Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului si Asociatia Procurorilor din Romania solicita atat Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si Consiliului Superior al Magistraturii sa atace la Curtea Constitutionala a Romaniei proiectul de lege privind cresterea varstei de pensionare a magistratilor (click aici pentru a citi).

Cele patru asociatii – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan si Florica Roman, respectiv de procuroarea Elena Iordache (foto dreapta-stanga) – au cerut miercuri, 30 iulie 2025, sesizarea CCR atat cu neconstitutionalitatea initiativei de act normativ, cat si cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si puterea judecatoreasca, de cealalta parte.

Proiectul nu face altceva decat sa nesocoteasca garantiile de independenta pentru judecatori si procurori – ocrotite de catre jurisprudenta CCR si CJUE – si sa supuna magistratura romana unui linsaj public, care va distruge increderea cetatenilor in justitie, acuza AMR, UNJR, AJADO si APR.

In acelasi timp, ONG-urile acuza regimul Bolojan ca invoca in mod fals cerintele UE cuprinse in PNRR, cata vreme Comisia Europeana nu a impus niciodata cresterea varstei de pensionare.

Iata comunicatul AMR-UNJR-AJADO-APR:

„Adoptarea proiectului legii de modificare a conditiilor de pensionare ale magistratilor submineaza temelia statutului acestora si mascheaza incapacitatea de a identifica o solutie legislativa adecvata pentru indeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – C8 PNNR

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condamna ferm tentativa de modificare iresponsabila si lipsita de loialitate constitutionala a conditiilor de pensionare ale magistratilor, printr-o initiativa legislativa care, in fapt, reflecta incalcarea de catre stat a obligatiilor asumate fata de magistratii in functie, la accederea in profesie, mascand incapacitatea factorilor de decizie politica de a identifica si adopta o solutie legislativa adecvata pentru indeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C 8 PNNR.

Reamintim ca, desi prin Legea nr. 303/2022 au fost modificate dispozitiile anterioare privind pensiile de serviciu ale magistratilor, la numai 3 zile dupa intrarea in vigoare a acestei legi a fost lansat un nou proiect de act normativ privind conditiile de pensionare ale magistratilor, iar la finalul anului 2023 a fost adoptata Legea nr. 282/2023, ca urmare a verificarii de neconstitutionalitate. Prin Decizia CCR nr. 467/2.08.2023, a fost declarata neconstitutionala solutia legislativa propusa intr-o maniera similara celei din prezent: proiectul anterior prevedea cresterea varstei de pensionare cu un an la fiecare an – fapt ce nu reprezenta o etapizare.

Potrivit modificarilor legislative din 2023, varsta de pensionare a magistratilor este de 60 de ani, cu o crestere esalonata pana la aceasta limita. Proiectul prezent mareste varsta de pensionare la 65 de ani si propune o esalonare cu 4 ani la fiecare an, avand acelasi rezultat: cresterea directa a varstei de pensionare la 65 de ani, fara nicio etapizare, cu incalcarea flagranta a deciziei CCR. Este, prin urmare, de neinteles lansarea unei propuneri legislative mai drastice decat cea care a facut obiectul controlului de constitutionalitate in anul 2023, stabilindu-se contrarietatea acesteia cu prevederile Constitutiei.

Potrivit Hotararii CJUE din 6.11.2012 (cauza C-286/12, parag. 73, 74), obligatorie pentru statele membre, din art. 6 alin. (1) primul parag. al Directivei 2000/78 rezulta ca o diferenta de tratament pe motive de varsta nu constituie o discriminare atunci cand este justificata in mod obiectiv si rezonabil, in cadrul dreptului national, de un obiectiv legitim, iar mijloacele de realizare a acestui obiectiv sunt corespunzatoare si necesare; este, insa, necesar ca legislatia in cauza sa permita magistratilor sa prevada, cu un grad de certitudine suficient, modificarile avute in vedere la regimul lor de pensionare si poata lua masurile necesare. Cresterea brusca a vechimii necesare pentru pensionare, de la 25 ani la 35 ani, fara o reala etapizare – mai ales in privinta magistratilor care se afla in ultimii ani dinaintea implinirii vechimii de 25 de ani – genereaza incertitudine, lipsa de predictibilitate cu privire la statutul acestora, afectand, in termenii jurisprudentei CJUE, independenta justitiei.

De asemenea, potrivit Hotararii CJUE din 5.06.2025 (cauza C-762/23, parag. 37 si 38), obligatorie pentru tarile membre, faptul ca judecatorii in activitate au garantia ca vor primi, dupa pensionare, o pensie suficient de ridicata este de natura sa ii protejeze impotriva riscului de coruptie in perioada lor de activitate. La pct. 54 din Recomandarea Comitetului de Ministri din anul 2010, s-a subliniat necesitatea existentei garantiilor pentru plata unei pensii pentru limita de varsta care ar trebui sa fie raportata in mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecatorilor in exercitiu. In art. 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, s-a specificat ca acest statut trebuie sa garanteze judecatorului plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala.

