24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CPP PUNE PIEDICI IN CALEA REVIZUIRII – Judecatorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Dan Enescu au admis cererea avocatei Ingrid Mocanu si au sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 453 alin. 1 lit. a si f Cod procedura penala. Mocanu acuza limitarea pe nedrept a cazurilor de revizuire la situatia de fapt din cuprinsul hotararii pronuntate si impunerea unei conditii nerezonabila de aplicare: sa se ridice o noua exceptie pentru un text deja declarat neconstitutional (Exceptia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

2 April 2024 13:22
Vizualizari: 3145

Codul de procedura penala pune piedici in calea revizuirii, acuza avocata Ingrid Mocanu (foto 1), cea care in 28 martie 2024, a obtinut din partea judecatorilor Lia Savonea, Adriana Ispas si Dan-Andrei Enescu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a art. 453 alin. 1 lit. a) si f) CPP.



Cele doua pasaje criticate prevad ca:


(1) Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza; (...)

f) hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala care, dupa ce hotararea a devenit definitiva, a fost declarata neconstitutionala ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate in acea cauza, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate”.

 

Ingrid Mocanu solicita din partea CCR o decizie interpretativa, prin care instanta de contencios constitutional sa constate ca litera a) este neconstitutionala in masura in care „netemeinicia hotararii” se reduce la situatia in care se refera la situatia de fapt din cuprinsul hotararii pronuntate, iar litera f) este neconstitutionala in masura in care decizia pronuntata de Curtea Constitutionala, pe care se intemeiaza cererea de revizuire, vizeaza un text a carui neconstitutionalitate era deja verificata la data solutionarii cauzei. Altfel spus: litera a) limiteaza pe nedrept cazurile de revizuire la situatia de fapt din cuprinsul hotararii pronuntate, iar litera f) impune o conditie nerezonabila de aplicare: aceea de a fi ridicata o noua exceptie pentru un text deja declarat neconstitutional.


Condamnarea data de „Completul negru”, greu de desfiintat


Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in dosarul nr. 3438/2/2023, in care fostul presedinte al Consiliului Judetean Constanta Nicusor Constantinescu (foto 2) – aparat de Ingrid Mocanu – solicita revizuirea condamnarii la 5 ani de inchisoare cu executare primite in 2019 din partea magistratilor ICCJ Ionut Matei, Ioana Bogdan si Ioana-Alina Ilie in dosarul retrocedarilor de plaje (click aici pentru a citi).

Completul Savonea-Ispas-Enescu a admis sesizarea CCR, dar i-a respins lui Nicusor Constantinescu cererea de revizuire. Aceeasi solutie o primise Constantinescu in 27 octombrie 2023 din partea judecatoarei Ana-Elena Dobre de la Curtea de Apel Bucuresti.


Iata minuta ICCJ privind sesizarea CCR:


Admite cererea formulata de apelantul – revizuent Constantinescu Nicusor si dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 lit. a C.pr.pen., in masura in care sintagma 'netemeinicia hotararii' se reduce la situatia privind starea de fapt din cuprinsul hotararii pronuntate si art. 453 alin.1 lit. f din acelasi cod, in masura in care decizia pronuntata de Curtea Constitutionala, pe care se intemeiaza cererea de revizuire, vizeaza un text a carui neconstitutionalitate era deja verificata la data solutionarii cauzei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea cererii formulate de apelantul – revizuent raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 martie 2024”.


Redam minuta ICCJ de respingere a revizuirii (decizia nr. 106/2024):


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul Constantinescu Nicusor Daniel impotriva sentintei penale nr. 200/F din 27 octombrie 2023 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala in dosarul nr. 3438/2/2023 (1743/2023).

Obliga apelantul revizuent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul partial cuvenit paratorului desemnat din oficiu pentru apelantul revizuent pana la prezentarea aparatorului ales, in cuantum de 240 lei, ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 martie 2024”.


Prezentam minuta CAB de respingere a revizuirii (hotararea nr. 200/2023):


In baza art. 459 alin.5 Cod procedura penala, respinge, ca inadmisibila, cererea de revizuire a sentintei penale nr. 148/F din data de 10.07.2017 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, in dosarul nr. 6536/2/2008, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 32/A din data de 07.02.2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formulata de revizuentul Constantinescu Nicusor Daniel, in prezent incarcerat in Penitenciarul Poarta Alba.

In baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedura penala, obliga pe revizuent la plata sumei de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata, azi, 27.10.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei”.


Iata principalul fragment din exceptia de neconstitutionalitate (vezi facsimil):


(i) Incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 6 par. 1 CEDO sub aspectul accesului liber la justitie

Pe langa faptul ca normele de reglementare a caii extraordinare a revizuirii trebuie sa se bucure de accesibilitate, stabilitate si previzibilitate, este imperios necesar ca orice cetatean sa aiba acces la justitie in conditii de previzibilitate, fara impunerea unor conditii subiective.

