Instanţele româneşti se sufocă pur şi simplu, avertizează Secţia pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii – în frunte cu preşedintele CSM Liviu Odagiu (foto) – în apelul trimis Guvernului României marţi, 13 ianuarie 2026, de a debloca concursurile de admitere în magistratură. 

Concret, în ianuarie 2026, instanțele se confruntă cu un deficit de 15%. În valoare absolută, este vorba despre 751 de posturi de judecător vacante dintr-o schemă națională de 5.070 de posturi.

Potrivit statisticii publicate de CSM împreună cu comunicatul, situația cea mai disperată se înregistrează la judecătoriile din Strehaia, Calafat și Miercurea Ciuc, unde deficitele de judecători depășesc 50 la sută: 83% la Strehaia, 71% la Calafat și 58% la Miercurea Ciuc (vezi facsimil la final).

În același timp, Secția pentru judecători subliniază că lucrurile se vor înrăutăți în 2026, din cauza campaniei de ură purtate de către Guvern și o parte a presei împotriva magistraturii române.

Iată comunicatul CSM:

„Comunicat de presă privind solicitarea publică adresată Guvernului României de a adopta măsuri pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României adoptarea de îndată a măsurilor necesare deblocării concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 potrivit art. XXII alin. (1) – (2) și (4) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, astfel cum s-a procedat în alte domenii de activitate, precum domeniul sănătăţii sau educaţiei, realizarea actului de justiţie având o importanţă socială cel puţin egală.

În condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 15% în luna ianuarie 2026, fiind vacante 751 de posturi de judecător dintr-o schemă naţională de 5.070 de posturi, buna funcţionare a justiţiei în vederea realizării unui act de justiţie de calitate este grav afectată, în detrimentul cetăţenilor, iar dispozițiile legale care au blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură nu fac decât să genereze premisele amplificării lipsei cronice de resurse umane la nivelul instanţelor judecătoreşti.

Adoptarea imediată a acestor măsuri se impune cu atât mai mult în contextul actual din sistemul judiciar, caracterizat de creșterea exponențială a volumului de activitate, aspecte ignorate de puterea executivă, deşi Consiliul a semnalat public de mai multe ori situaţia resurselor umane şi a solicitat implementarea de măsuri legislative pentru ocuparea posturilor vacante. Iar în condiţiile actuale, caracterizate de instabilitatea statutului magistratului şi atacuri repetate la adresa corpului profesional din partea celorlalte puteri în stat şi a unor reprezentanţi mass-media, există riscul diminuării în continuare a numărului de judecători prin plecări voluntare din sistemul judiciar.

Astfel, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca volum de activitate, în cursul anului 2025 fiind înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti, care au fost gestionate în condiţiile unui deficit de judecători situat în jurul procentului de 20% pe tot parcursul anului de referinţă.

Totodată, trebuie conştientizat că, potrivit statisticii întocmite de Consiliu, în România 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie, încărcătura pe judecător fiind în cazul multora dintre acestea peste încărcătura medie la nivel naţional, astfel cum s-a evidenţiat în documentul ataşat. Astfel, dintr-o schemă aprobată de 4-5 posturi de judecător, în cadrul unora dintre aceste instanţe sunt efectiv în funcţie între 1 și 3 judecători, cu consecinţa afectării profunde a eficienţei actului de justiţie şi a duratei procedurilor derulate.

Secţia pentru judecători solicită Guvernului României să îşi asume măsuri legislative concrete pentru a crea cadrul legal necesar acoperirii deficitului de judecători, întrucât pentru buna funcţionare a societăţii româneşti este esențială eficientizarea activității instanțelor de judecată, prin prioritizarea componentei de resurse umane, consecinţele deficitului de personal asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil fiind directe şi grave”.