Uneltirea guvernului condus de Ludovic Orban (foto 2) de a desfiinta Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie irita tot mai multi magistrati onesti, care nu vor distrugerea singurei unitati de parchet ce lupta impotriva nenorocirilor comise de judecatori si procurori.

Cea mai recenta luare de pozitie le apartine celor patru ONG-uri care in mod normal reactioneaza fata de orice abuz al celor trei puteri din stat. Ne referim la Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Procurorilor din Romania (APR), conduse de judecatoarele Andreea Ciuca (foto 1 centru-dreapta), Florica Roman (foto 1 centru-stanga) si Dana Girbovan (foto 1 stanga), respectiv de procuroarea Elena Iordache (foto 1 dreapta).

Luni, 30 decembrie 2019, cele patru organizatii non-guvernamentale au avertizat ca prin planul de a desfiinta SIIJ (concretizat prin memorandumul adoptat „noaptea, ca hotii” – click aici pentru a citi), guvernul Orban nesocoteste pozitiile exprimate pe aceasta tema de trei institutii. Este vorba despre Curtea Constitutionala a Romaniei (care in mai multe randuri a declarat constitutionala sectia speciala), Comisiei Europene (care nu s-a pronuntat niciodata in sensul distrugerii SIIJ, ci doar a cerut explicatii legate de ratiunea infiintarii acestui parchet) si Comisia de la Venetia (care s-a exprimat laudativ cu privire la mecanismul de selectie a procurorilor SIIJ).

De asemenea, AMR, AJADO, UNJR si APR aduc in discutie devastatorul raport in care Inspectia Judiciara a demascat cu lux de amanunte paradelile DNA impotriva a numerosi judecatori si procurori incomozi, raport pe care Lumea Justitiei vi l-a prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA” (disponibil aici). Nu intamplator este vorba despre DNA, in conditiile in care tocmai in Directia Nationala Anticoruptie functiona, inainte de crearea SIIJ, o structura de anchetare a magistratilor, dar care era total in afara oricaror exigente de transparenta si de competenta – ceea ce nu este cazul la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, care se supune unor rigori legale extrem de clare si este supusa controlului din partea Consiliului Superior al Magistraturii, subliniaza cele patru ONG-uri.

Redam comunicatul AMR-AJADO-UNJR-APR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Procurorilor din Romania (APR) au luat act cu consternare de continutul incomplet si inexact al Memorandumului adoptat de Guvernul Romaniei in data de 27.12.2019, prin care Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a propus desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

Din cuprinsul Memorandumului rezulta ca una din ratiunile adoptarii documentului, astfel cum a fost publicat de presa, este: '(...) o schimbare corespunzatoare in pozitia statului roman in fata CJUE, deoarece, in observatiile scrise anterioare, s-au sustinut, in esenta, legalitatea si oportunitatea infiintarii acestei structuri speciale.'

Reamintim ca, in prezent, pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) se afla mai multe cauze in care au fost formulate mai multe intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pozitia Comisiei Europene – publicata recent de presa din Romania – exprimata in cadrul acestei proceduri este aceea ca:

'infiintarea Sectiei nu ar putea fi compatibila cu dreptul Uniunii decat daca o astfel de masura ar fi motivata, in mod plauzibil, de anumite consideratii legate de buna administrare a justitiei. In opinia Comisiei, ii apartine statului roman sarcina de a prezenta Curtii de Justitie elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei, in vederea asigurarii bunei functionari a sistemului judiciar din Romania' (par. 87).

Prin urmare, Guvernul Romaniei are obligatia de a prezenta cauzele si argumentele obiective care au stat la baza infiintarii SIIJ, ca structura in cadrul Parchetului General, cu garantii sporite de profesionalism si in afara controlului politic, in scopul garantarii independentei judecatorilor, precum si a independentei procurorilor in indeplinirea actelor ce le sunt date in competenta.

Or, contrar obligatiei cuprinse in pozitia Comisiei Europene, ca Guvernul sa prezinte in fata CJUE 'elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei', Memorandumul elaborat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu si votat de Guvernul Orban – in contextul in care premierul a stabilit linia de urmat, exprimandu-se in sedinta in sensul desfiintarii SIIJ, prin insusirea Memorandumului, desi era trunchiat si subiectiv – nu face nicio referire la cauzele si motivele obiective pentru care SIIJ a fost infiintata si care justifica existenta ei. Situatia creata prin acest Memorandum este lipsita de justificare si, prin urmare, inadmisibila, in conditiile in care Curtea Constitutionala a statuat expres ca SIIJ constituie o garantie legala a independentei individuale a judecatorilor. Memorandumul, avand ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea SIIJ, are un vadit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate si omitand exact elementele esentiale ce caracterizeaza SIIJ.

Astfel, in primul rand, Guvernul Orban ignora prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate si de Comisia de la Venetia, si anume procedura de selectie a procurorilor este mai riguroasa si mai transparenta decat pentru orice alta structura de parchet, impunand conditii ridicate de vechime – minim 18 ani – si de verificare a competentei profesionale, prin analizarea activitatii anterioare pe o perioada de 5 ani.

In al doilea rand, Guvernul Orban 'uita' sa spuna in Memorandum ca selectia procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcatuita din membri CSM, iar pentru a fi numiti trebuie validati de Plenul CSM, ce actioneaza ca un al doilea filtru. Ca atare, aceasta procedura exclude orice influenta politica, atat la nivelul functiilor de executie, cat si la nivelul functiilor de conducere. In acest context, Guvernul a ales sa treaca cu vederea faptul ca, Comisia de la Venetia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati, Comisia apreciind pozitiv in special implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, subliniind ca participarea plenului este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori.

