Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan continua sa faca prapad in magistratura. Iar cea mai recenta dovada in acest sens sunt cifrele prezentate luni, 18 august 2025, de catre judecatoarea Nadejda Oprescu (foto), purtatoarea de cuvant a Curtii de Apel Timisoara.

Intr-o declaratie oferita Agerpres, sefa biroului de presa al CATM a dezvaluit ca nu mai putin de 43 de judecatori de la instantele din circumscriptia Curtii de Apel Timisoara indeplinesc conditiile de pensionare, iar 31 dintre ei au trimis deja notificari catre curte privind intentia de a iesi din sistem in 2025. Alti zece magistrati vor indeplini conditiile de pensionare pana la finalul acestui an.

Judecatoarea Oprescu a nominalizat si cauza acestei situatii de criza: instabilitatea legislativa, care dureaza inca din 2017 si care s-a agravat in ultimii trei ani. De altfel, anul 2022 a marcat apogeul in materie de cereri de pensionare: 38. Spre comparatie, media anuala era de trei astfel de solicitari in perioada 2010-2016, a exemplificat Nadejda Oprescu.

Pensionari si mai multe, si mai timpurii

Concomitent, a scazut si varsta de pensionare: de la 60 de ani in 2010 la 53,5 ani in 2022.

Lucrurile sunt inrautite de faptul ca nicio instanta de pe raza CATM nu are schemele de personal ocupate complet, a subliniat purtatoarea de cuvant.

La toate acestea se adauga, evident, cresterea numarului de dosare, situatia cea mai alarmanta in acest sens fiind inregistrata la nivelul judecatoriilor din circumscriptia Curtii de Apel Timisoara. Asa ceva nu va face altceva decat sa creasca duratele de solutionare a dosarelor – ceea ce inseamna scaderea calitatii actului de justitie.

Guvernul toarna gaz pe foc cu varsta de pensionare

In fine, Nadejda Oprescu avertizeaza ca majorarea varstei de pensionare nu este nicidecum o solutie, asa cum pretinde Executivul, ci dimpotriva: o asemenea masura va adanci deficitul de personal din instante, prin aparitia unui val de pensionari anticipate.

Redam principalele declaratii ale judecatoarei Nadejda Oprescu:

„Mentionam ca schemele de personal nu sunt ocupate complet la nicio instanta din circumscriptia Curtii de Apel, ceea ce accentueaza presiunea asupra resurselor existente. Situatia cea mai grava se regaseste la Tribunalul Caras-Severin, unde raportul dintre numarul magistratilor aflati in pragul pensionarii si schema de personal este deosebit de ridicat. In perioada de stabilitate legislativa 2010-2016, media anuala a cererilor de pensionare era de trei pe an. Din 2017, numarul acestora a crescut constant, atingand un maxim de 38 in 2022, pe fondul dezbaterilor privind modificarile legislative. Aceasta tendinta reflecta impactul negativ al instabilitatii legislative si efectul descurajator resimtit de magistratii in activitate. Varsta medie de pensionare – exemplu: Tribunalul Arad – a fost in anul 2010 de 60 ani; in 2016 de 62 ani; in 2021 de aproximativ 55 ani, iar in 2022 si ulterior, de aproximativ 53,5 ani.

Tendinta de scadere a varstei medii de pensionare reflecta impactul negativ al incertitudinii legislative asupra deciziilor magistratilor. In contextul anuntarii proiectului, 31 de magistrati si-au notificat intentia de pensionare, evidentiind efectele adverse ale lipsei unei perspective clare asupra stabilitatii legislative.

In paralel cu pensionarile, instantele se confrunta cu o crestere accentuata a volumului de dosare. Cea mai dificila situatie se inregistreaza la Judecatoria Resita (1.781,3 dosare / judecator), Judecatoria Deta (2.124,5 dosare / judecator), Judecatoria Sannicolau Mare (2.131 dosare / judecator) si Judecatoria Timisoara (1.512 dosare / judecator).

Suprapunerea acestei situatii peste lipsa de personal face ca volumul de munca al fiecarui magistrat sa fie foarte ridicat, crescand probabilitatea intarzierilor in solutionarea dosarelor si, implicit, afectand accesul cetateanului la justitie.

Propunerea de ridicare a varstei de pensionare a magistratilor la 65 de ani nu reprezinta o masura sustenabila in contextul actual. Pe langa obiectivul teoretic de uniformizare cu alte categorii profesionale, realitatile sistemului judiciar arata ca, fara o analiza tehnica a conditiilor de munca, cresterea varstei de pensionare ar putea agrava deficitul de personal, genera pensionari anticipate; ocuparea posturilor vacante va fi dificila, intrucat promovarea la Tribunal necesita o vechime de sapte ani, la Curtea de Apel 10 ani, iar concursurile pentru magistrati cu vechime sunt in prezent blocate. In plus, cei admisi prin concurs la Institutul National al Magistraturii (INM) urmeaza o perioada lunga de pregatire, ceea ce intarzie suplinirea posturilor vacante. Masura ar diminua atractivitatea profesiei, dat fiind nivelul ridicat al responsabilitatilor, conditiile de munca si regimul strict de incompatibilitati si interdictii, necompensate corespunzator prin remunerare sau prin regimul de pensionare; mentinerea magistratilor in functie pana la o varsta avansata poate afecta atat performanta individuala, cat si perceptia publica asupra justitiei. Aceste efecte pot afecta grav capacitatea instantelor de a functiona eficient.

Referitor la impactul economic al proiectului, Guvernul, in calitate de autor al proiectului, este institutia care ar trebui sa detina detine datele relevante pentru evaluarea efectelor economice. Aceste date nu ne-au fost prezentate. Din perspectiva Curtii de Apel Timisoara, pentru instantele din raza de competenta, masurile preconizate nu sunt de natura sa determine o reducere a cheltuielilor de functionare. Modificarile propuse sunt inoportune, acestea intervenind la scurt timp de la adoptarea Legii nr. 282/2023 care deja adusese pensiile de serviciu ale magistratilor in acord cu cerintele europene”.

sursa foto: Impact Press