Lumea Justitiei prezinta un document de natura sa demonteze manipularea regimului PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan potrivit careia Comisia Europeana a taiat banii din PNRR pentru Romania din cauza ca autoritatile de la Bucuresti nu au crescut varsta de pensionare pentru judecatori si procurori.

Vorbim despre scrisoarea pe care CE – condusa de Ursula von der Leyen (foto) – a trimis-o la 25 martie 2025 ministrului din acel moment al Investitiilor si Proiectelor Europene, Marcel Bolos. Prin acea scrisoare, executivul comunitar informa ministerul despre suspendarea platii celei de-a treia transe din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), in suma de 231.239.584 de euro.

Dupa cum veti vedea, nemultumirea Comisiei Europene tine doar de faptul ca, prin Decizia nr. 724/2024, Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionala impozitarea progresiva a pensiilor de serviciu (evident: inclusiv a pensiilor pentru judecatori si procurori). In ceea ce priveste majorarea varstei de pensionare, autoritatile de la Bruxelles spun explicit ca acest obiectiv a fost deja atins prin Legea nr. 282/2023, contribuind la „indeplinirea satisfacatoare” a jalonului 215 din PNRR privind pensiile de serviciu.

Lumea Justitiei publica aceasta scrisoare atat in original, in limba engleza (o gasiti in PDF-ul anexat la sfarsitul articolului), cat si tradusa in limba romana (vezi facsimil la final).

Redam textul integral al scrisorii:

„Subiect: Comunicarea catre Romania a evaluarii de catre Comisie a etapei 215 din cea de-a treia transa a sprijinului nerambursabil in conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241

Stimate ministru,

Decizia de punere in aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 privind aprobarea evaluarii planului de redresare si rezilienta pentru Romania (denumita in continuare 'decizia de punere in aplicare a Consiliului') prevede ca Uniunea elibereaza transe in conformitate cu acordul de finantare si cu acordul de imprumut, cu conditia, printre altele, unei decizii a Comisiei, luate in conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, conform careia Romania a indeplinit in mod satisfacator jaloanele si tintele relevante identificate in legatura cu punerea in aplicare a planului de redresare si rezilienta.

La 15 decembrie 2023, Romania a depus o cerere de plata. Cererea se referea la a treia transa a sprijinului nerambursabil si la a treia transa a sprijinului sub forma de imprumut. In conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, serviciile Comisiei au evaluat, in mod preliminar, daca jaloanele si tintele relevante stabilite in decizia de punere in aplicare a Consiliului au fost indeplinite in mod satisfacator.

La 15 octombrie 2024, Comisia si-a adoptat evaluarea preliminara pozitiva pentru 39 dintre cele 43 de jaloane si tinte legate de a treia transa a sprijinului nerambursabil si 29 dintre cele 31 de jaloane si tinte legate de a treia transa a sprijinului sub forma de imprumuturi, in conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/241. In scopul acestei evaluari, au fost luate in considerare acordurile operationale incheiate intre Comisie si Romania in conformitate cu articolul 20 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241. (Acordurile operationale dintre Comisia Europeana si Romania din cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta au intrat in vigoare la 25 mai 2022. Modificarea acordurilor operationale a intrat in vigoare la 15 martie 2024.)

Comitetul Economic si Financiar (CEF) si-a adoptat avizul cu privire la evaluarea preliminara pozitiva a Comisiei la 8 noiembrie 2024. Cu toate acestea, Comisia considera ca jalonul 215 (care a fost evaluat ca fiind indeplinit in mod satisfacator in evaluarea sa preliminara pozitiva din 15 octombrie 2024) nu mai este indeplinit in mod satisfacator, din motivele indicate mai jos:

1. Evaluarea obiectivului de etapa

Etapa 215: Intrarea in vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale

Descrierea reformei 6 (Reforma sistemului public de pensii) prevede ca:

'Reforma presupune adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistentei tehnice, care va inlocui Legea 127/2019 (n.r. privind sistemul public de pensii). [...] Noua legislatie va: [...]

- revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributiv;

- consolida principiul contributiv al sistemului; [...]

Guvernul va solicita asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului de lege, care va fi supus si consultarii partenerilor sociali. Ca parte a pregatirii legii, va exista o evaluare ex ante a impactului noului sistem de pensii, in special asupra sustenabilitatii fiscale, care va contribui la procesul de reforma. [...]

De asemenea, se va efectua o analiza a pensiilor speciale in vederea identificarii unor solutii concrete care sa vizeze rationalizarea pensiilor speciale si corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere contributiv, tinand cont si de jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Asistenta tehnica este prevazuta (printr-o licitatie publica) pentru a realiza o analiza ex ante a reformei pensiilor, pentru a elabora legislatia reformei si pentru a realiza o analiza ex post si o evaluare a impactului. Punerea in aplicare a reformei se finalizeaza pana la 30 martie 2023'.

Etapa 215 din decizia de punere in aplicare a Consiliului stabileste ca:

'Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributiv.

- Nu vor fi create noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate.

- Pensiile speciale curente vor fi calculate pe baza principiului contributiv, a vechimii in profesie si a reajustarii procentajului aferent veniturilor obtinute. Perioada minima de contributie va fi similara cu cea aplicata in fondul public de pensii.

- Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite retinute in considerentele Curtii.

Nicio pensie speciala nu va putea depasi veniturile obtinute in perioada de contributie'.

Indicatorul calitativ al jalonului este: 'Prevederea din lege care indica intrarea in vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale'.

Circumstante

La 9 octombrie 2023, Banca Mondiala a prezentat un raport (denumit in continuare 'raportul Bancii Mondiale') in temeiul Acordului privind serviciile de consiliere rambursabile, care ofera o 'analiza, un studiu de impact si recomandari pentru reforma pensiilor speciale'.

Legea nr. 282/2023 privind modificarea si completarea actelor legislative in domeniul pensiilor de serviciu si Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (denumita in continuare 'reforma') au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 950 in data de 20 octombrie 2023. Reforma a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2024. Articolele I, VI, VIII, IX, XI, XII, XIII, XIV, XVII si XVIII ale reformei, printre altele:

- inaspresc conditiile de eligibilitate pentru pensionare si prevad o crestere treptata a varstei-standard sau legale de pensionare pentru toti pensionarii speciali, pentru a o alinia in cele din urma la cea din sistemul general de pensii;

- stabilesc ca pensiile speciale se calculeaza in baza principiului contributiv, a vechimii in profesie si a reajustarii procentajului aferent veniturilor obtinute;

- stabilesc ca perioada minima de cotizare a categoriilor speciale de pensii este similara sau, in majoritatea cazurilor, mai mare decat pentru sistemul general;

- stabilesc ca pensiile nete nu pot depasi venitul net obtinut in perioada de contributie.

Comisia a luat in considerare toate elementele de mai sus pentru a evalua pozitiv jalonul 215 ca fiind indeplinit in mod satisfacator in evaluarea sa preliminara pozitiva din 15 octombrie 2024.

La 19 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a Romaniei a adoptat Decizia 724/2024. In aceasta decizie, Curtea a declarat neconstitutional un element-cheie al reformei: impozitarea progresiva a pensiilor speciale. (Mai exact, decizia Curtii Constitutionale declara neconstitutionale prevederile art. 101 din Legea nr. 227/2015, care a fost introdus prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.)

Analiza

In ceea ce priveste cerintele conform carora reforma trebuie sa 'consolideze principiul contributiv al sistemului' si 'sa corecteze inechitatile dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributiv', trebuie remarcate urmatoarele.

Reforma a introdus o impozitare mai mare pentru partea necontributiva a pensiilor speciale care depasesc un anumit prag. Majoritatea pensiilor speciale includ atat o parte contributiva, cat si una necontributiva. Aceasta din urma este finantata de la bugetul de stat si este deosebit de ridicata pentru pensiile speciale mari. Prin urmare, o impozitare mai mare a acestei parti necontributive a sporit caracterul contributiv al sistemului.

Toate pensiile din Romania sunt impozitate la o cota de impozitare de 10%, aplicabila pensiei integrale, minus un venit fix neimpozabil de 3.000 lei. Articolul XVIII din Legea nr. 282/2023 a introdus o cota de impozitare de 15% pentru pensiile speciale (care se refera doar la partea necontributiva) – mai mare decat salariul mediu net utilizat la momentul intocmirii bugetului de stat de asigurari sociale pentru anul precedent – si o cota de impozitare de 20% a impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru pensii (partea necontributiva) mai mare decat salariul mediu brut utilizat la momentul intocmirii bugetului de stat de asigurari sociale pentru anul precedent. Ca urmare, introducerea impozitarii suplimentare pentru partea necontributiva a pensiilor speciale a sporit caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii.

Aceasta prevedere se aplica numai pensiilor mari si foarte mari, care sunt platite in general judecatorilor si magistratilor din Romania. Chiar si dupa reforma, magistratii au mentinut o rata de inlocuire de 80% aplicata castigului mediu pe 4 ani inainte de pensionare (pentru toate celelalte regimuri speciale, rata de inlocuire a fost redusa prin reforma la 65%, aplicata pe o perioada mai lunga inainte de pensionare), iar pensiile beneficiarilor celor aflati deja in profesie au ramas indexate in raport cu salariile. Prin urmare, masura de impozitare mai mare, care s-ar aplica pensiilor mari si foarte mari (adica cu o parte necontributiva ridicata), a redus inechitatile din cadrul sistemului de pensii, asigurandu-se ca pensionarii care primesc pensii mari sau foarte mari (cum ar fi magistratii), deconectati de la contributiile platite in timpul vietii lor profesionale, contribuie la finantarea sistemului de pensii.

Pe aceasta baza, Comisia a considerat ca impozitarea mai mare a pensiilor mari si foarte mari, care a fost un element-cheie al reformei, a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii si a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii in ansamblu.

In urma Deciziei 724/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei adoptate la 19 decembrie 2024, Comisia intelege ca prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduc impozitarea mai mare a pensiilor mari si foarte mari nu pot fi puse in aplicare de Guvern.

Din acest motiv, jalonul 215 care impune 'consolidarea principiului contributiv al sistemului' si 'corectarea inechitatilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii si beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv' nu poate fi considerat indeplinit in mod satisfacator.

1. CALCULAREA SUMEI CARE TREBUIE SUSPENDATA

'Comunicarea catre Romania din 15 octombrie 2024' a calculat suma care urmeaza sa fie suspendata la 1.050.911.233 EUR din sprijinul nerambursabil si la 55.428.273 EUR din sprijinul sub forma de imprumut. Acest calcul este actualizat, avand in vedere evaluarea negativa preliminara de mai sus a jalonului 215. (Aceasta actualizare tine seama, de asemenea, de faptul ca o suspendare a unei sume egale cu 330.342.263 EUR a fost calculata initial in octombrie 2024 ca urmare a neindeplinirii jalonului 206, care, in urma evaluarii preliminare pozitive de astazi a acestui jalon, va fi dedusa din suma care urmeaza sa fie suspendata. Evaluarea jaloanelor 72, 79, 86, 121 si 440, precum si calculul cuantumurilor care urmeaza sa fie suspendate pentru aceste etape stabilite in scrisoarea din 16 octombrie 2024 raman neschimbate.)

