Sefa instantei supreme Corina Corbu este sub presiune maxima. Asociatia Magistratilor din Romania, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia Procurorilor din Romania si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania ii solicita judecatoarei Corina Corbu – presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie – sa atace la Curtea Constitutionala a Romaniei legea recent trecuta prin Parlament privind taierea pensiilor pentru judecatori si procurori.

Cele patru asociatii i-au trimis sefei ICCJ un memoriu marti, 17 octombrie 2023, in care enumera cinci motive de neconstitutionalitate a actului normativ. Mentionam ca adresa este semnata de catre vicepresedintele AMR, judecatorul Cezar Filip, precum si presedintele celorlalte trei asociatii: judecatoarea Florica Roman (AJADO), respectiv procuroarele pensionare Elena Iordache (APR) si Katalin Kibedi (ANMPR) – foto de la stanga la dreapta.

In primul rand, AMR, AJADO, APR si ANMPR invoca incalcarea principiului privind suprematia legii si a Constitutiei, precum si pe cel legat de caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. In acest punct, cele patru ONG-uri enumera deciziile prin care instanta de contencios constitutional a stabilit, in ultimele doua decenii, neconstitutionalitatea unor astfel de masuri.

In al doilea rand, tot bazandu-se pe jurisprudenta Curtii Constitutionale, asociatiile amintesc ca pensiile magistratilor reprezinta o componenta a independentei acestora.

Al treilea argument are in vedere incalcarea normelor de tehnica legislativa, in sensul inexistentei unor norme tranzitorii cu privire la magistratii aflati acum in functie.

Tehnica legislativa este nesocotita si in ceea ce priveste modul de calcul al pensiilor, mai arata AMR, AJADO, APR si ANMPR.

In fine, organizatiile neguvernamentale atrag atentia asupra discriminarii pe care proiectul de lege o creeaza intre magistrati si alte categorii profesionale.

Se maresc randurile

Nu incheiem fara sa mentionam ca o argumentatie chiar mai detaliata decat cea a AMR-AJADO-APR-ANMPR a fost realizata de catre Asociatia personalului din justitie ROJUST. La fel precum celelalte patru ONG-uri, si ROJUST ii solicita sefei ICCJ Corina Corbu sa atace proiectul de lege la Curtea Constitutionala, denuntand incalcarea unor principii continute atat in Constitutie, cat si fundamentate de-a lungul ultimilor 20 de ani in jurisprudenta CCR. Gasiti sesizarea ROJUST anexata la finalul articolului.

Iata intreaga argumentatie a AMR-AJADO-APR-ANMPR (vezi facsimil):

„In sustinerea solicitarii noastre, expunem urmatoarele MOTIVE:

1. Incalcarea principiului suprematiei legii si a Constitutiei, precum si a caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale in procedura reexaminarii legislative – art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie.

Proiectul legislativ a fost adoptat la data de 16 octombrie 2023 in cadrul procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 467 din 2 august 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 727 din 7 august 2023.

Specificul procedurii reexaminarii legii in parlament, potrivit art. 150 alin. (1) si (2) din Regulamentul Senatului si art. 134 alin. (1) si (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, este acela ca cele doua camere parlamentare au sarcina de a pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale.

Sub acest aspect, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 515/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1195 din 14 decembrie 2004 s-a retinut ca procedura parlamentara a reexaminarii legii in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie 'se refera la reexaminarea unei legi sau a unor dispozitii legale a caror neconstitutionalitate a fost constatata printr-o decizie a Curtii Constitutionale, pronuntata cu ocazia controlului de constitutionalitate a priori', retinand totodata Curtea ca art. 147 alin. (2) din Constitutie 'limiteaza reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu privire la dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala'.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 467 din 2 august 2023 au fost facute o serie de constatari pe marginea fiecareia din solutiile legislative punctuale operate in cadrul primului proiect legislativ, constatari care au fost nesocotite cu prilejul procedurii de reexaminare.

2. Art. I pct. 1 din proiectul legislativ referitor la stabilirea unei baze de calcul a pensiei de serviciu reprezentate de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 luni de activitate inainte de data pensionarii – incalcarea art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) si (5), precum si art. 147 alin. (4) din Constitutie vizand componenta institutionala a independentei justitiei.

Cu privire la baza de calcul a pensiei de serviciu, prin paragraful nr. 118 al Deciziei CCR nr. 467/2023 s-a retinut ca 'aceasta trebuie raportata la venitul brut de la momentul deschiderii dreptului la pensie de serviciu pentru a reflecta un nivel cat mai apropiat de venitul aferent functiei, gradului profesional, vechimii avute in vedere la data pensionarii'.

Curtea a constatat ca raportarea bazei de calcul la veniturile brute lunare si a sporurilor realizate intr-o perioada extinsa de timp, reprezinta o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, in mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cat mai apropiat de cel al venitului ce reprezinta indemnizatia pentru activitatea desfasurata in calitate de magistrat.

