Viitorul Consiliu Superior al Magistraturii are multe de facut pentru reforma sistemului. Mult mai multe decat actualul CSM, care nu-si poate aroga merite pentru buna functionare a justitiei, intrucat aceasta s-a datorat judecatorilor de scaun, nu Consiliului. Iar prioritatea numarul unu o reprezinta deblocarea magistraturii prin organizarea a cat mai multe concursuri. Precizarea ii apartine judecatorului Ciprian Tita (foto), presedintele Tribunalului Specializat Arges si candidat la CSM.

Subdimensionarea schemelor de personal in instante este atat de grava, incat CSM-ul care isi va incepe mandatul la anul trebuie sa actioneze rapid, fara sa astepte ca Parlamentul sau Guvernul sa schimbe legislatia actuala, „necorespunzatoare”, a punctat Tita intr-o declaratie acordata B1 TV miercuri, 8 iunie 2022.

In caz contrar, se va agrava incarcatura de dosare pe magistrat, fapt ce va afecta, in ultima instanta, insusi justitiabilul, intrucat va scadea calitatea actului de justitie, a explicat presedintele Tribunalului Specializat Arges.

Cu toate acestea, in pofida supraaglomerarii din instante, Ciprian Tita precizeaza ca Justitia inca mai functioneaza, dar acest lucru nu este meritul celor care administreaza sistemul, in speta CSM, ci al judecatorilor.

Alt subiect despre care a vorbit judecatorul Tita l-au reprezentat pensiile magistratilor. In acest punct, Ciprian Tita a subliniat ca nu este vorba despre pensii speciale, ci despre pensii de serviciu – fapt clarificat in repetate randuri de catre insasi Curtea Constitutionala a Romaniei. Iar ele sunt justificate atat prin necesitatea apararii independentei judecatorului si a procurorului, cat si ca o forma de compensare pentru faptul ca magistratii au, prin Constitutie, numeroase interdictii profesionale cat timp sunt in activitate, neputand ocupa alte functii decat in invatamantul juridic superior. In plus, pensiile judecatorilor si ale procurorilor nici nu reprezinta o presiune exagerata pe buget, din moment ce raportul este de doi magistrati in activitate la unul pensionar, a mai spus candidatul din partea tribunalelor.

Prezentam declaratiile judecatorului Ciprian Tita (vezi video):

„Ciprian Tita: Sunt esentiale aceste alegeri pentru CSM, pentru ca, in esenta, atributiile CSM vizeaza administratia sistemului judiciar. Iar daca justitia este prost administrata, riscam sa nu mai avem hotarari bune, hotarari pronuntate la timp si redactate in termen.

Din pacate, performanta buna (zic eu) a justitiei din prezent nu este meritul actualului CSM, ci al efortului individual al judecatorilor, care lucreaza, in mare parte din instantele din Romania, la jumatate din schema, in conditii de multe ori necorespunzatoare. Spre exemplu, Tribunalul Ilfov: se intra in sedinta de apel cu 130 de dosare. Continua lista: avem tribunalele din Bucuresti, Prahova, Arges (chiar instanta unde suntem noi), Braila, Galati etc.

Alegerile vor avea loc pe 22 iunie. Este o data importanta – ziua Z (zic eu) pentru justitie.

Este un cumul de factori (n.r. pentru numarul insuficient de judecatori). Incepand din anul 2018, au survenit niste schimbari legislative, in urma carora, spre exemplu, la tribunale (din partea carora candidez eu) promovarea a devenit foarte lunga, ca durata, si foarte greoaie: in doua etape, care dureaza practic un an ca un judecator care indeplineste conditiile de vechime de judecatorie sa promoveze la tribunal.

Mai mult decat atat: s-au marit perioadele de vechime: ai nevoie de 7 ani de vechime efectiva in functia de judecator, in aceasta perioada neincluzandu-se perioada in care ai fost auditor de justitie la Institutul National al Magistraturii. Deci practic avem 9 ani pentru a promova la tribunal. Ganditi-va ca in aceasta perioada, intre 2018 si 2020, am avut vreo 4 generatii de absolventi INM care n-au mai putut sa se inscrie la promovare!

O problema este si cu admiterea in magistratura: cel putin la juristii cu 5 ani de experienta in functiile prevazute de lege, dureaza cat o sarcina – adica 9 luni, ceea ce este destul de mult, in opinia noastra. Acum cativa ani, inainte de aceste modificari, in 3-4 luni aveai concursul terminat si aveai judecatori in functie, care veneau la instante si lucrau. Deci s-au lungit foarte mult termenele.

