizare a infractiunii.

Observand ca ambele actiuni de pretindere au urmarit indeplinirea aceleiasi atributii de serviciu, retinand intervalul de timp scurs intre cele doua actiuni si vointa inculpatului, instanta a retinut ca cele doua actiuni (care, vazute separat, intrunesc elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni) au fost comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale, astfel ca a retinut unitatea legala de infractiune (infractiunea continuata, doua acte materiale – art. 35 alin. (1) din C.pen). Faptul ca inculpatul a urmarit prin al doilea act material sa readuca (intr-o prima faza) sub controlul sau direct un bun / folos (in sens larg) – trustul de presa (cu licentele TV si radio) si site-ul online, achizitionat de iure pe numele martorului denuntator si al tatalui acestuia, in baza unei intelegeri initiale ca martorul va actiona sub controlul si supraveghere inculpatului, intelegere incalcata de martor – nu inlatura tipicitatea faptei.

Relativ la incadrarea juridica a faptelor, Curtea de apel Cluj a retinut, in deplin consens cu cele stabilite la prima instanta, ca toate aceste activitati ilicite formeaza o unitate legala de infractiune (forma continuata, ce inglobeaza in continutul sau doua acte materiale):

- pretinderea unor sume de bani martorului Span Cristian in baza intelegerii initiale din martie 2015, fiind ulterior remise inculpatului, in doua momente distincte, sumele de 50.000 lei si 10.000 lei (date diferite, conform anchetei);

- pretinderea si primirea ulterioara a sumei de 400.000 lei, din care se remite, la fel, inculpatului, la doua momente diferite, in baza solicitarii initiale, suma de 30.000 lei (personal) si 5.000 euro (prin intermediul martorului Bala Liviu Ioan, in contul unei datorii proprii a inculpatului angajate fata de o alta persoana de interes cauzei). Intreaga activitate infractionala, documentata si retinuta de prima instanta, a fost conceputa si executata de inculpat in stransa legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu, inculpatul solicitand banii si foloasele pentru a-si indeplini atributiile sale legate de finantarea clubului de fotbal A.C.S. F.C.M. Baia Mare, reprezentat de martorul Span Cristian, si de alocarea fondurilor bugetare necesare finantarii acestui club de fotbal.

Infractiunea de luare de mita este una de pericol abstract, cu consumare anticipata, fiind realizat elementul material din structura laturii obiective a infractiunii prin comiterea oricareia dintre actiunile ilicite si alternative descrise de art. 289 alin. 1 C.pen. – pretinderea, primirea de bani sau alte foloase, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, realizate de functionarul public, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act de intra in atributiile de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. La elementul material este atasat un scop special, ca pretinderea, primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase sa aiba legatura cu indatoririle de serviciu ale faptuitorului, scop care face parte din sfera obiectiva a infractiunii. La fel, in materia infractiunii cercetate, intentia este si ea calificata prin scop, comitandu-se cu intentie directa, faptuitorul avand reprezentarea conduitei sale si a implicatiilor sale, a urmarilor produse, pe care nu doar le accepta, ci si urmareste ca ele sa se produca' (filele 82 – 83 din decizia nr. 1704/24.11.2023 a Curtii de Apel Cluj).

Problema de drept care se pune este stabilirea momentului de consum si epuizare a infractiunii continuate de luare de mita, in conditiile in care ambele momente sunt alcatuite din elemente alternative de savarsire a faptei, la intervale de timp diferite, aspect ce se rasfrange asupra incidentei momentului de debut a termenului prescriptiei raspunderii penale.

Atat prima instanta, cat si instanta de apel retin ca aceasta infractiune este de consumare anticipata si ca ea s-a consumat in momentul realizarii primei actiuni de pretindere, respectiv in luna martie 2015, iar ulterior in luna noiembrie 2015.

Avand in vedere incadrarea juridica data faptei si imprejurarea ca in cauza vorbim de o singura infractiune si despre o singura rezolutie infractionala, putem trage concluzia ca, in principal, infractiunea s-a consumat la momentul primei pretinderi in baza rezolutiei infractionale unice si s-a epuizat la momentul celei de-a doua pretinderi (luna noiembrie 2015).

Avand in vedere ca infractiunea de luare de mita sub forma pretinderii si primirii formeaza o unitate legala de infractiune, aceasta s-a consumat in momentul pretinderii mitei, anume in luna martie 2015 si in luna noiembrie 2015 (a se vedea fila 257 din sentinta Tribunalului Cluj).

De altfel, instanta suprema s-a si pronuntat intr-un recurs in interesul legii ca 'prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp se intelege momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit' (ICCJ, recursul in interesul legii, dec. 5 din 11 februarie 2019).

In practica judiciara, a aparut problema incadrarii juridice in situatia in care, dupa ce autorul pretinde / accepta promisiunea, acesta primeste (intr-una sau mai multe transe) mita solicitata. Din perspectiva unitatii / pluralitatii de infractiuni in astfel de ipoteze, sunt posibile doua variante:

- 'S-a sustinut ca suntem in prezenta unei unitati naturale colective cat timp primirea ulterioara a folosului nu mai influenteaza retinerea infractiunii. In sprijinul acestei solutii s-a apreciat, asadar, ca finalitatea actului de coruptie este primirea mitei – V. Dobrinoiu, Coruptia..., ap. cit., p. 158' – fie se considera ca actele ulterioare de primire fac parte natural din actul de pretindere si, ca atare, nu pot primi o semnificatie juridica autonoma (cu consecinta retinerii unei unitati naturale), fie se considera ca aceste noi acte sunt, de fapt, acte de executare ale infractiunii, care pot primi semnificatie penala de sine statatoare si care, alaturi de actul de pretindere, vor intra in structura unei infractiuni continuate' (Sergiu Bogdan, Doris Alina Serban, Drept penal, partea speciala, pg. 313-315).