Or, invocarea de catre avocatii inculpatului a unor exceptii de neconstitutionalitate care, strict juridic, potrivit legii, erau inadmisibile, dar s-ar putea interpreta ca ar deschide calea spre o modalitate de rejudecare a cauzei este o conditie nerezonabila, lipsita de previzibilitate si care ingradeste in mod nepermis accesul la justitie.

Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale: sa fie previzibile condtiile de acces la justitie si sa nu fie discriminatorii, in sensul de a se impune conditii vadit subiective.

Impunerea unei conditii excesive (invocarea unei exceptii inadmisibile) este de natura a afecta in mod grav accesul la justitie, fiind aplicabile astfel dispozitiile art. art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 6 par. 1 CEDO sub aspectul accesului liber la justitie.

(ii) Incalcarea art. 16 (Egalitatea in drepturi) alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 11 alin.(1) si (2) (Dreptul international si intern) coroborat cu art. 20 (Tratatele internationale privind drepturile omului) prin raportare la art. 14 (Interzicerea discriminarii) din Conventia europeana a drepturilor omului (denumita in continuare 'Conventia') coroborat cu art. 1 alin.(1) (Interzicerera generala a discriminarii) din Protocolul nr. 12 la Conventie.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata 'Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari'.

Potrivit art. 14 din Conventie, 'Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie'. De asemenea, potrivit art. 1 alin.(1) din Protocolul nr. 12 la Conventie 'Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata, fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie'.

Astfel, din analiza prevederilor infralegale rezulta ca acestea institutie un regim diferentiat si discriminatoriu in ceea ce priveste conditiile de exercitare a unei cai extraordinare, astfel cum este revizuirea.

Prin urmare, se ajunge in situatia ca persoanele care au invocat in mod artificial, inutil, fiind vadita inadmisibilitatea unei astfel de exceptii, sa aiba acces la judecarea unei cai extraordinare de atac, in timp ce alte persoane, care respectau conditiile de admisibilitate ale unei exceptii de neconstitutionalitate, sa fie excluse de la formularea unei astfel de cai de atac, desi au invocat intelesul corect al deciziei initiale (fapt care le-a ingradit si exercitarea contestatiei in anulare).

Intr-o decizie a CCR, respectiv Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 185 din 18.03.2015, Curtea Constitutionala a retinut ca principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se aflau anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

Asadar, instanta de contencios constitutional a retinut ca nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. In acest sens, Curtea a constatat ca, potrivit jurisprudentei sale, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia Curtii Constitutionale nr.62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.49 din 25 februarie 1994), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr.  681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).

Avand in vedere aceste aspecte, apreciem ca aceste prevederi incalca dispozitiile art. 16 (Egalitatea in drepturi) alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 11 alin.(1) si (2) (Dreptul international si intern) coroborat cu art. 20 (Tratatele internationale privind drepturile omului) prin raportare la art. 14 (Interzicerea discriminarii) din Conventia europeana a drepturilor omului (denumita in continuare 'Conventia') coroborat cu art. 1 alin.(1) (Interzicerera generala a discriminarii) din Protocolul nr. 12 la Conventie.


Comentarii

# Cârcotaș date 2 April 2024 15:46 -7

Nu se poate legifera cum vor avocații. Revizuirea a vizat întotdeauna posibila stabilire greșită a stării de fapt. Fiecare prevedere din codul de procedura are rost în acord organic cu restul. Nu putem cârpi textele după cum avem interese conjuncturale. Derapajele grave ale iccj dna și sri în justiție nu se pot inlatura viciind spiritul Codului. Poate facem o noua echipa Predoiu-Bica, cu dl Stoica y compris, de data asta pe bani rusești și sa scoatem un Cod pe placul lui Nicușor, potlogar de Constanța

# maxtor date 3 April 2024 02:08 +8

litera f. e pur si simplu criminala,batjocoritoare, vine sa sprijine modificarea produsa in L47/1992 in 2010 anume ca admiterea exceptiei si sesizarea nu mai sunt urmate imperativ de suspendarea judecarii; e adevarat,legea nu impiedica.de fapt litera f. apare ca o derogare de la litera a. si vine sa induca ideea ca legea decisa nc. a fost un fleac chit ca te-a ciuruit,"bad karma", ce sa-i faci?

# I.G.M. date 4 April 2024 15:15 +2

Felicitari judecatorilor care s-au pronuntat pe exceptia de neconstitutionalitate! Felicitari doamnei av. Ingrid Mocanu! Am fost reprezentat de doamna Ingrid Mocanu si nu am ce sa reprosez. A lucrat in dosar cu profesionalitate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva