Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat constituțional articolul din Legea integrității care stabilește pierderea mandatului de către demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat existența conflictului de interese.

Decizia a fost adoptată luni, 17 august 2026, cu majoritate de voturi, CCR respingând practic sesizările de neconstituționalitate privind această dispoziție formulate de PNL și USR.

Hotărârea CCR va avea efecte directe asupra situației președintelui USR Dominic Fritz (foto). Mai exact, Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei, în condițiile în care în 18 iunie 2026, Înalta Curte a respins recursul formulat de acesta față de sentința nr. 63 din 10 februarie 2026, pronunțată în dosarul nr. 924/59/2024, prin care Curtea de Apel Timișoara a confirmat raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a stabilit că edilul USR al Timișoarei s-a aflat în conflict de interese atunci când a aprobat un proiect în favoarea unuia dintre sponsorii săi din campania electorală (click aici pentru a citi).

Dominic Fritz a comentat decizia CCR pe Facebook, plângându-se că: „Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile”.

În schimb, cu unanimitate de voturi, CCR a admis sesizarea președintelui României Nicușor Dan și a declarat neconstituțional articolul din Legea integrității privind obligația soților și a concubinilor de a depune declarațiile de interese financiare.

Legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Comunicatul CCR privind deciziile referitoare la conflictul de interese și declarațiile de interese financiare:

„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)], precum și dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității sunt neconstituționale. De asemenea, cu majoritate de voturi, a constatat că dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.1-42] din legea analizată sunt neconstituționale, iar cele ale art.II pct.17 [cu referire la art.25 alin.(1) și (2)] și ale art.X alin.(1) și (2) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)] din legea analizată este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de art.1 alin.(5) și art.26 din Constituție.

Dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6)] din lege sunt contrare Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, ceea ce conduce la încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție.

Curtea a constatat că dispozițiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancționator a conflictelor de interese/ incompatibilităților cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituție.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a constatat că:

– Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este imprecisă prin conținutul său normativ. Totodată, legiuitorul nu poate atașa obligații juridice în privința persoanelor care au relații personale nerecunoscute juridic de stat.

– Publicarea declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții/ demnități publice, precum și ale soților/ soțiilor acestora pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate contravine Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri aduc atingere dreptului la viață privată;

– Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale”.