21 septembrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ICCJ ARUNCA IN AER ALEGERILE – Judecatorii ar putea fi scosi din Biroul Electoral Central. Inalta Curte a sesizat CCR cu art. 11, alin. 1 si 2 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor. Europarlamentaru Chris Terhes acuza incalcarea independentei puterilor in stat, judecatorii dobandind atributii executive. In caz de victorie la CCR, Terhes ar putea dinamita BEC pentru parlamentare (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

16 septembrie 2020 14:27
Vizualizari: 5045

Curtea Constitutionala a Romaniei are ocazia istorica de a provoca un tsunami in ceea ce priveste legislatia electorala, aruncand pur si simplu in aer alegerile parlamentare. Asta in cazul in care CCR va admite incendiara exceptie de neconstitutionalitate ridicata de catre europarlamentarul Cristian Terhes (foto 1), presedintele interimar al PNTCD Salaj.



Nu mai devreme de marti, 15 septembrie 2020, judecatorii Decebal Constantin Vlad, Liliana Visan si Claudia Marcela Canacheu de la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis cererea lui Terhes de a sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a articolului 11, alineatele 1 si 2 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.

Exceptia a fost ridicata in procesul in care Chris Terhes a contestat procesul-verbal privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile parlamentare din acest an. Completul Vlad-Visan-Canacheu i-a respins aceasta actiune. Mentionam ca eurodeputatul a fost reprezentat de catre avocatul Adrian Toni Neacsu (foto 2).


E crima de lezmajestate sa ataci deciziile ICCJ


Pe de alta parte, cei trei judecatori supremi au respins solicitarea lui Chris Terhes de a ataca la CCR art. 19 alin. 2 si art. 115 alin. 2 din Legea nr. 208/2015. Acestea vizeaza lipsa caii de atac fata de solutia data de catre ICCJ la contestatiile privind procesul electoral. Totusi, Terhes si Neacsu mai au o sansa: recursul impotriva solutiei de respingere a sesizarii CCR.


Iata mai intai ce prevad articolele criticate:


- art. 11 alin. 1: „La nivel national se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 12 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, conform legii, precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor”;

- art. 11 alin. 2: „Desemnarea celor 5 judecatori se face de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sedinta publica, in cea dea treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti dintre judecatorii in exercitiu ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Data, ora si locul sedintei publice de tragere la sorti se anunta in scris partidelor politice de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu cel putin o zi inainte de ziua desfasurarii, si se aduce la cunostinta publica prin presa scrisa si audiovizuala. La organizarea si desfasurarea tragerii la sorti poate participa cate un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecarui partid politic. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele si de primmagistratul-asistent ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procesul-verbal constituie actul de investire”;

- art. 19 alin. 2: „Contestatiile se depun la si se solutioneaza de catre organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care functioneaza biroul la care se refera contestatia sau de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cazul in care contestatia se refera la Biroul Electoral Central, in termen de cel mult doua zile de la inregistrare. Decizia organismului electoral sau, dupa caz, hotararea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie este definitiva”;

- art. 115 alin. 2: „Impotriva hotararilor definitive (n.r. privind intampinarile, contestatiile sau orice alte cereri privind procesul electoral), pronuntate de instantele judecatoresti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac”.


Redam minuta legata de fondul dosarului nr. 2421/1/2020:


Respinge ca neintemeiata contestatia formulata de Partidul National Taranesc Crestin Democrat impotriva Procesului–Verbal nr.18/BEC/SCD/11.09.2020 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor 2020 din data de 6 decembrie 2020.

Definitiva. Fara cale de atac conform art.115 alin.2 din Legea nr.208/2015. Solutia va fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei. Pronuntata astazi, 15 septembrie 2020. pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate s-a format dosar asociat nr.2421/1/2020/a1”.


Prezentam minuta privind exceptiile de neconstitutionalitate (cauza asociata nr. 2421/1/2020/a1):


Admite in parte sesizarea formulata de Partidul National Taranesc Crestin Democrat.

Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.11 alin.1 si 2 din Legea nr.208/2015.

Respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.19 alin.2 si art.115 alin.2 din Legea nr.208/2015.

Cu drept de recurs in 48 de ore de la pronuntare in privinta solutiei de respingere a sesizarii. Solutia va fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei. Pronuntata astazi, 15 septembrie 2020”.


O problema veche de cel putin 16 ani


In esenta, ideea comuna a contestatiei si a exceptiilor de neconstitutionalitate se refera la incalcarea principiului independentei puterilor in stat. Mai exact, permitand ca judecatorii sa fie inclusi in componenta Biroului Electoral Central (indiferent de alegerile caruia ii este dedicat BEC-ul respectiv), Legea 208/2015 le confera magistratilor atributii ce tin de puterea executiva. Caci numai puterea executiva – nu si cea judecatoreasca – are atributia de a organiza implementarea legii, argumenteaza avocatul Adrian Toni Neacsu in contestatie si in exceptia de neconstitutionalitate.

In plus, in contestatie, europarlamentarul si reprezentantul lui legal amintesc ca actualul Birou Electoral Central pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 a fost constituit in baza unei dispozitii legale care nu mai este in vigoare – respectiv art. 11, alin. 1 si 2 din Legea 208/2015, care si-au incetat efectele din cauza ca Parlamentul nu a modificat textul normativ in acord cu Decizia CCR 45/2018.

