Asociatia ROJUST a personalului din justitie – condusa de fosta judecatoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu (foto) – acuza ca, prin intentia de a taia partea necontributiva din pensiile judecatorilor si procurorilor, Guvernul urmareste de fapt eliminarea integrala a acestor venituri si, astfel, epurarea magistraturii, din cauza ca o asemenea amenintare va duce la noi valuri de pensionari.

Motivul este acela ca nicaieri in legislatie nu scrie ca pensiile de serviciu ar fi formate dintr-o parte „contributiva” (meritata) si alta „necontributiva” (primita ca favor din partea statului). Aceasta impartire este, in realitate, o manipulare populista, pusa in scena de catre politicieni pentru a instiga cetatenii impotriva judecatorilor si procurorilor, explica ROJUST in comunicatul emis luni, 14 iulie 2025, ca reactie la dezvaluirea facuta de Lumea Justitiei in legatura cu planul regimului Bolojan de eliminare a partii necontributive din pensiile de serviciu (click aici pentru a citi).

Iata comunicatul ROJUST:

„Pensiile de serviciu: drept indivizibil, nu beneficiu fractionat

Pensiile de serviciu trebuie intelese si respectate ca un drept unitar, rezultat al unui regim profesional special si reglementat prin lege, nu ca o combinatie artificiala intre o parte contributiva si una necontributiva. Tentativa de a le fragmenta submineaza nu doar demnitatea profesiei, ci si increderea fundamentala in statul de drept si in stabilitatea angajamentelor sale fata de cetatenii acestei tari si in special fata de magistrati.

Conform CJUE, 'Pensia este parte din statutul de independenta al magistratului' – cauza C-64/16, Juizes Portugueses.

In Romania ultimilor ani, subiectul pensiilor de serviciu a fost intens manipulat, creandu-se ideea eronata ca aceste pensii sunt formate din doua parti: una 'contributiva', pe care o meriti, si alta 'necontributiva', pe care statul ti-o da in plus, ca pe un favor.

Nimic mai gresit, deoarece aceasta teorie, repetata obsesiv, risca sa distruga nu doar un drept, ci si o incredere fundamentala: aceea ca statul isi respecta cuvantul fata de cei care il servesc cu loialitate.

Adevarul este simplu, dar inconfortabil pentru unii: pensiile de serviciu sunt un drept unitar, nu unul fragmentat – o combinatie intre ce-ai contribuit si ce-ai 'primit in plus'.

A le imparti in doua nu e doar o eroare juridica, ci si o manipulare politica.

E ca si cum ai spune ca o medalie primita pentru o viata de munca e formata din metalul din care e turnata (contributivul) si din simbolul inscris pe ea (necontributivul). Nu. Medalia este intreaga. La fel si pensia de serviciu.

Pensia de serviciu are un cuantum fix, un procentaj din ultima indemnizatie in plata. Nu s-a prevazut nicaieri in cuprinsul Statutului magistratului ca pensia de serviciu este formata din 'pensia in sistem public', la care se adauga 'o parte necontributiva'. In lipsa unei astfel de prevederi, a vorbi despre 'componente' ale pensiei de serviciu inseamna a nu cunoaste motivele instituirii pensiilor de serviciu.

In realitate, asa cum s-a mentionat si de catre CJUE in cadrul hotararii pronuntate in cauza C-762/23 (Curtea de Apel Bucuresti), magistratii au dreptul la o pensie apropiata de salariu (care nu are deci o parte contributiva), iar raportarea pensiei magistratilor se face la salariu, in ideea mentinerii pentru pensionari a aceluiasi nivel de trai din timpul cat au fost in activitate, si nu se stabileste in functie de contributivitate (par. 37, 38).

Pentru a-l mentine in profesie si a atrage in sistemul judiciar oameni bine pregatiti, statul i-a oferit magistratului – prin lege – un angajament: o pensie de serviciu care sa ii asigure demnitatea dupa retragere, iar acum, dupa 20-30 de ani de munca in acest regim, sa vii si sa spui: 'nu mai platim ce ne-am angajat', eventual platim 'doar partea contributiva' – in conditiile in care nu ne-ai permis sa contribuim pentru toate orele lucrate in plus (pentru ca nici nu le-ai platit) si nici nu ai anuntat ca urmeaza sa faci asa ceva – pentru ca stiai ce va urma – inseamna sa incalci acel angajament.