In al treilea rand, Guvernul Orban omite sa precizeze ca infiintarea SIIJ a fost determinata de existenta unei structuri similare ce functiona de ani de zile in DNA (Serviciul privind combaterea infractiunilor din justitie), infiintata intr-un mod vadit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-sef DNA, fara nicio consultare publica, fara motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin inscrierea sa fara alte explicatii, ca ultim punct pe ordinea de zi. Mai mult, serviciul a functionat aproape 1 an si 4 luni fara sa existe ordin al ministrului justitiei care sa ii prevada existenta. In acel serviciu activau procurori numiti complet netransparent, cu vechime minima in magistratura, unii delegati sau detasasi in functie, toti depinzand de procurorul-sef DNA numit politic. Procurorii numiti in acest fel aveau competenta de a efectua acte la cel mai inalt nivel, acela al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In al patrulea rand, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse in sesizarile adresate Curtii Constitutionale, anterior promulgarii legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constitutionalitate. Se pare ca aceasta realitate nu a prezentat nicio importanta pentru executiv.

Astfel, spre exemplu, in privinta sustinerii ca SIIJ ar functiona in afara controlului ierarhic, Curtea Constitutionala a respins-o prin Decizia 33/2018, in care a statuat: 'Din analiza coroborata a tuturor acestor norme rezulta ca procurorul sef de sectie din structura Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este subordonat conducatorului acestui parchet. Asa cum s-a precizat mai sus, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o structura specializata din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca procurorul sef al acestei sectii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.' (par. 149).

In plus, reamintim ca in art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevazut in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se refera la 'Organizarea Ministerului Public' si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. De asemenea, art. 72 care prevede ca 'procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor' nu a fost nici modificat si nici abrogat.

In al cincilea rand – si cel mai important – Memorandumul a ignorat o realitate evidenta a sistemului de justitie, si anume ca era imperativa necesitatea asigurarii unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor fata de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor, materializate prin:

- anchete ce au vizat exclusiv solutiile pronuntate de judecatori si dispuse de procurori;

- incalcarea, in cadrul investigatiilor, a secretului deliberarii;

- dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vadit si declarat de intimidare si de a 'baga frica' in judecatori in scopul pronuntarii de solutii favorabile DNA;

- multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasari sau achitari, dar care au condus la suspendarea din functii a judecatorilor si procurorilor vizati, inclusiv la nivel inalt: Procuror General, judecator CCR, presedinte de sectie la ICCJ, membrii CSM, judecatori si procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ.

Toate aceste aspecte, precum si altele, extrem grave, au fost consemnate oficial in Raportul Inspectiei Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii in 15.10.2019 si ignorat cu ostentatie de Guvernul Romaniei.

Conform Raportului Inspectiei Judiciare, de exemplu, in dosarele DNA 'au fost vizati 1.962 judecatori (351 in materie penala si 1.590 in materie civila - intre care un membru al Curtii Constitutionale, 13 judecatori membri/fosti membri ai CSM si 16 inspectori judiciari)', ceea ce, coroborat cu durata excesiva a anchetelor (de pilda, un dosar deschis din oficiu unui judecator ICCJ a fost tinut in nelucrare 5 ani!) demonstreaza ca anchetarea judecatorilor si procurorilor de catre DNA a devenit un mijloc vadit de presiune asupra acestora. Toate aceste abuzuri si disfunctionalitati consemnate in Raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul CSM, au constituit amenintari la adresa independentei justitiei, fiind necesara o modificare de sistem, materializata prin infiintarea SIIJ.

Este inadmisibil, asadar, ca Memorandumul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza infiintarii SIIJ si pe care are obligatia de a le sustine in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat rezulta din documente. Aceste motive se regasesc pe larg expuse in raportul amintit, fiind validate prin vot de singura institutie care are competenta, stabilita la nivel constitutional, de garantare a independentei justitiei – Consiliul Superior al Magistraturii.

Statul Roman, atunci cand este parte in fata unei instante judecatoresti si, cu atat mai mult, in fata unei instante a UE, are obligatia de a prezenta toate elementele de fapt, in mod obiectiv si complet, care pot duce la aflarea adevarului in cauza, si nu sa prezinte o varianta superficiala, dand la o parte abuzurile descrise in Raportul IJ. Toti membrii Guvernului au obligatia de a respecta Constitutia si sa apere drepturile si libertatile cetatenilor romani, asa cum au jurat sa o faca. Curtea Constitutionala, singura institutie abilitata sa garanteze suprematia Constitutiei in Romania, s-a pronuntat cu privire la SIIJ, in sensul ca aceasta constituie o garantie legala a independentei individuale a judecatorilor, iar fara o atare independenta, nici drepturile, nici libertatile cetatenilor nu pot fi garantate.

Solicitam Guvernului Orban sa lase deoparte jocurile politice si sa nu uite ca reprezinta Romania, nu un partid politic, iar obligatia pe care o are fata de Constitutie si fata de cetatenii Romaniei este sa nu dezinformeze, ci sa informeze corect si complet CJUE cu privire la motivele si argumentele infiintarii SIIJ.

jud. dr. Andreea Ciuca – AMR

jud. Florica Roman – AJADO

jud. Dana Girbovan – UNJR

proc. Elena Iordache – APR”