Noua forma legislativa are in vedere o baza de calcul mai redusa decat cea stabilita prin dispozitia declarata neconstitutionala (de 300 de luni), insa efectul este de asemenea unul de reducere a bazei de calcul in masura in care magistratul care indeplineste conditiile de pensionare cu mai putin de 48 de luni dupa dobandirea unui grad profesional superior sau a ultimei trepte de vechime in profesie (in special atunci cand valorifica si o perioada asimilata iar reperul de 48 de luni acopera nu doar veniturile aferente treptei de vechime peste 20 de ani ci si cele aferente treptei 15-20 de ani) este pus in situatia de a nu isi putea valorifica la stabilirea pensiei nivelul de venit dobandit.

In consecinta, consideram ca dispozitiile art. I pct. 1 din proiectul legislativ nu sunt de natura sa respecte standardul constitutional stabilit prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 467 din 2 august 2023 din perspectiva componentei institutionale a independentei justitiei.

3. Art. I pct. 1, 3, art. II si art. IV din proiectul legislativ referitoare la efectul combinat al stabilirii conditiei de varsta pentru pensionare, reducerii vechimii asimilate la cel mult 5 ani si al abrogarii art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind majorarea procentului de stabilire a pensiei cu cate 1% pentru fie care an suplimentar de vechime efectiva – incalcarea art. art. 124 alin. (3) cu referire la art. 1 alin. (3) si (5), precum si art. 147 alin. (4) din Constitutie referitoare la principiul independentei justitiei (componenta institutionala) si principiul securitatii juridice din perspectiva nerespectarii cerintelor de calitate a legii.

Prin paragraful nr. 126 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 467 din 2 august 2023 s-a retinut ca introducerea unei varste de pensionare presupune elaborarea unei norme tranzitorii care sa coreleze criteriul varstei cu cel al vechimii efective in functie, varsta neputand fi un criteriu de sine statator decat la momentul atingerii varstei standard de pensionare preconizate (60 de ani).

Prin prevederile art. IV din proiectul legislativ adoptat s-a reglementat o forma tranzitorie a introducerii noului sistem prin care criteriul varstei nu este corelat cu cel al vechimii efective.

Similar vechii forme a propunerii legislative declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 467/2023, noua prevedere introduce drept criteriu determinant pe cel al varstei de pensionare inca de la inceputul perioadei de etapizare in conditiile in care criteriul vechimii efective valorificate ramane fix.

Astfel, intre magistratii care si-au inceput cariera in acelasi timp dar au varste diferite se impune drept conditie absoluta atingerea unui prag de varsta care determina implicit realizarea unei vechimi efective suplimentare pentru cel nascut mai tarziu fara nici un beneficiu suplimentar in conditiile in care art. I pct. 2 din proiectul legislativ abroga prevederile art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 referitoare la adaugarea unui procent de 1% pentru fiecare an suplimentar de vechime.

In acest context se creeaza premisele unei discriminari pe criteriul varstei, spre deosebire de sistemul public de pensii in cadrul caruia realizarea unor vechimi efective diferite pana la implinirea varstei de pensionare determina un cuantum diferit al pensiei.

De altfel, CCR a subliniat prin considerentul nr. 135 faptul ca in jurisprudenta Curtii a fost consacrata varsta drept criteriu de discriminare, si cu toate ca decalajul creat prin vechiul proiect legislativ a fost atenuat prin introducerea unei forme de etapizare mult mai extinse, totusi noua reglementare pastreaza aplicarea unui tratament diferentiat intemeiat strict pe criteriul varstei necorelat cu vechimea suplimentara pe care fiecare treapta a etapizarii o presupune.

Cu referire la inlaturarea perioadei asimilate realizate in alte profesii juridice, in partea finala a considerentului nr. 117 din Decizia nr. 467/02.08.2023 s-a retinut ca lipsa reglementarii unor norme tranzitorii rationale care sa conduca treptat la finalitatea urmarita, corelata cu pierderea iremediabila a perioadei asimilate, conduce la incalcarea componentei institutionale a independentei justitiei, cu referire directa la conditiile necesar a fi indeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu.

Noua solutie legislativa adoptata prin art. II al legii criticate introduce o forma de diminuare etapizata a vechimii ce se poate valorifica ce porneste de la cel mult 5 ani, ceea ce presupune o scadere abrupta a vechimii in profesiile juridice pentru magistratii care au acumulat o vechime mai consistenta sub acest aspect.

Or, in conditiile in care jurisprudenta recenta CCR a indicat explicit faptul ca reducerea perioadelor asimilate trebuie realizata in timp si treptat, consideram ca noua solutie legislativa prezinta in continuare vicii de neconstitutionalitate.