In exceptie, Neacsu invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in acest sens – mai precis, Decizia nr. 45/2018, prin care CCR a interpretat in sens restrictiv art. 125 alin. 3 din Constitutie: „functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”. Mai exact, instanta de contencios constitutional a statuat ca „esenta activitatii lor (n.r. a judecatorilor) consta in aplicarea si interpretarea judiciara a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala, dupa caz, neputand desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea actelor administrative. Sintetic spus: Chris Terhes si Toni Neacsu nu cer altceva decat ca instanta de contencios constitutional sa isi confirme propria Decizie nr. 45/2018.


Aceasta decizie din urma cu doi ani contrazice Decizia nr. 326/2004, prin care CCR spunea urmatoarele:


Functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este incompatibila cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, intrucat aceasta din urma reprezinta o imputernicire legala de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitarii concomitente a doua functii publice ireconciliabile. Or, in speta, judecatorul care este desemnat in calitate de membru al Biroului Electoral Central inceteaza sa desfasoare activitatea de judecata in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar, in virtutea legii, el desfasoara o alta activitate in cadrul unei alte autoritati publice. De altfel, in aceasta perioada de timp, el este considerat detasat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, iar detasarea exclude existenta situatiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul ca impiedica, pe o perioada limitata de timp, exercitarea concomitenta a celor doua functii”.

Revizuirea jurisprudentei CCR a avut loc ca urmare a valului de critici aduse in spatiul public Deciziei 326/2004. Spre exemplu, in anul 2008, insusi Consiliul Superior al Magistraturii adopta o pozitie fara echivoc, invocand incompatibilitatile dictate de catre legea fundamentala.


Iata comunicatul CSM din 2008, semnat de catre purtatoarea de cuvant de la acea vreme, judecatoarea Cecilia Morariu:


Consiliul Superior al Magistraturii precizeaza faptul ca, in repetate randuri, a solicitat puterii legislative ca magistratii sa nu fie implicati in birourile si oficiile electorale, deoarece se incalca principiul impartialitatii justitiei, independentei judecatorilor si separatiei puterilor in stat.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronuntat nefavorabil asupra proiectului OUG privind unele masuri pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale deoarece contine dispozitii neconstitutionale, privind participarea magistratilor ca membri ai birourilor electorale, calitate incompatibila functiei de judecator.

Potrivit Constitutiei, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Datorita acestui fapt, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei sistemului judiciar, s-a adresat Avocatului Poporului pentru sesizarea Curtii Constitutionale referitor la neconstitutionalitatea dispozitiilor legale care consacra constituirea birourilor si oficiilor electorale cu participarea magistratilor.

Desi normele constitutionale stabilesc situatii de incompatibilitate functiei de judecator, legea organica prevede faptul ca judecatorii fac parte din birouri electorale centrale, de circumscriptie si ale sectiilor de votare.

Birourile si oficiile electorale sunt autoritati ale administratiei de stat, fie la nivel central, fie la nivel teritorial, de specialitate, cu caracter temporar si autonom fata de Guvern.

Membrii birourilor electorale si oficiilor electorale exercita o functie publica, implicand autoritatea de stat. Conform legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale din Biroul electoral de circumscriptie a municipiului Bucuresti si birourile electorale de circumscriptie judeteana fac parte cel mult 2 judecatori si 13 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care participa la alegeri in circumscriptiile electorale respective.

In adoptarea hotararilor membrilor birourilor electorale, numarul judecatorilor care fac parte din aceste autoritati administrative, este minoritar in raport de numarul reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale care participa la alegeri, la care se adauga, conform legii, reprezentantii Autoritatii Electorale si grupului parlamentar al minoritatilor nationale.

Atribuirea responsabilitatii exclusiv magistratilor in adoptarea hotararilor birourilor este o modalitate de influentare negativa a opiniei publice in legatura cu atributiile si rolul judecatorilor in desfasurarea procedurilor electorale”.


CCR ar putea-o lua pe scurtatura


Curtea Constitutionala a Romaniei s-ar putea sa nu se complice cu analiza motivelor de neconstitutionalitate intrinseca invocate de catre Cristian Terhes si Adrian Toni Neacsu, ci doar sa se limiteze la a constata faptul ca Legea 208/2015 a fost votata in Parlament in lipsa avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Mentionam ca nu o data CCR s-a limitat la a constata neconstitutionalitatea extrinseca, nemaiintrand pe fondul problemei.

In ceea ce priveste exceptiile respinse de catre completul ICCJ (respectiv caile de atac fata de hotararile instantei supreme date cu privire la contestatiile vizand procesul electoral), maestrul Neacsu invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta privinta, a carei idee principala este faptul ca lipsa unor asemenea cai de atac incalca dreptul fundamental – protejat de catre CEDO – la un proces echitabil.

Incheiem, mentionand ca Adrian Toni Neacsu solicita ca instanta de contencios constitutional sa judece exceptiile in regim de urgenta. De aceea, in ipoteza admiterii lor, am putea asista la o lovitura de teatru in ceea ce priveste organizarea scrutinului legislativ din decembrie 2020.


* Cititi aici contestatia fata de constituirea BEC pentru alegerile parlamentare din acest an

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate privind mai multe pasaje din Legea 208/2015

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 152
    • VERDICTUL ZILEI - Va fi pus Nicusor Dan sub urmarire penala pentru trafic de influenta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.09.2020 – Balanel ii ia fata lui Bobita

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva