24 February 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CODUL CIVIL REINVENTAT - Judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihaela Mitranca de la Curtea de Apel Craiova au stabilit ca un individ care a incercat sa-si omoare tatal il poate mosteni pe defunct. Cei trei judecatori au desfiintat hotararile instantelor inferioare care il declarasera nedemn pe mostenitor (Documente)

Scris de: George TARATA | pdf | print

24 February 2013 13:06
Vizualizari: 8476

 

Decizie curioasa a judecatorilor Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila a Curtii de Apel Craiova. Cei trei magistrati au decis in 25 ianuarie 2013 ca un barbat condamnat pentru tetativa de omor, intrucat a incercat sa-si ucida tatal, este demn sa il mosteneasca pe acesta. Judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Curtea de Apel Craiova au luat aceasta decizie desi Codul civil prevede ca este nedemna de a mosteni o persoana care a fost condamnata penal pentru tentativa de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea.


Povestea a inceput cand surorile Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui, au intrat, dupa moartea mamei, in procesele aflate pe rol care priveau mostenirea lasata de bunicii lor. Mai exact, dupa moartea buncilor, intre mama celor doua, Stefania Laibar, si fratele acesteia, Petre Barbulescu, au existat mai multe procese civile privitoare la masa succesoara, intrucat acesta din urma reusise sa-si inlature sora de la mostenire. La aproximativ o luna de la solutionarea procesului de partaj, Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui au aflat ca unchiul lor fusese condamnat, in 1970, la 5 ani de inchisoare pentru tentativa de omor, intrucat a vrut sa-si ucida tatal. In aprilie 2012, cele doua au intrat in posesia Sentintei penale nr. 167 din 24.10.1970 prin care Tribunalul Judetean Mehedinti l-a condamnat pe Petre Barbulescu la 5 ani de inchisoare, sentinta ramasa definitiva prin respingerea recursului de catre Tribunalul Suprem.

In aceste conditii, Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui au deschis o actiune in instanta, in aprilie 2012, prin care au cerut sa se constate, in baza prevederilor Codul civil, ca unchiul lor, Petre Barbulescu, este nedemn sa il mosteneasca pe tatal sau, Ilarie Barbulescu, pe care incercase sa il ucida in 1970.

Judecatoria Drobeta Turnu Severin: “Nedemnitatea poate fi constatata chiar si dupa dezbaterea succesiunii, iar daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, este obligat sa le restituie persoanelor indreptatite”

La 28 mai 2012, judecatoarea Liliana Grigorescu de la Judecatoria Drobeta Turnu Severin a admis, prin sentinta civila nr. 3850, actiunea Constantei Vladulescu si Gabrielei Brehui, reprezentate de avocatul Daniel Pescaru, constatand nedemnitatea lui Petre Barbulescu de a-l mosteni pe tatal sau pe care incercase sa il ucida, lovindu-l cu un par in cap. Iata ce a stabilit judecatoarea Liliana Grigorescu de la Judecatoria Drobeta Turnu Severin:

Desi in procesul de partaj succesoral nu s-a invocat nedemnitatea paratului, aceasta nu constituie un impediment pentru promovarea unei actiuni in constatare ulterioara dezbaterii succesiunii intrucat, data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege cu nedemnitatea, aceasta opereaza de drept si poate fi invocata de orice persoana interesata care urmeaza sa profite de inlaturarea de la mostenire a nedemnului si copiilor sau, oricand, iar cel care lasa mostenirea nu poate inlatura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa.

Rezulta ca nedemnitatea poate fi constatata chiar si dupa dezbaterea succesiunii, iar daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, este obligat sa le restituie persoanelor indreptatite intrucat este strain fata de mostenire cu efect retroactiv si nu are niciun temei pentru a le retine.

Prin urmare, instanta apreciaza ca neintemeiata apararea paratului potrivit careia nedemnitatea nu poate fi invocata printr-o actiune in constatare si dupa dezbaterea succesiunii ca urmare a interventiei prescriptiei extinctive, conform art. 958 alin. 3 din noul cod civil.

Ori, asa cum s-a retinut anterior, in speta nu se aplica dispozitiile noului cod civil ci dispozitiile in vigoare la data savarsirii faptei ce atrage nedemnitatea succesibilului (art. 93 din Legea nr. 71/2011)”.

Apelul lui Petre Barbulescu a fost respins la Tribunalul Mehedinti, de judecatorii Mihaela Popescu si Mihai Fulga: “Cum nedemnitatea succesorala opereaza de drept, in puterea legii, nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca care sa pronunte excluderea de la mostenire a nedemnului”

Sentinta Judecatoriei Drobeta Turnu Severin a fost atacata cu apel de Petre Barbulescu la Tribunalul Mehedinti. Actiunea sa a fost insa respinsa de judecatorii Mihaela Popescu si Mihai Fulga, prin decizia 144/A din 5 octombrie 2012. Cei doi judecatori au stabilit ca solutia pronuntata de prima instanta a fost una legala si temeinica:

Prima instanta a retinut corect ca in speta sunt aplicabile, potrivit art. 93 din legea 71/2011, dispozitiile din vechiul cod civil, fapta fiind savarsita de parat anterior intrarii in vigoare a noului cod civil.

Nedemnitatea este decaderea mostenitorului care s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia, din dreptul de a-l mosteni.

Sanctionarea nedemnului cu excluderea de la mostenire este opera legii si nu a vointei celui care a lasat mostenirea, nedemnitatea ca pedeapsa civila gasindu-si aplicarea numai in cazuri expres prevazute de lege, respectiv art. 655 c. civ.si numai cu privire la mostenirea legala.

Potrivit art. 655 alin. 1 pct. a c.civ. este nedemn condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: mostenitorul sa fi omorat cu intentie ori sa fi incercat sa omoare pe cel care lasa mostenirea, sa fi fost condamnat in calitate de autor, complice sau instigator pentru omor sau tentativa de omor, hotararea penala de condamnare sa fi ramasa definitiva.

Cum nedemnitatea succesorala opereaza de drept, in puterea legii, nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca care sa pronunte excluderea de la mostenire a nedemnului, instanta avand competenta de a constata daca sunt sau nu intrunite conditiile legale pentru a opera nedemnitatea.

In speta, aceste conditii au fost analizate de prima instanta, solutia pronuntata fiind legala si temeinica, astfel ca sustinerea apelantului potrivit careia autorul sau nu a intentionat sa-l dezmosteneasca, nu poate fi retinuta.

Nici criticile apelantului ce vizeaza inadmisibilitatea actiunii, intrucat reclamantele au numai calitatea de nepoate de fiica care avea cunostinta despre fapta sa si promovarea actiunii peste termenul de 1 an de la data deschiderii succesiunii, nu sunt intemeiate.

Reclamantele au calitatea de mostenitoare legale ale autorului, avand interes in invocarea nedemnitatii, intrucat vin la mostenirea bunicului lor Barbulescu Ilarie prin reprezentare (mama acestora Laibar Stefania fiind decedata), actiunea putand fi promovata chiar si dupa decesul nedemnului, impotriva mostenitorilor acestuia care au intrat in posesia bunurilor mostenirii”.

Judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca decid cu totul si cu totul altceva. Petre Barbulescu este demn sa-l mosteneasca pe cel pe care a incercat sa-l ucida

Totul s-a schimbat insa la Curtea de Apel Craiova, acolo unde a fost atacata cu recurs decizia Tribunalului Mehedinti de catre Petre Barbulescu. In mod suprinzator, judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila au ajuns la concluzia ca cele doua reclamante trebuiau sa invoce cazul de nedemnitate a lui Petre Barbulescu in dosarul de partaj, fara sa tina cont de faptul ca Gabriela Barhui si Constanta Vladulescu au aflat ulterior solutionarii cauzei respective ca unchiul lor a incercat sa-si omoare tatal. De asemenea, cei trei judecatori au stabilit ca reclamantele nu pot desfiinta calitatea de mostenitor legal al unchiului lor decat printr-o cale extraordinara de atac.