Sub rezerva oricaror observatii care urmeaza sa fie furnizate de Romania si care pot afecta evaluarea de mai sus, proiectul de act normativ de punere in aplicare care urmeaza sa fie prezentat comitetului care asista Comisia – in conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 – va prevedea o plata partiala a celei de-a treia transe referitoare la sprijinul nerambursabil egal cu 906.870.025 EUR, in timp ce plata in valoare de 951.808.555 EUR va fi suspendata, in conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din regulamentul mentionat.

Cuantumul care urmeaza sa fie suspendat a fost calculat in conformitate cu metodologia Comisiei pentru determinarea suspendarii platilor in temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare si rezilienta.

In conformitate cu aceasta metodologie:

1.1. Jalonul 215: Intrarea in vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale:

i. valoarea unitara pentru jalon va fi obtinuta prin impartirea contributiei financiare puse la dispozitia Romaniei in decizia de implementare a Consiliului in valoare de 13.566.055.514 EUR la numarul de jaloane si tinte din decizia respectiva legate de contributia financiara (308);

ii. se va aplica jalonului un coeficient de 5, deoarece se refera la intrarea in vigoare a unei reforme;

iii. se va aplica o ajustare in sens ascendent a valorii unitare corectate (si anume: a valorii unitare care rezulta din aplicarea coeficientului) asupra jalonului (un factor de 3), deoarece reforma este considerata de Comisie deosebit de importanta pentru a justifica ratingul pentru abordarea tuturor sau a unei parti semnificative de provocari identificate in recomandarile relevante specifice fiecarei tari, inclusiv aspectele fiscale ale acestora si recomandarile formulate in temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, daca este cazul, adresate statului-membru in cauza, sau provocarile identificate in alte documente relevante adoptate oficial de Comisie in contextul Semestrului European.

Concret, descrierea componentei din anexa la decizia de punere in aplicare a Consiliului specifica faptul ca 'reforma pensiilor publice urmareste sa raspunda recomandarilor relevante specifice fiecarei tari (recomandarile specifice fiecarei tari 2.2 si 2.3, 2019) si, in special, sa asigure sustenabilitatea fiscala, egalizarea varstei de pensionare si stabilitatea financiara a pilonului II de pensii'. In plus, legatura cu aceste recomandari specifice fiecarei tari este sustinuta in considerentul 14 din Decizia de punere in aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021, care prevede, atunci cand se face referire la acest criteriu de evaluare, ca: 'Planul urmareste, de asemenea, sa asigure sustenabilitatea si echitatea sistemului public de pensii'. Pe baza acestei masuri, Comisia a putut concluziona – in considerentul 12 din decizia de punere in aplicare a Consiliului – ca se preconizeaza ca planul de redresare si rezilienta va aborda in mod eficace toate sau un subset semnificativ de provocari (ratingul A) identificate in recomandarile relevante specifice fiecarei tari adresate Romaniei, inclusiv aspecte fiscale ale acestora.

In sfarsit, in documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 septembrie 2021 (pagina 38), se precizeaza ca 'reforma sistemului public de pensii inclusa in plan urmareste sa asigure sustenabilitatea acestuia si sa imbunatateasca transparenta si echitatea acestuia. [...]. Alte masuri in reforma pensiilor sunt rationalizarea si revizuirea completa a pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv si cresterea adecvarii pensiilor mici si minime'. Masura in cauza este relevanta pentru a asigura sustenabilitatea si a imbunatati transparenta si echitatea sistemului de pensii;

iv. o ajustare in sens descendent a valorii unitare corectate va fi aplicata jalonului (un factor de 0,35), deoarece unele dintre masurile incluse in reforma contribuie la indeplinirea unora dintre dimensiunile prevazute in decizia de punere in aplicare a Consiliului – si anume: intrarea in vigoare a unui nou cadru legislativ pentru revizuirea pensiilor speciale si alinierea acestora la principiul contributivitatii.

Analizand aceasta ajustare in sens descendent, Comisia a evaluat progresele substantiale in directia atingerii obiectivului general al reformei. In special, Legea nr. 282/2023 introduce urmatoarele prevederi:

- Legea aduce calculul majoritatii pensiilor speciale mai strans legat de contributiile platite in timpul vietii profesionale si, prin urmare, in conformitate cu principiul contributivitatii. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplica judecatorilor si magistratilor, ale caror pensii sunt in general mari sau foarte mari, inclusiv in comparatie cu alte pensii speciale;

- Mai exact, pentru toate categoriile speciale de pensii acoperite de reforma, rata-tinta a beneficiilor va fi redusa de la 80% in prezent la 65% dupa reforma. Singura exceptie de la aceasta regula sunt magistratii, care vor pastra o rata-tinta a beneficiilor de 80%.

- Legea stabileste ca perioada minima de cotizare pentru toate categoriile de pensii speciale va fi similara sau mai mare decat pentru sistemul general. Pentru majoritatea categoriilor, aceasta reprezinta o crestere semnificativa in comparatie cu regimul anterior. Acest element de reforma va contribui la consolidarea caracterului contributiv al regimurilor speciale de pensii.

- Legea inaspreste conditiile de eligibilitate pentru pensionarea anticipata. De asemenea, creste varsta-standard sau legala de pensionare pentru toti pensionarii speciali si o aliniaza treptat la cea din sistemul general de pensii. Singura exceptie de la aceasta regula sunt pensionarii speciali care lucreaza in sectorul aeronauticii civile, care vor putea sa se pensioneze la 52 de ani, fata de 50 inainte de reforma. Acest lucru contribuie la obiectivul principal de reforma de consolidare a caracterului contributiv al regimurilor speciale de pensii.

- Pentru mai multe categorii de pensii speciale, reforma prevede o crestere treptata a numarului de luni utilizate pentru calcularea ratei prestatiilor. Acest lucru va reduce, in timp, decalajul dintre pensionarii din regimul general si cei care beneficiaza de regimuri speciale. In practica, acest lucru inseamna ca rata-tinta a beneficiilor se va aplica unei baze mai mici, ceea ce va duce la pensii speciale mai putin generoase. Aceasta crestere va fi treptata, in majoritatea cazurilor pe o perioada cuprinsa intre ianuarie 2029 si ianuarie 2043.

- Legea prevede ca pensiile speciale vor fi actualizate in fiecare an in functie de rata inflatiei, cu un decalaj de doi ani. Aceasta inseamna ca, in timp, rata medie a beneficiilor pensiilor speciale va converge spre cea din sistemul general, care are reguli de indexare mai favorabile (inflatie plus 50% din cresterea salariilor reale in anul precedent).

- Legea elimina, de asemenea, posibilitatea de a colecta mai mult de o pensie speciala. Beneficiarii eligibili pentru mai multe pensii de serviciu vor trebui sa aleaga una dintre ele.

- Legea nu creeaza nicio noua categorie de pensii speciale si simplifica majoritatea categoriilor actuale de pensii speciale, asigurandu-se ca caracteristicile majoritatii regimurilor speciale de pensii vor converge in timp catre cele predominante in sistemul general. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplica judecatorilor si magistratilor.

- Legea mai stabileste ca pensiile nete nu pot depasi venitul net obtinut in perioada de cotizare.

Pe aceasta baza, o suma de 231.239.584 EUR va fi suspendata pentru jalonul 215.

In conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, Romania isi poate prezenta observatiile cu privire la evaluarea Comisiei in termen de o luna de la data prezentei scrisori.

Comisia este pregatita sa sprijine Romania si asteapta cu interes continuarea cooperarii in ceea ce priveste punerea in aplicare a planului de redresare si rezilienta al Romaniei.

Cu stima,

Celine Gauer (Grupul operativ pentru reforma si investitii)

Maarten Verwey (Afaceri economice si financiare)”.

* Cititi aici scrisoarea CE in limba engleza