Cel mai bun lucru care se poate face este schimbarea legislatiei. Insa pana reusesti sa schimbi legislatia, trebuie sa organizezi concursul – inclusiv pe aceasta forma actuala a legislatiei, care nu este corespunzatoare. Trebuie organizate multe concursuri, pentru ca altfel nu reusesti sa umpli schemele de personal.

Va dau un singur exemplu: la tribunale, avem o schema prevazuta de 1.700 de judecatori. In prezent, sunt 1.380.

Reporter: Daca ar fi mai multi judecatori, ar fi si mai multa celeritate?

Ciprian Tita: Evident, pentru ca un judecator care intra cu un numar corespunzator de dosare... Un numar optim, un numar uman... Pentru ca 130, 120 sau 80 de dosare intr-o sedinta de apel este inuman, in opinia mea. Ganditi-va ca nu este doar o sedinta, ci sunt mai multe! Un complet de judecata poate sa aiba si o mie de dosare pe rol. Va dati seama ce inseamna lucrul asta.

Reporter: Se bazeaza sistemul pe ideea ca nu aveti timp sa cititi tot dosarul inainte sa pronuntati o decizie?

Ciprian Tita: De fapt, contrar la ceea ce va asteptati, se face un efort supraomenesc. Toti colegii nostri citesc dosarele din scoarta-n scoarta, cu efortul de a-si neglija familiile, timpul... Lucreaza chiar si 10-12 ore pe zi. Pentru ca nu poti sa-ti asumi responsabilitatea de a da o decizie incorecta. Nu este o profesie oarecare. Aici sunt in joc vietile oamenilor, astfel ca nu ai cum sa-ti permiti sa nu citesti dosarul si sa nu dai o decizie in cunostinta de cauza, de probe, de legislatia care se aplica spetei respective.

Reporter: V-am citit declaratia acordata jurnalistilor de la Romania Libera. Aveti acolo o explicatie pentru pensiile speciale ale magistratilor: sustineti ca acestea ar fi sustenabile, ca nu e un efort pus pe ceilalti contributori la sistemul de pensii. Puteti sa dezvoltati putin?

Ciprian Tita: Trebuie sa lamurim un lucru de la bun inceput, sa nu se faca confuzie: pensiile magistratilor sunt pensii de serviciu. Acest lucru nu o spun eu, ci o spune jurisprudenta Curtii Constitutionale in nenumarate randuri. Iar acestea sunt justificate de garantia independentei justitiei, care este data de Constitutia Romaniei. Deci acest lucru trebuie clarificat si pietrificat: sunt pensii de serviciu, si nu pensii speciale. Aceasta interpretare gresita a dus la un cumul de lucruri eronate in legatura cu acest aspect. Faptul ca sunt pensii de serviciu o spune nu numai Curtea Constitutionala, ci sunt o sumedenie de acte internationale in materia noastra, a judecatorilor, care spun foarte clar de ce sunt pensii de serviciu si nu sunt pensii speciale.

Deci se poate considera ca opinia mea este oarecum controversata, ca sistemul este sustenabil. Ideea pe care am vrut s-o induc este faptul ca efortul bugetar nu este atat de mare pe cat s-a indus in opinia publica de foarte multe ori.

Conform ultimului raport privind starea justitiei publicat oficial, pe o schema de 8.000 de posturi de magistrati (incluzand si procurorii), aveam in plata 4.000 de magistrati pensionari. Deci avem un raport de 2 la 1, in esenta. Din salariile unor magistrati, se platesc asigurarile, asa cum plateste toata lumea. Daca ai face un calcul simplu matematic, vei vedea ca efortul este unul redus, comparabil cu alt gen de pensii – asa-numitele 'pensii speciale'. Noi avem pensii de serviciu si acest lucru trebuie foarte clar inteles de catre toata lumea.

Acestea (n.r. pensiile de serviciu) sunt justificate atat prin rolul justitiei in societate, cat si prin restrictiile aplicate magistratilor. Deoarece (este evident) e singura profesie la care Constitutia Romaniei prevede foarte clar incompatibilitate cu orice alta functie din domeniul privat sau public, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior de specialitate. Nimic altceva decat activitate didactica. Dar avem si o serie de restrictii prevazute in statutul judecatorilor – restrictii care privesc inclusiv viata sociala a judecatorului”.