Iata ce au decis judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila de la Curtea de Apel Craiova, care au admis recursul lui Petre Barbulescu si au desfiintat solutiile instantelor inferioare, prin decizia 492 din 25 ianuarie 2013:

Orice demers in justitie, indiferent de forma pe care acesta o imbraca sau de partea procesuala de la care el provine, trebuie sa fie util, adica sa se sprijine pe un interes.

Interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, trebuie sa fie nascut si actual. Aceasta inseamna ca el trebuie sa existe la momentul cand se declanseaza respectivul demers procesual, un interes eventual, ipotetic sau pur si simplu teoretic, neputand justifica o cerere in justitie.

Ori, in speta, reclamantii, la data promovarii cererii de chemare in judecata si-au motivat actiunea, justificand astfel interesul in promovarea acesteia, pe inlaturarea reclamantului de la succesiunea defunctului lor bunic, ca urmare a constatarii unui caz de nedemnitate succesora.

Prin urmare, interesul eventual si ipotetic aratat de reclamanti prin actiunea introductiva presupune ca pana in prezent nu s-ar fi constata deschisa succesiunea defunctului Barbulescu Ilarie, iar in principal nu s-ar fi constatat calitatea de succesori legali ai acestuia.

Sub titlul “Despre calitatile cerute pentru a succede”, Codul civil de la 1864 in. art. 654 – 658 prevede doua conditii – una pozitiva si una negativa – pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea fi constatata ca are calitatea de succesor legal: sa aiba capacitatea succesorala si sa nu fie nedemna de a mosteni.

Ori, in dosarul nr. 167/225/2005, care a avut ca obiect dezbaterea succesiunii defunctului Barbulescu Ilarie s-a constatat in mod irevocabil si cu putere de lucru judecat ca paratul are calitatea de mostenitor legal al defunctului.

Pentru a se constata ca paratul este nedemn de a il mosteni pe defunctul Barbulescu Ilarie si deci nu are calitatea de succesor legal al acestuia inseamna a se pronunta o noua hotarare care ar contrazice statuarile irevocabile cuprinse in sentinta nr. 5818/22.11.2011.

Conform art. 1201 Cod civil, exceptia autoritatii lucrului judecat impune conditia identitatii de actiuni care reclama acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti. Pe de alta parte, puterea de lucru judecat este reglementata nu numai ca o exceptie de fond peremptorie de art. 166 Cod. pr. civ., ci si ca o prezumtie legala absoluta irefragabila, in art. 1201 Cod civil.

Atat prezumtia, cat si exceptia lucrului judecat constituie instrumente juridice menite sa serveasca instituia puterii lucrului judecat, care, in calitate de cel mai important efect al hotararilor judecatoresti, are la baza doua reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data; solutia cuprinsa in hotarare este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare.

Astfel, instanta retine ca in privinta acestei actiuni exista o statuare jurisdictionala ce are valoarea unei prezumtii legale absolute, potrivit art. 1200 pct. 4 C.civ., decurgand din existenta unei hotarari judecatoresti irevocabile prin care a mai fost analizata aceasta chestiune.

Daca in dosarul de partaj nu au fost cercetate in mod expres cazurile de nedemnitate succesorala, acest fapt este imputabil numai reclamantelor care nu au invocat existenta unor astfel de impedimente care ar fi condus la negarea calitatii de succesor al paratului.

Descoperirea ulterioara a unor dovezi care sunt de natura a nega calitatea de mostenitor legal al paratului puteau fi un eventual motiv pentru formularea unei cai extraordinare de atac, in masura in care erau indeplinite toate conditiile de admisibilitate ale unei astfel de proceduri.