Curtea Constitutionala a mai retinut prin paragraful nr. 157 al Deciziei nr. 467/02.08.2023 ca, din perspectiva securitatii juridice in cadrul sistemului judiciar, eliminarea bonificatiei de 1% aduce in discutie o lipsa de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrarii in vigoare a legii, fac parte din sistemul justitiei. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrarii in profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie sa faca diferenta intre persoanele deja aflate in structura sistemului judiciar si cele care inca nu au accesat acest sistem la data intrarii in vigoare a legii. Daca in primul caz o reglementare precum cea analizata nu poate fi acceptata, in cel de-al doilea caz legiuitorul are o marja de apreciere tocmai pentru ca persoana va fi capabila sa previzioneze parcursul sau profesional, precum si drepturile care decurg din acesta, inca de la momentul intrarii in profesie.

Astfel, cu referire explicita la solutia de abrogare a art. 211 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, Curtea Constitutionala a statuat ca inlaturarea bonificatiei de 1% pentru persoanele care fac parte din sistemul justitiei, la data intrarii in vigoare a legii, echivaleaza cu incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa de securitate juridica si calitate a legii, prin raportare la art. 124 alin. (3) din Constitutie.

4. Art. I pct. 5 referitor la actualizarea din oficiu a pensiilor de serviciu, inclusiv a pensiilor de invaliditate si a celor de urmas, in fiecare an, cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de INS si art. V care stabileste cu caracter derogator ca pentru persoanele care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare pana la data de 1 ianuarie 2024, precum si pentru persoanele in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional – incalcarea art. art. 16 alin. (1), art. 53 alin. (2) si art. 1 alin. (5) raportat la art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei referitor la discriminare si principiul securitatii juridice.

Constatarile Curtii Constitutionale cu privire la inlocuirea modului de actualizare a pensiei de serviciu in raport cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional, cu actualizarea in functie de indicele de inflatie, se regasesc in paragraful nr. 157 al Deciziei nr. 467/02.08.2023, Curtea Constitutionala analizand acest aspect, ca si cel al bonificatiei de 1%, ca un element intrinsec al statutului consolidat al magistratului la data intrarii acestuia in profesie, statuand ca legiuitorul poate face diferenta intre persoanele deja aflate in structura sistemului judiciar si cele care inca nu au accesat acest sistem la data intrarii in vigoare a legii, calificand drept inacceptabila din perspectiva principiului securitatii juridice modificarea acestui element al statutului magistratilor ulterior accederii in profesie.

Prin noua forma legislativa nu au fost respectate considerentele Deciziei CCR nr. 467/02.08.2023 in privinta magistratilor pensionari, optandu-se pentru actualizarea anuala a pensiilor acestora cu rata medie anuala a inflatiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecarui an in care se face actualizarea si comunicat de INS, desi statutul consolidat la care face referire paragraful nr. 157 al Deciziei CCR vizeaza si situatia acestora, iar faptul ca dreptul de pensie este deja consolidat la momentul intrarii in vigoare a legii noi atrage neconstitutionalitatea dispozitiei legislative si din perspectiva principiului neretroactivitatii.

5. Art. XVIII referitor la modificarea art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare – incalcarea art. 1 alin. (5) dar si a art. 16 alin. (1) si art. 53 alin. (2) din Constitutia Romaniei din perspectiva neindeplinirii cerintelor de calitate a legii si nediscriminare.

Prin Decizia nr. 467/02.08.2023 Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut neconstitutionalitatea fostului art. XV referitor la modificarea art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, apreciind in cadrul paragrafului nr. 164 ca baza de impunere, raportata concomitent la o parte asa-zisa necontributiva a pensiei de serviciu si la nivelul castigului salarial mediu net, nu este clar determinata, reglementarea avand un evident caracter confuz si neindeplinind cerintele de calitate a legii, ceea ce a determinat concluzia incalcarii art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Consideram ca noua forma legislativa mentine acelasi raportare la o baza de impunere insuficient de clar determinata, viciul de constitutionalitate constatat prin Decizia nr. 467/02.08.2023 continuand sa existe.

Prin art. XVIII din Lege, legiuitorul modifica art. 101 din Legea nr. 227/2015, instituind o supraimpozitare a pensiilor de serviciu pentru partea din venitul din pensie care excedeaza 'principiului contributivitatii', diferentiata procentual prin raportarea acestei parti la nivelul castigului salarial mediu net si al nivelul castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Legiuitorul nu stabileste o modalitate de determinare a pensiei conform principiului contributivitatii, ceea ce face ca norma sa fie profund neclara si imprecisa. Bunaoara, desi principiul contributivitatii este consacrat in sistemul public de pensii, atat de Legea nr. 263/2010, cat si de Legea nr. 127/2019, in realitate, modul concret de aplicare a acestuia depinde de o multitudine de factori si, mai mult, diferentele sunt fundamentale, chiar si intre cele doua Legi mentionate.

Printre altele, se ridica problema daca legiuitorul a avut in vedere o determinare fictiva a pensiei magistratului in baza principiului contributivitatii, strict in scop de impozitare, conform tuturor regulilor prevazute in sistemul public de pensii si, daca da, care vor fi aspectele avute in vedere. Astfel, raportat la sistemul public de pensii, la determinarea cuantumului pensiei sunt avute in vedere toate veniturile pentru care s-au achitat contributii de asigurari sociale. In acest context, se ridica problema daca pentru stabilirea bazei de impozitare vor fi avute in vedere numai indemnizatiile brute si sporurile cu caracter permanent, asa cum prevede art. 211 din Legea nr. 303/2022, sau toate veniturile care pot fi valorificate conform sistemului public de pensii.

De asemenea, nu rezulta daca, in vederea determinarii acestei baze de impozitare, se vor aplica toate dispozitiile ce reglementeaza stabilirea pensiei in sistemul public, sau doar unele dintre acestea. Intre altele, se ridica problema daca, in acest proces, se are in vedere si indicele de corectie. In plus, pentru ca pensia de serviciu a magistratilor se determina dupa alte coordonate decat pensia din sistemul public, nu este clar care sunt conditiile ce vor fi avute in vedere pentru aspecte precum stagiul complet de cotizare sau varsta standard de pensionare. In concret, nu rezulta daca varsta standard este cea reglementata de Legea nr. 303/2022 sau cea din sistemul public si nici daca stagiul avut in vedere este cel din sistemul public sau vechimea minima statuata pentru pensia de serviciu.

In egala masura, daca raportarea se face la sistemul public, atunci in cazul magistratilor se creeaza o evidenta discriminare, in conditiile in care pentru pensia de serviciu legiuitorul nu a instituit reguli diferite in functie de sex, conditiile fiind aceleasi, indiferent daca magistratul este femeie sau barbat. Or, in sistemul public, stagiul complet de cotizare si varsta standard de pensionare sunt stabilite diferit pentru femei si barbati, ceea ce inseamna ca, in final, pentru doi magistrati de sex diferit aflati insa in conditii identice sub toate celelalte aspecte, valoarea pensiei determinate conform contributivitatii va fi diferita si, implicit, baza de impozitare si regimul fiscal vor fi diferite.

Toate aceste aspecte, care au constituit critici si raportat la prima forma legislativa a proiectului PL-x nr. 244/2023 si pe care Curtea Constitutionala a Romaniei le-a gasit ca intemeiate retinand caracterul neclar al modului de determinare a bazei de impunere, se mentin si raportat la actualul proiect care pastreaza o solutie legislativa care prezinta aceleasi vicii de neconstitutionalitate.

Suplimentar, prin paragraful nr. 165 din Decizia nr. 467/02.08.2023, Curtea Constitutionala a observat ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regandire si o restructurare indirecta a insesi bazei de calcul al pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a aratat, trebuie sa reflecte o valoare cat mai apropiata de cuantumul indemnizatiei aferente functiei detinute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, daca baza de calcul este un element ce tine de insasi asigurarea independentei sistemului judiciar, nu este admisibila reducerea indirecta a acesteia prin reglementarea unor impozite care in final conduc la o alta valoare a pensiei decat cea comparabila cu indemnizatia unei persoane aflate intr-o functie similara celei din care s-a realizat pensionarea.

Or, in conditiile in care potrivit art. V din proiectul legislativ adoptat, cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depasi 100% din venitul net la data actualizarii al unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional, acest aspect angajand practic o recalculare ori o inghetare a cuantumului pensiilor in plata pentru a fi aliniate plafonului venitului net (norma adoptata nu clarifica efectele dispozitiei asupra acestei categorii de pensii), rezulta ca aplicarea impozitului prevazut de art. XVIII determina scaderea indirecta a bazei de calcul a pensiei de serviciu sub standardul constitutional constand intr-o valoare cat mai apropiata de cuantumul indemnizatiei aferente functiei detinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.

Un ultim aspect din perspectiva modificarilor aduse art. 101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal il reprezinta faptul ca stabilirea unor impozite menite exclusiv sa scada nivelul pensiilor de serviciu in plata, deci stabilite exclusiv in scop sanctionator si nu in scopul de a alimenta constant si ritmic bugetul de stat, constituie o forma legislativa care nu tine cont de observatiile CCR enuntate in paragrafele nr. 165 si 167 din Decizia nr. 467/02.08.2023, constituind o incalcare a art. 1 alin. (5) dar si a art. 16 alin. (1) si art. 53 alin. (2) din Constitutia Romaniei”.

* Cititi aici argumentatia de neconstitutionalitate realizata de ROJUST