Presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania acuza cabinetul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan (foto) ca incearca sa scoata magistratura drept tap ispasitor pentru esecurile guvernarii.

Cei 16 sefi de CA-uri au emis marti, 5 august 2025, o scrisoare deschisa prin care au avertizat ca atacul asupra judecatorilor (prin cresterea varstei de pensionare) va timora judecatorii – ceea ce va distruge increderea cetatenilor in actul de justitie. Iar acest fenomen se va vedea cu atat mai puternic in viitorul apropiat, cand masurile de austeritate vor aglomera instantele cu procese intre cetateni si stat.

In acelasi comunicat, cei 16 judecatori acuza dublul standard al regimului Bolojan: Guvernul pune accent doar pe pensiile magistratilor, dar nu se atinge de pensiile de serviciu ale militarilor (fie ca sunt din Armata, Jandarmerie sau serviciile secrete). De altfel, ministrul Apararii Nationale, USR-istul Ionut Mosteanu, a declarat deja ca orice modificare a pensiilor militarilor trebuie facuta „cu foarte, foarte multa consultare si cu foarte multa transparenta”, mai arata magistratii.

Nu in ultimul rand, semnatarii comunicatului fac trimitere la scrisoarea Comisiei Europene catre ministrul Proiectelor si Investitiilor Europene, in care executivul comunitar spune foarte clar ca nu varsta de pensionare este motivul taierii banilor din PNRR (click aici pentru a citi).

Redam intregul comunicat al presedintilor curtilor de apel:

„Presedintii curtilor de apel condamna campania agresiva pornita impotriva magistratilor sub pretextul 'reformei' pensiilor de serviciu

Presedintii curtilor de apel condamna atacurile repetate, nefondate, injurioase si distructive purtate in mod sustinut la adresa judecatorilor, cu scopul vadit de a afecta forta puterii judecatoresti in raporturile sale cu celelalte doua puteri, in special cu cea executiva, sub pretextul 'reformei' pensiilor de serviciu, efectul fiind decredibilizarea puterii judecatoresti, cu consecinte directe asupra dreptului la o justitie echitabila a cetatenilor.

Dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizari nedrepte si etichetari care urmaresc sa alimenteze o atitudine ostila fata de sistemul judiciar.

Se ignora voit faptul ca statutul judecatorului are la baza standarde internationale, nu nationale, generate de natura specifica a functiei, nivelul de responsabilitate, incompatibilitatile legale si interdictiile profesionale, precum si de necesitatea asigurarii independentei sale in raport de celelalte puteri ale statului.

Este vadit ca aceasta campanie – pornita si continuata sustinut si agresiv in ultimele luni – nu are, in realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a raspunde cerintelor Comisiei Europene, ci timorarea judecatorilor si distrugerea increderii cetatenilor in actul de justitie, exact in momentul in care masurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetateni.

In mod absolut previzibil, in perioadele de criza economica si austeritate, numarul litigiilor purtate intre cetateni si stat creste exploziv. Asa s-a intamplat, de exemplu, dupa 2009, cand litigiile generate de criza economica au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost si vor fi gestionate de judecatorii aflati in activitate, ce trebuie sa aiba independenta reala si resursele necesare pentru a le solutiona corect si in termen rezonabil.

O justitie slabita, cu resurse umane insuficiente si descurajate, atacata sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecti, folositi inclusiv de catre oameni politici, intr-o campanie bazata pe manipulare, minciuna si ostilizarea populatiei nu profita cetateanului, ce devine la randul lui slab in raporturile sale cu statul. Mai mult: statul insusi devine slab si vulnerabil atunci cand puterea judecatoreasca este sistematic atacata.

Tendinta clasei politice de a limita, pe diverse cai, accesul cetatenilor la justitie este evidenta si este datoria noastra, ca judecatori, sa o demascam ca atare.

In pandemie, au existat doua decizii ale Curtii Constitutionale (n.r. 597/2020 si 313/2021) prin care se cerea legiuitorului sa modifice legea pentru a permite cetatenilor sa aiba acces la justitie – fapt ignorat cu desavarsire de acesta. Accesul cetatenilor la justitie pentru apararea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor in fata instantelor de fond si sufocarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin sute de cereri de pronuntare a hotararilor preliminare in astfel de cauze.

In momente dificile, cand drepturile cetatenilor pot fi afectate de masurile statului, revine puterii judecatoresti sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi facut de judecatori ce nu sunt dependenti de Guvern si nu sunt tintele unei campanii de ura promovate impotriva acestora.

Dovada faptului ca reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezulta din chiar motivele invocate de Guvern – si anume: faptul ca, fara aceste modificari, Romania ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Aceasta afirmatie este insa falsa!

Supendarea fondurilor a fost consecinta pronuntarii deciziei CCR 724/2024, prin care a fost anulata supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu (nu doar a judecatorilor), fiind, deci, necesara modificarea legii atat in acord cu decizia Curtii Constitutionale, cat si cu cerintele Comisiei in ceea ce priveste cuantumul pensiilor in plata. Mai mult: in scrisoarea trimisa Guvernului de catre Comisia Europena se cere respectarea garantiilor constitutionale privind pensia de serviciu a magistratilor.

Subliniem faptul ca reforma privind pensiile de servciu ale magistratilor a fost deja finalizata, varsta de pensionare urmand a creste etapizat pana la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizatiei. Acesta lege a fost adoptata dupa consultari cu Comisia Europena, a fost validata prin Decizia nr. 467/2023 a Curtii Constitutionale si corespunde standardelor europene obligatorii si pentru statul roman.

Pensiile de serviciu ale judecatorilor nu sunt o inventie romanesca, ci deriva dintr-un statut ale carui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim ca, prin decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabileste ca pensia de serviciu a judecatorilor trebuie sa fie cat mai apropiata de salariul in plata, pentru a asigura independenta justitiei sub componenta sa financiara.

Publicarea, asadar, a unui proiect de lege direct de catre Guvernul Romaniei, ce incalca jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, fara nici un fel de consultari prealabile, insotita de o campanie de presa de o agresivitate fara precedent indreptata direct impotriva magistratilor, are ca efect direct slabirea puterii judecatoresti in raporturile sale cu celelalte puteri si dezechilibrarea grava a raporturilor dintre acestea.

Subliniem, in acelasi sens, si dubla masura adoptata de catre Guvern in modalitatea de comunicare publica si abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Daca pentru magistrati aceasta s-a bazat pe manipulare sustinuta de un veritabil discurs public al urii, in cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci si jandarmeria si serviciile de informatii – ministrul de resort (n.r. Ionut Mosteanu, ministrul Apararii) a subliniat ca orice modificare trebuie facuta 'cu foarte, foarte multa consultare si cu foarte multa transparenta'.

Nu in ultimul rand, remarcam faptul ca reactiile institutionale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informatiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate si prezentate trunchiat, fapt ce demonstreaza, o data in plus, ca scopul acestei campanii nu este acela al unei consultari loiale intre puterile statului, ci slabirea si subordonarea justitiei.

Intr-un moment in care statul de drept are nevoie de consolidare si de incredere publica, retorica de tip conflictual si decredibilizarea sistematica a justitiei nu fac decat sa slabeasca institutiile, afectand grav increderea cetatenilor in actul de justitie.

Presedintii Curtilor de Apel solicita tuturor actorilor implicati sa inceteze campania de subminare a independentei justitiei si de demonizare a judecatorilor, care isi exercita misiunea in conditii de munca adesea excesive, cu resurse insuficiente si presiuni constante, dar cu loialitate fata de lege si Constitutie.

Curtea de Apel Alba Iulia – Presedinte, Judecator PETRASCU OANA MARIA

Curtea de Apel Bacau – Presedinte, Judecator PATRASC-BALAN IONELA-DIANA

Curtea de Apel Brasov – Presedinte, Judecator NICULEASA DANIELA

Curtea de Apel Bucuresti – Presedinte, Judecator ARSENIE LIANA NICOLETA

Curtea de Apel Cluj – Presedinte, Judecator GIRBOVAN DANA CRISTINA

Curtea de Apel Constanta – Presedinte, Judecator JURUBITA ALINA GABRIELA

Curtea de Apel Craiova – Presedinte, Judecator BERCEANU MANUELA CRISTINA

Curtea de Apel Galati – Presedinte, Judecator BENESCU DORU

Curtea de Apel Iasi – Presedinte, Judecator CHEPTENE-MICU DIANA-MIHAELA

Curtea de Apel Oradea – Presedinte, Judecator ROMAN FLORICA

Curtea de Apel Pitesti – Presedinte, Judecator TRANDAFIR EMILIA-RALUCA

Curtea de Apel Ploiesti – Presedinte, Judecator FRATILESCU PAUL MIHAIL

Curtea de Apel Suceava – Presedinte, Judecator ILIES TITIANA

Curtea de Apel Targu Mures – Presedinte, Judecator LUCACI IOANA-DELIA

Curtea de Apel Timisoara – Presedinte, Judecator DICA MARIA-CRISTINA

Curtea Militara de Apel Bucuresti – Presedinte, Judecator BADITA PETRE-VALENTIN”.