Prin urmare, reclamantii, nejustificand un interes nascut si actual la data declansarii litigiului, actiunea formulata de acestia este lipsita de interes.

Astfel, chiar si in caz de admitere a prezentei actiuni, reclamantii nu pot desfiinta calitatea de mostenitor legal – astfel cum este constatata in mod irevocabil printr-o hotarare judecatoreasca – decat tot pe calea unei cai de atac extraordinare, in care nu pot invoca prezenta sentinta, deoarece procesul a fost initiat dupa ce actiunea de partaj succesoral a fost finalizata in mod irevocabil”.

* Cititi aici sentinta prin care Petre Barbulescu a fost condamnat la inchisoare

* Cititi aici sentinta Judecatoriei Drobeta Turnu Severin

* Cititi aici decizia Tribunalului Mehedinti

* Cititi aici decizia Curtii de Apel Craiova

Comentarii

# Marinaru date 24 February 2013 14:43 +4

Trebuia intrebat un stabor tiganesc cum e cu problema mostenirii.

# SĂ RÂDEM DE JUDECĂTORII PROSTI... date 24 February 2013 14:51 +1

Trei judecatori stăteau de vorbă: - Aşa de proastă este nevastă-mea, zice primul, că închiriază videocasete şi noi nici măcar nu avem video. - A mea, zice al doilea, e şi mai proastă, a cumpărat detergent de spălat vase şi noi nici nu avem maşină de spălat vase... - Ale voastre nu sînt nimic, zice al treilea, eu am fost cu nevastă-mea la supermarket pentru cumpărături şi ea şi-a luat 20 de prezervative pentru vacanţă... Vă daţi seama ce proastă, ca eu nici nu mă duc cu ea… :lol:

# nu e chiar ca in titlu date 24 February 2013 14:59 +10

Actiune gresita. Le-a spus ca exista o hotarare judecatoreasca irevocabila prin care s-a constatat calitatea de mostenitor a paratului si ca nu pot introduce o noua actiune in constatare prin care o alta instanta sa constate ca acesta nu are calitatea de mostenitor. Calea corecta este cea a revizuirii, desfiintarea acelei hotarari de partaj succesoral si constatarea nedemnitatii succesorale a paratului. Poate ar fi bine daca ati posta si hotararea de partaj din 2005 pentru a se vedea daca instanta la acel moment a avut cunostinta despre condamnare. Poate ca aia e gresita si din pacate nu mai puteau folosi nici revizuirea. Asta este rezultatul scoaterii din cod a recursului in anulare.

# Vai de mama voastra date 24 February 2013 15:51 +2

Vai de mama voastra de ziaristi dupa ureche. Pai ce a decis instanta in cazul asta si ce ati scris voi. Pffff.... Instanta de recurs a respins actiunea prij care se solicita sase constate ca paratul este nedem pentru a mosteni motivat de faptul ca exista o alta hotarare judecatoreasca unde se prevedea exact pe dos. DECI, ZIARISTILOR, CARE VA ESTE INTERESUL DE A BLAMA C.A. CRAIOVA?

# Coco date 24 February 2013 15:59 +1

daca nu stii sa citesti, du-te la culcare si nu injura pe aici. doua instante anterioare au zis intr-un fel, iar la curtea de apel craiova a fost pe dos. asa ca nu mai injura ziaristii

# un nene date 24 February 2013 17:59 +2

Am postat deasupra ta si cred ca trebuie sa privim partea plina a paharului.Ziaristii nu sunt juristi si s-ar putea sa citeasca altfel o hotarare, mai ales daca le-o da partea.Ceea ce ramane dincolo de speta concreta este faptul ca LUJU ne da la pachet hotaririle fond, apel, recurs din care fiecare poate invata... din ce spun avocatii, din ce spune instanta.Cazul asta este unul scoala. Aurel Cadea, cel care a motivat hotararea CA, este un tip care stie carte. Nu spune tot prin motivare, dar intelege cazul si stie mai multe decat spune. Poate soca solutia, dar daca citesti cu atentie notele paratului din recurs vei intelege este o discutie subtila despre mandat-retransmitere-reprezentare in ceea ce priveste partajul succesoral (judecat intre 2005-2012!!) si autoritatea de lucru judecat. Este foarte multa siretenie in dosarele astea in care fiecare foloseste doar ce crede ca il avantajeaza, dupa care critica hotararea pe motive extranee cauzei. Inteleg ca fetele se paruiesc la fond, nu?