De altfel, si practica judiciara este in sensul ca infractiunea se consuma in momentul pretinderii, chiar daca ulterior se si primeste produsul infractiunii de coruptie anterior pretins.

- 'In ceea ce priveste momentul consumarii infractiunii de luare de mita, acesta coincide cu momentul in care autorul pretinde bani sau alte foloase. Aceasta infractiune se realizeaza si prin activitatea ilicita ulterioara, respectiv primirea banilor pretinsi sau promisi – situatie in care avem de-a face cu o infractiune unica (este vorba de o unitate infractionala naturala – nefiind aplicabile dispozitiile art. 41 alin. 2 C. pen. 1968). In cazul infractiunii continuate, exista o pluralitate de actiuni sau inactiuni separate prin intervale de timp, pe cata vreme, in cazul unitatii naturale, exista o pluralitate de acte materiale ce constituie o singura actiune. Din moment ce, in speta, actiunea finala (primirea) are caracter absorbant cu prima (pretinderea), iar pe de alta parte ambele actiuni au fost savarsite in realizarea unei rezolutii si a unei finalitati unice, existenta unui interval de timp intre pretindere si primire nu este de natura a anula unitatea naturala existenta si a se aplica prevederile art. 41 alin. 2 C. pen. 1968' (Trib. Gorj, sent. Pen. nr. 268 din 12 iulie 2017, disponibila pe sintact.ro).

- Tot in acelasi sens, instanta suprema a retinut ca 'In raport de situatia de fapt retinuta, se constata ca instanta de prim control judiciar a apreciat, in mod corect, faptul ca atat infractiunea de trafic de influenta, cat si cea de luare de mita s-au consumat la momentul pretinderii, primirea ulterioara, la intervale de timp, a banilor sau altor foloase intra in continutul constitutiv al infractiunii, realizand astfel unitatea de infractiune' (ICCJ, dec. Pen. nr. 929 din 18 martie 2013).

- In acelasi sens este solutia ICCJ, dec. Pen. nr. 95/RC din 3 martie 2022 (decizie disponibila pe www.scj.ro).

- Tot in acelasi sens este si practica Directiei Nationale Anticoruptie cu motivarea aplicata dosarului MICROSOFT, in sensul ca termenul de prescriptie se calculeaza de la data semnarii contractului, si nu de la data producerii pagubei sau ultimei plati / facturi.

Aceasta problematica a facut subiectul unor ample dezbateri cu ocazia Intalnirii presedintilor sectiilor penale ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si curtilor de apel din Bucuresti, 15-16 noiembrie 2023, unde, conform minutei intocmite, au fost identificate mai multe orientari, astfel:

- Intr-o prima opinie, s-a considerat ca data savarsirii infractiunilor unice prevazute de art. 289-292 din Codul penal, comise prin realizarea la date diferite a mai multor modalitati alternative ale elementului material si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale, este data realizarii primei modalitati alternative.

- In cea de-a doua opinie, s-a retinut ca data savarsirii infractiunilor unice prevazute de art. 289-292 din Codul penal este data realizarii ultimei modalitati alternative (de exemplu, data primirii mitei dupa pretinderea realizata la o data anterioara) sau, respectiv, data realizarii ultimului act omogen dintre mai multe, care reunite caracterizeaza o singura modalitate alternativa (de exemplu, data ultimei transe din suma de bani ce reprezinta mita), aceasta fiind si data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale.

Apreciem ca stabilirea momentului de consum a infractiunii de luare de mita in conditiile in care instanta de judecata a retinut o singura infractiune simpla (unitate naturala de infractiune), insa cu mai multe acte de executare (respectiv retinerea mai multor elemente alternative de executare, precum pretinderea si, ulterior, primirea unor sume de bani), se impune a fi dezlegata printr-o decizie a Inaltei Curti, in conditiile in care practica judiciara este neunitara sub acest aspect, iar orientarile jurisprudentiale si doctrinare sunt divergente.

Stabilirea momentului de consum si epuizare a infractiunii, in conditiile in care ambele momente sunt marcate de teze alternative de savarsire, la diferite intervale de timp, este extrem de importanta in raport de consecintele care se pot produce. Astfel, printre altele, apare ca fiind definitorie pentru marcarea debutului termenului de prescriptie a raspunderii penale”.


* Cititi aici intreaga solicitare de hotarare prealabila

Comentarii

# Legea raspunderii magistraților date 21 March 2024 13:22 +1

Hai, mai! Unde ati vazut voi primar sa nu ia mita?! Pai daca ar fi sa ii aresteze pe toți, ar mai trebui construite puscării!

# Io date 21 March 2024 16:33 +2

Perioada cand s-a tergiversat procesul ,datorita solicitarilor de amanare, se adauga la termenul de prescriptie sau se scade ? :))

# Cârcotaș date 21 March 2024 17:56 -4

Înțeleg ce susține apărarea, asa a fost dintotdeauna și de aia era umflat spagarul chiar de nu mirosea banii. Doar pentru siguranță ii făceau și flagrant, sa-l dea în vileag iremediabil. Acum, cine susține altceva, de trebuie întrebata ÎCCJ ? E și asta o forma de publicitate din ciclul nu-i asa ca nu-i asa

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva