Înalta Curte de Casație și Justiție – condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto) – a demontat luni, 19 ianuarie 2026, o manipulare legată de proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. 

Astfel, contrar a ceea ce a apărut în spațiul public, inițiativa de act normativ (aflată acum pe masa Curții Constituționale a României) va anula de facto pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, întrucât, chiar și în ipoteza majorării cu 100% a salariilor până la sfârșitul perioadei analizate (2026-2067), pensia de serviciu va rămâne inferioară pensiei contributive.

Iată comunicatul ICCJ (vezi facsimil):

„Clarificare publică în problematica pensiilor de serviciu ale magistraților: ce arată expertiza și ce se spune public – două lucruri diferite

Afirmațiile cuprinse într-un articol de presă publicat astăzi, 19 ianuarie 2026, sunt neconforme cu concluziile expertizei și creează o percepție eronată asupra efectelor juridice ale noii reglementări, impunând următoarele clarificări publice.

Expertiza nu ‘denaturează’ și nu ‘umflă’ pensia contributivă, ci analizează explicit efectele legii într-un scenariu maximal, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu își mai păstrează substanța juridică. Concluzia expertizei este clară și nu poate fi relativizată: chiar și în ipoteza – nerealizată în practică – a unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu ramâne inferioară pensiei contributive.

Simulare în ipoteza unei majorări cu 50% a veniturilor

În ipoteza majorării chiar cu 100% a veniturilor, pentru judecătorii curților de apel ar semnifica o reducere de 1.772 lei a cuantumului pensiei de serviciu, în timp ce pentru cei de la instanța supremă reducerea ar fi de 1.223 lei în raport cu contributivitatea.

Această constatare are o semnificație juridică precisă. Pensia de serviciu nu este doar diminuată sau ajustată, ci devine inaplicabilă în mod sistematic, întrucât nu mai este niciodată favorabilă beneficiarului. În aceste condiții, ea este anulată în mod efectiv, prin pierderea oricărei funcții economice și juridice.

Prin urmare, nu ne aflăm în fața unei simple reforme sau a unei reașezări a mecanismelor de calcul, ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibile cu ideea menținerii sale ca instituție juridică distinctă. Faptul că această concluzie rezultă chiar dintr-un scenariu extrem, ipotetic și favorabil, întărește caracterul său definitiv.

Prezentarea acestor efecte ca fiind inexistente sau neglijabile reprezintă o distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare. Din perspectivă juridică, atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în textul legii”.

Un expert contabil consultat de Lumea Justiției a explicat:

„Expertiza trimisă de ICCJ la CCR a plecat de la estimări pe variante evolutive, inclusiv estimarea creșterii de 100% a indemnizațiilor magistraților – ceea ce este puțin probabil.

Constatarea rămâne validă în ceea ce privește faptul că, prin calcul, pensia de serviciu plafonată la 70% din salariul net (astfel cum este prevăzut în proiectul de lege) este mai mică în cuantum decât cea contributivă pentru persoane care au avut prelevate aceleași contribuții. Simularea arată că în acest moment persoanele care intră în carieră vor avea anulat orice beneficiu al pensiei de serviciu la finalul carierei.

Varianta 1 de calcul a expertizei reprezintă aplicarea modelului matematic pe datele actuale, care sunt date certe, aplicate la prevederile legale ale legii pensiilor generale si cele din legea atacată. Această variantă 1 pornește de la faptul că nici salariul mediu brut pe economie, nici cele ale magistraților nu suferă modificări. În aceste condiții, calculul relevă, de asemenea, o diferență negativă a pensiei de serviciu. Replicând modelul la orice dinamică de creștere proporțională atât a indemnizațiilor magistraților, cât și a salariului mediu brut pe economie (varianta 1 având cea mai mare probabilitate), concluzia rămâne validă.

În ceea ce privește afirmațiile din presă, ele sunt bazate pe o abordare selectivă: ele critică ipotezele de lucru ale celorlalte variante (2 și 3), dar omit să prezinte faptul că modelul matematic de calcul pe datele la zi, dacă s-ar replica în simetrie, va conduce la aceeași concluzie. De aceea, prima variantă a unei expertize operează pe staus quo (adică pe situația existentă), iar celelalte operează doar cu ipoteze.

Mai mult: varianta 1 a expertizei ia în calcul creșterea indemnizațiilor ca urmare a promovării în carieră, ea operând cu valoarea actuală a indemnizațiilor și cu valoarea actuală a salariului mediu brut pe economie.

De aceea, concluzia tehnico-științifică a expertizei este clară – și anume: pensia de serviciu ar urma să fie mai mică la finalul carierei decât cea a celorlalți contribuabili la contribuții egale”.