# un nene date 24 February 2013 20:11 -1

Sa presupunem ca am fi intr-o revizuire intemeiata pe art.322 pct.5 (inscrisuri noi), care poate fi invocata in termenul de o luna prevazut de art.324 alin.1 pct.4 CPC. Ce solutie s-ar putea da? In cazul asta? Daca ar formula acum o revizuire? (Pe ce cod in primul rand si cand a descoperit inscrisul?) Sa zicem, o cerere tardiva. Se poate cere o repunere in termen si pe ce motiv? Se poate judeca fondul, nedemnitatea determinata de acea condamnare, desi a fost depasit termenul in care putea fi formulata cererea de revizuire? Eu cred ca nu! Daca vrei sa fii smecher, iti asumi rezultatele. Nu este vorba de rea-credinta vs. nedemnitate, pentru ca sanctiunea relei credinte este alta, ci de nerespectarea unui termen imperativ prevazut de lege. Cred ca e o discutie interesanta pentru juristi.

# cineva date 24 February 2013 21:10 +2

Nu este nimic subtil, eventual coruptie sau incompetenta. In partaj nu s-a stiut nimic de hotararea penală, ptr ca daca se stia, se invoca si totul era simplu. Ar tb sa citesti motivarea instantei de fond si apel si daca esti de buna-credinta o sa observi abuzul judecatorilor, pentru ca decizia Curții este total contrara legii. Dar este de mirare ceva în justitia noastra. Stii tu cate condamnarii are Statul Roman la CEDO si cati bani platesc contribuabili romani (si tu daca platesti impozite) pentru gafele justiției

# un nene date 24 February 2013 22:17 +2

Nu s-a stiut pentru ca nu au vrut sa se stie. In hotararea CA, pag. 5, ultimul paragraf se spune ca chiar si daca ar fi admisa actiunea privind constatarea nedemnitatii succesorale, pentru desfiintarea calitatii de mostenitor a paratului va trebui introdusa tot o revizuire la acea hotarare irevocabila din partajul succesoral, iar motivul de revizuire nu poate fi aceasta hotarare (analizata de CA), ci tot sentinta penala din 1970, pentru simplul motiv ca actiunea in constatarea nedemnitatii succesorale a fost introdusa dupa ce hotararea din partajul succesoral a devenit irevocabila (nu este act nou). Partajul a vizat succesiunea ambilor batrani si inteleg ca si reclamantele au fost parti in dosar (probabil ca mama lor a murit in timpul procesului). Asa ca exista tripla identitate: obiect-cauza-parti.

# un nene date 25 February 2013 00:39 +2

Sa fim seriosi. S-au judecat 7 ani in partaj. Chiar daca nu le-ar fi spus mama ca unchiul a facut 5 ani de puscarie pentru ca a incercat sa-l omoare pe bunicul (de cuius), stia tot neamul. In niciun caz nu este o imprejurare pe care nu ai adus-o la cunostinta instantei fiind mai presus de vointa ta. Ce motive au avut e problema lor, dar nu poti pretinde o judecata corecta daca nu aduci in discutie toate aspectele cauzei si prezinti doar ce vrei.

# Goe date 24 February 2013 16:10 -2

Ce ne mai miram. Din pacate, justitia din Craiova e focarul de infectie al Olteniei. Ne facura de rusine coruptii astia.

# eu date 24 February 2013 16:34 +5

cititi mai bine hotararea de la Curte! demersul ales de reclamant era unul gresit, asa ca poate avocatul era de vina, dar e mai simplu sa blamezi judecatorul, nu?