Politicienii arunca idei apocaliptice in presa si in randul cetatenilor, anatemizand sistemul de justitie si aducandu-l in prag de epurare pentru a castiga simpatie electorala, fara a cunoaste sau facandu-se ca nu cunosc, ca, in cazul magistratilor, pensia contributiva nu este stabilita decat la implinirea varstei de pensionare in sistemul public de pensii, chiar daca toti magistratii pensionari au contribuit la bugetul de asigurari sociale cu sume importante de bani.

Pensionarii magistrati care nu au implinit aceasta varsta, si care sunt majoritari, nu beneficiaza, in cadrul deciziei de pensionare, de calcularea pensiei contributive, aceasta fiind interpretarea CNPP (n.r. Casei Nationale de Pensii Publice) data art.213 (4) din Legea nr. 303/2022 (la data indeplinirii conditiilor prevazute de lege, casa de pensii competenta stabileste, din oficiu, pensia pentru limita de varsta care face parte din pensia de serviciu).

Ca atare, o solutie de suspendare a 'partii necontributive' a pensiei acestora (sintagma inexistenta in sistemul legislativ, care foloseste denumirea de 'pensie de serviciu' sau 'pensie pentru limita de varsta') i-ar lipsi pe acestia de toata pensia, fiind afectat intreg dreptul la pensie, si nu doar o parte din acesta, cum in mod eronat se pretinde.

Sa schimbi regulile jocului dupa ce jocul s-a terminat sau e in curs de derulare, sa ii spui unui om care a muncit in conditii exceptionale ca, de fapt, doar o parte din pensia lui e 'meritata', iar cealalta 'cadou' este profund nedrept si, conform Curtii Europene a Drepturilor Omului, incalca dreptul de proprietate protejat de art. 1, Protocol 1 al CEDO (cauza Stec c. Regatul Unit).

Nu e vorba de privilegii, ci de stabilitate, iar CEDO a stabilit, in cauza Bélané Nagy c. Ungaria, ca revocarea unei pensii deja dobandite, fara cauze proportionale si justificate, incalca statul de drept, iar in cauza Moskal c. Poloniei ca: 'asteptarile legitime ale beneficiarilor trebuie protejate. Statul nu poate retrage un drept creat legal fara o justificare imperioasa'.

Aceasta demonizare a tuturor pensiilor de serviciu are un efect periculos: submineaza increderea in stat si in functiile sale fundamentale. Justitia, armata, ordinea publica nu pot functiona 'pe improvizatie'. Nu poti cere profesionalism, sacrificiu si neutralitate de la oameni carora le spui ca, la pensie, 'vedem noi cat iti mai dam'.

De altfel, CJUE deja a statuat in cauza C-83/19 (Forumul Judecatorilor din Romania) ca 'normele privind pensionarea magistratilor nu trebuie sa creeze presiuni si trebuie sa asigure independenta'.

Pensia de serviciu nu este un privilegiu, este o componenta a stabilitatii institutionale, o garantie pentru cei care au renuntat la alte libertati tocmai pentru a sluji interesul public. Nu exista un 'bonus necontributiv', ci exista un drept intreg, bazat pe lege, munca si asumare profesionala.

Trebuie sa privim pensia de serviciu ca un intreg, iar acceptarea ideii ca pensia de serviciu e '2 in 1' inseamna deschiderea drumului spre relativizarea tuturor drepturilor. Daca maine statul decide ca si salariile trebuie impartite in 'meritat' si 'bonus', ce vom face? Daca educatia copiilor nostri va deveni 'partial gratuita', pentru ca 'restul e din partea statului' sau ca dreptul la concediu platit este 'doar o sugestie', si nu o obligatie? E o panta periculoasa.

Pentru ca aici nu e vorba doar de bani; este vorba de principii: respectul fata de lege, fata de cetateni, fata de profesie, fata de demnitatea umana. Este vorba de ideea ca un contract intre stat si cetatean trebuie respectat pana la capat, iar cetateanul are nevoie de o justitie independenta, de un act jurisdictional de calitate realizat de profesionisti in mod obiectiv, iar nu realizat de politicieni in piata publica”.