Campania constanta de denigrare, decredibilizare a sistemului judiciar si antagonizare a cetatenilor fata de magistrati nu serveste decat unui singur scop: identificarea unui vinovat de serviciu pentru problemele cu care se confrunta societatea si pentru care factorul politic este incapabil sa identifice solutii legislative si masuri administrative adecvate de remediere. O asemenea campanie conduce la destabilizarea violenta si ireversibila a puterii judecatoresti, care este si trebuie sa ramana unul dintre pilonii democratiei si ai unui stat de drept, cum sublinia un presedinte CEDO. Acest linsaj public nu numai ca erodeaza imaginea sistemului judiciar, ci conduce si la o segregare a societatii civile, distrugand sistematic si constient increderea in deciziile instantelor judecatoresti, din moment ce judecatorii, si numai ei, sunt prezentati ca fiind sursa tuturor problemelor bugetare, cu ignorarea celorlalte peste 200.000 de pensii de serviciu si speciale ale bugetarilor, precum si a conditiilor de pensionare ale acestora. Prin construirea unui esafodaj de neadevaruri flagrante, ca urmare a evidentierii unor exemple izolate si a generalizarii acestora, sau ca urmare a prezentarii unor date financiare neverificabile de catre opinia publica, de natura a crea frustrari sociale, se realizeaza o anulare treptata a puterii judecatoresti, contrar fundamentului ei constitutional.

In afara de a impune judecatorilor si procurorilor ramanerea in sistem pana la varsta de 65 de ani, fara o reala etapizare si fara asigurarea predictibilitatii necesare, propunerea legislativa nu aduce in concret scaderi ale cheltuielilor cu pensiile de serviciu, nefacand decat sa sublinieze abordarea neloiala. Proiectul exclude, in esenta, posibilitatea pensionarii pentru colegi care au o vechime considerabila exclusiv in magistratura, eliminand cresterea graduala a varstei de pensionare.

Pentru a sublinia dezinformarea flagranta, aratam ca la 15.10.2024, Comisia Europeana a aprobat o evaluare preliminara pozitiva a celor sase tinte si a 62 din 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plata a Romaniei in cadrul PNNR, constatand ca a intrat in vigoare un nou cadru legislativ care justifica atingerea tintei privind reforma sistemului public de pensii, singurele jaloane neindeplinite fiind, la momentul respectiv, cele referitoare la reformele guvernantei intreprinderilor de stat, investitiilor din domeniul transporturilor si la reforma regimului fiscal al microintreprinderilor – concluzie determinata de intrarea in vigoare a Legii nr. 282/2023 si a modificarilor Codului Fiscal.

Comisia Europeana nu a impus cresterea varstei de pensionare in scopul indeplinirii jalonului 215, ci, dimpotriva, a subliniat necesitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

Consolidarea, previzibilitatea si stabilitatea statutului judecatorilor si procurorilor se numara printre directiile de actiune asumate de Consiliul Superior al Magistraturii, fiind imperativ ca: 'modificarile legislative in materie sa nu conduca la crearea unei discriminari negative pentru magistratii in functie, de natura a afecta previzibilitatea si stabilitatea statutului acestora. Sub aspectul specific al adoptarii varstei-standard de pensionare, Consiliul va propune ca o astfel de modificare legislativa sa nu afecteze drepturile magistratilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat, corelate cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca'.

Sistemul judiciar a solicitat in repetate randuri celorlalte puteri ale statului 'sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut', instantele adoptand unanim Hotararea nr. 5/31.10.2022 a ICCJ. Insa propunerea legislativa din prezent atesta pe deplin ignorarea standardelor minime de dialog, transparenta si buna-credinta, desconsiderand nu doar cerintele legitime ale corpului de magistrati, ci si jurisprudenta CCR si a CJUE.

Solicitam judecatorilor ICCJ ca, in Sectii Unite, sa aiba in vedere sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul legii inainte de promulgare, Premierului sa isi asume o intrevedere cu asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor si CSM sa ia in discutie convocarea adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor pentru a dezbate acest proiect. De asemenea, fata de proiectele de acte normative succesive si de legile succesive adoptate in ultimii ani, fata de modificarea si remodificarea statutului judecatorilor si procurorilor, precum si fata de punerea si repunerea anuala in discutie a statutului magistratilor, cu eliminarea principalelor elemente ce configureaza stabilitatea si previzibilitatea acestuia, solicitam Presedintelui CSM sa aprecieze asupra necesitatii sesizarii CCR cu privire la conflictul juridic de natura constitutionala intre puterile statului”.