# cineva date 24 February 2013 20:53 +1

Cei care luati parte la cei 3 judecatori ar trebui sa citi mai cu atentie intai legea, apoi doctrina, respectiv cartea lui Francisk Deak, care trateaza amplu problema nedemnitatii. Curtea a a admis recursul în mod total greșit, sustinându-se ca a existat autoritate de lucru judecat, desi intre parti o actiune in constatare anterioara privind nedemnitatea nu a existat, situatie premiza pentru a exista puterea de lucru judecat. Cei 3 judecatori mutati de pe complet de litigii de munca la sectia civila, au probleme serioase de cunoastere a legii dar si a doctrinei. Inainte sa vorbiti impotriva reclamantelor si a avocatului cum ca a gresit actiunea, mai cititi inca o data argumentele din hotararea de fond si apel. Actiunea in constatare a nedemnitătii de drept, poate fi invocata de instanta din oficiu, de procuror, de creditori, de orice persoana interesată, impotriva nedemnului sau daca acesta a decedat, impotriva mostenitorilor sai. Privitor la termen, aceasta se poate introduce oricand.

# cineva date 24 February 2013 20:56 0

Cei care luati parte la cei 3 judecatori ar trebui sa citi mai cu atentie intai legea, apoi doctrina, respectiv cartea lui Francisk Deak, care trateaza amplu problema nedemnitatii. Curtea a a admis recursul în mod total greșit, sustinându-se ca a existat autoritate de lucru judecat, desi intre parti o actiune in constatare anterioara privind nedemnitatea nu a existat, situatie premiza pentru a exista puterea de lucru judecat. Cei 3 judecatori mutati de pe complet de litigii de munca la sectia civila, au probleme serioase de cunoastere a legii dar si a doctrinei. Inainte sa vorbiti impotriva reclamantelor si a avocatului cum ca a gresit actiunea, mai cititi inca o data argumentele din hotararea de fond si apel. Actiunea in constatare a nedemnitătii de drept, poate fi invocata de instanta din oficiu, de procuror, de creditori, de orice persoana interesată, impotriva nedemnului sau daca acesta a decedat, impotriva mostenitorilor sai. Privitor la termen, aceasta se poate introduce oricand.

# un nene date 24 February 2013 22:46 0

Nu vreau sa polemizez insa, nu poti introduce actiune in constatarea nedemnitatii succesorale, asa de dragul actiunii, ci interesul in formularea ei se justifica prin rezultatul spre care tinde: paratul are/nu are calitatea de mostenitor! Fara a aduce in discutie acest aspect, eu cred ca cererea este lipsita de interes. Care este folosul practic urmarit in acest dosar?

# serios? date 25 February 2013 07:19 +3

unde scrie in tratatul lui Deak faptul ca dupa ce s-a pron. o hotarare de partaj in care s-a recunoscut in mod irevocabil calitatea de mostenitor al unei persoane - si daca ai citi pe Deak ai observa ca una din conditiile pt a fi mostenitor este cea de a nu fi intr-una din situatiile de nedemnitate - poti dupa aceea sa introduci o actiune in constatare a nedemnitatii care in plus nu are caracter executoriu asa de amorul artei? se pare ca aveti probleme serioasse de drept procesual, nu credeti??!

# eu date 24 February 2013 16:40 +1

cititi mai bine hotararea de la Curte! demersul ales de reclamant era unul gresit, asa ca poate avocatul era de vina, dar e mai simplu sa blamezi judecatorul, nu?

# cineva date 24 February 2013 21:47 +3

Apropos, unul din avocatii care a reprezentat reclamantele-intimate la Curte, a fost anterior Presedinta Curtii de Apel Craiova, așa că chestia aia cu avocatul e de vina, este gresita, ea însăș și-a făcut cruce când a aflat de soluție.

# un nene date 25 February 2013 00:13 +5

Ce ai spus nu face decat sa confirme ca solutia este corecta. Actiunea a fost alunecoasa. Nu au cerut decat constatarea nedemnitatii si atat. Or, care este finalitatea unui asemenea demers? Partajul succesoral. Nu si-au asumat nici macar riscul de a cere instantei sa constate ca paratul nu are calitatea de mostenitor. De ce? Pentru ca intervenea autoritatea de lucru judecat. I-a interesat doar obtinerea unei hotarari irevocabile cu privire la nedemnitate. Vedeau in pasii urmatori cum o valorificau. Evident ca nu se poate altfel decat prin revizuirea hotararii cu partajul, revizuire pe care nu o mai puteau cere in baza sentintei din \'77 pentru ca trecuse termenul de o luna. Respingerea cererii pe lipsa de interes mi se pare corecta.

# Cineva date 5 March 2013 20:54 -1

Asta este parerea dvs, dar nu dvs ati inventat legea si nici nu sunteti virful juristilor. Aveti dreptul la o opinie si aveti si dreptul sa gresiti cu ea, daca sunteti si judecator nu aveti dreptul sa gresiti, ptr ca atunci mai bine plecati acasa si lasati pe altul care stie legea si nu incasati banii cetatenilor facand nedreptate si apoi tot ei sa plateasca gafele dvs sanctionate de CEDO. In treacat subliniez ca acțiunea in constatare a nedemnitătii este imprescriptibilă, nu are nici o treaba cu faptul ca partajul s-a finalizat și nici cu revizuirea hotararii de partaj, ptr ca ar fi imoral ca fiul sa il mosteneasca pe tatăl pe care a vrut sa il ucidă. nu inteleg Un Nene ce lege si doctrina citesti dmneata, ptr ca mie imi pare ca sunteti aerian cu materia asta. Mai recititi hotararile de la fond si ce-i cu instituția asta a nedemnitătii. In treacat va zic, mostenitorii legali pot cere oricand restituirea bunurilor de la nedemn, ptr ca titlul sau a fost desfintat retroactiv,

# cineva date 5 March 2013 21:08 -1

fiind posesor de rea credinta, avand obligatia sa restituie tot ce a primit de la de cuius pe care a incercat sa il ucidă. Vorbim de o fapta grava, imorala, contra ordinii publice, pe care legiuitorul a sanctionat-o ferm, fiind o exceptie de la regulile generale, cel putin asa spune Francisc Deak, iar Legiuitorul noului cod a subscris la opinia lui ptr ca a sti******t expres asta. Vă respect dreptul la opinie insa sunt surprins de modul in care este interpretata legea de unii juristi, in speta cei 3 judge, de asta justitia are o imagine mizerabila si probabil nimeni nu o va curati, decat Cel de Sus prin foc

# fifif date 24 February 2013 23:56 -3

CA Craiova si instantele \"arondate\" sunt renumite pt hotararile lor. Sunt dincolo de orice doctrina sau tratat.. Sunt instantele ale caror hotarari nu le poti folosi ca jurisprudenta..... Sunt jalnici! Dar sunt aroganti! Aici exceleaza. Cu cartea e mai greu!

# APEL CATRE JUDECATORI : date 25 February 2013 14:20 -2

GREVA va DEFINITIVA LISTA JUDECATORILOR COMPROMISI ! NU VA FACETI DE RAS A DOUA OARA !.. Dupa ce “1700 V-ATI FACUT DE RAS MESERIA” SI I-ATI CONDAMNAT (REVOCAT ) FARA ABSOLUT NICI UN MOTIV, sunteti chemati SA VA MAI FACETI ODATA DE RAS , ….PRINTR-O GREVA “SPONTANA” LA COMANDA!.Sunteti macar constienti CE RAZBOAIE SE TIN IN NUMELE VOSTRU SI PENTRU CINE ?....SUNTETI INDEPENDENTI? SAU SUNTETI CARPE ? TOATA MASCARADA (greva “SPONTANA” LA COMANDA ) ARE CA SCOP SA FURNIZEZE MATERIAL PENTRU EMISIUNILE MONSTRUOASE DE LA HASNAUA3 ! Scenariile pentru emisiunile de marti au fost scrise de vineri ! Acum se cauta figurantii …se impart rolurile “DE CARAGHIOSI “ JUDECATORILOR “VERTICALI SI INDIGNATI”…se face repetitia pe roluri! Cata rusine? Cata injosire ? SA-I TINEM MINTE SI SA-I URMARIM…SA VEDEM CE PROCESE VOR JUDECA SI CE SENTINTE VOR DA !!! NU TREBUIE SA MAI AIBA NICIODATA UN ROL IMPORTANT IN JUSTITIE ! Maine ,EU VOI FI JUDECATOR ! NU VOI FI UN FIGURANT CARAGHIOS !

# esti Diogene, ala cu butoiu? date 25 February 2013 14:54 0

Gata? Ai intrat in tura?

# ionescu date 25 February 2013 15:43 +1

se pare ca avocatul avea ceva cunostiinte de drept material, dar a fost cam repetent la materia procedurii civile! cum sa introduci o actiune in constatare prin care sa anulezi o hotarare irevocabila data in materia partajului? o hotarare se anuleaza numai in conditiile reglementate de codul precesual civil, in care nu scrie ca printr-o actiune in constatare nedemnitate este anulatata de drept si hotararea irevocabila data in partaj!

# ilie date 25 February 2013 23:25 -1

In Romania avem o justitie de cah. Din punctul meu de vedere Justitia din judetul Olt si Dolj a devenit o latrina in care s-au strans si solidarizat impotriva firii umane, impotriva tuturor valorilor lumii civilizate si impotriva statului de drept, cele mai rapace, hidoase, infioratoare si dezgustatoare mutatii ale speciei umane in general si ale natiunii romane in special. Judecatoria Slatina, Tribunalul Olt si Curtea de Apel Craiova au fost transformate în BAZARE în care se vând la tarabă sentinţe judecătoreşti pentru Alro Slatina, judecatorii afisind o totala indiferenta in fata dreptatii, fara a avea puterea de a se desface de prejudecatile care le intuneca vederea. La Tribunalul Olt si Curtea de Apel Craiova este fabrica de infractori in roba, pentru a apara infractorii care fura si jefuesc aceasta tara. Judecatorii acestor instante au un comportament antisocial, nu respecta nici o lege, fapt confirmat de Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile date pana acum de

# pt ilie date 26 February 2013 07:43 +1

du-te la Parchet, da la presa exemple de eventuale cazuri! asa, daca generalizezi si jignesti toata lumea la gramada nu faci decat sa dai tu exemplu de lipsa de civilizatie! iar daca interpretezi gresit legea procesuala, cum se face in exemplul de mai sus mai bine taci!

# popescu date 26 February 2013 17:02 +1

e inadmisibil sa te declari mostenitor al unei persoane si sa nu ai absolut nicio idee de existenta unui caz de nedemnitate al altui mostenitor! asisti cu indiferenta la pronuntarea unei hotarari irevocabile de partaj si dupa ce nu iti convine solutia introduci ulterior o actiune in constatare nedemnitate care nu are absolut niciun efect executoriu, spre deosebire de hotararea data in partaj! dupa care incepi sa arunci cu noroi in altii pt a iti justifica propria incompetenta sau indiferenta! imi pare rau dar domnia, ca si prostia se plateste!

# radu date 28 February 2013 07:54 +1

de fapt prin articolul asta ati reinventat codul de procedura civila!

# john q date 22 September 2023 23:53 0

treaba e simpla: in recurs nu se poate rejudeca fondul ci doar chestiuni de nelegalitate! 2. instanta de recurs trebuia sa respinga recursul sau sa caseze decizia din apel si sa trimita spre rejudecare a apelului, una din doua. restul e can can

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.02.2024 – Vreti sa aflati domicilii si CNP-uri? Gasiti la ICCJ (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva