Una dintre cele mai importante figuri ale sistemului judiciar a luat atitudine impotriva felului in care atat Guvernul, prin aparatul de propaganda, si societatea demonizeaza magistratura romana.

Judecatoarea Roxana Petcu (foto) – sefa Inspectiei Judiciare – a remarcat pe Facebook luni, 4 august 2025, ca dezbaterea privind salariile si pensiile judecatorilor si procurorilor este dusa in derizoriu prin faptul ca niciun teoretician al dreptului nu este invitat sa-si spuna punctul de vedere si sa explice, printre altele, de ce arhitectura sistemului judiciar autohton se bazeaza numai pe profesionisti, nu si pe participarea unor persoane din afara sistemului (de pilda, cetateni obisnuiti in rolul de jurati sau judecatori alesi de popor in diferite functii). Asemenea teoreticieni ai dreptului ar trebui sa fie chemati si sa le ofere consiliere guvernantilor, subliniaza Petcu.

De aceea, problema esentiala a dezbaterii acestor zile nu este cat merita justitia, ci ce fel de justitie vrem, sintetizeaza sefa IJ.

Redam postarea Roxanei Petcu:

„Inteleg perfect pasiunea si furia pe care le manifesta multi comentatori legat de pensii. In realitate, nemultumirea vizeaza – pe drept cuvant – faptul ca pensia medie in Romania este extrem de mica si nu permite un trai cu adevarat decent. Demonizarea magistraturii are loc in conditiile in care intreaga discutie este coborata intr-o zona de non-profesionisti.

Cred ca intrebarile reale pe care trebuie sa ni le punem nu sunt despre cat 'merita' justitia, ci despre ce fel de justitie vrem.

Si nu ma voi referi aici la conditii materiale, volum de munca etc. ci la sistem, la model, din perspectiva ideologica.

Nu am vazut sa fie invitat niciun profesor universitar, teoretician al dreptului, sa isi expuna punctul de vedere despre aceste aspecte: este preferabila, oare, o justitie populara? Fie ea pe baze elective ori pe sistemul juratilor? De ce, totusi, marii nostri teoreticieni au ales o justitie profesionista? (Nu ma refer la profesionalismul individual, ci la modul teoretic de organizare a puterii judecatoresti.) Si, mai departe, oare aceste dezbateri nu ar trebui purtate cu mediul academic? Care sa faca parte, poate, din comisiile juridice sau macar grupurile de reflectie care consiliaza guvernantii?

Daca vrem cu adevarat sa reformam, nu ar fi oare timpul sa invitam sa isi expuna punctul de vedere si persoane care chiar stapanesc subiectul? (Nu, cei care au cunoscut pe cineva care a pierdut un proces 'cu dreptatea in mana' sau persoane care 'stiu ele exact care e treaba' nu intra in aceasta categorie.)”.