* Premierul Ilie Bolojan a iesit cu noi declaratii despre pensiile de serviciu ale magistratilor, asa-zisele “pensii speciale”. Ce a zis acesta, cititi in articolul publicat aici.

* Calvarul romanilor care pleaca in vacante si trebuie sa treaca podul de la Dunare Giurgiu-Ruse ar putea lua sfarsit intr-un viitor apropiat. Click aici pentru a vedea ce se pregateste.

* A mai trecut o zi si nimic nu s-a schimbat. Sfidarea presedintelui Nicusor Dan (foto) la adresa magistratilor continua.

Nicusor Dan nu a semnat nici miercuri, 9 iulie 2025 (cel putin pana la ora scrierii vorbelor de fumoar), vreun decret de pensioare a vreunui judecator sau procuror. La fel a facut si in cazul propunerilor de numire in functia de judecator. Pana ieri erau 50 de propuneri de pensionare si numire in functii ale judecatorilor tinute la sertar de Nicusor. Lor li se vor adauga alte 30 de propuneri de pensionare ale unor judecatori si procurori care tocmai ce au fost trimise de CSM la Presedintie in vederea semnarii decretelor. Hal de presedinte...

* Judecatoarea Alexandra Rus se va intoarce la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sectia pentru judecatori a CSM a aprobat cererea acesteia de incetare a detasarii la Scoala Nationala de Grefieri: “Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat incetarea detasarii la Scoala Nationala de Grefieri a doamnei RUS ALEXANDRA-IULIANA, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepand cu data de 16.07.2025, ca urmare a solicitarii doamnei judecator”. Cum am mai spus, o revenire buna pentru ICCJ.

* In pofida baletului facut de vicepresedintele CSM Claudiu Sandu (click aici pentru a citi), procurorii din CSM au iesit la atac in razboiul declansat de politic impotriva magistratilor, razboi prin care se urmareste taierea pensiilor si modificarea conditiilor de pensionare. Ce reclama procurorii din CSM, puteti citi in comunicatul de mai jos:

„Avand in vedere dezbaterea publica privind salarizarea si conditiile de pensionare ale magistratilor, precum si volumul de munca inregistrat de procurori, dimensiunile si incarcatura schemelor de personal,

Dorind informarea opiniei publice in mod corect,

Sectia de procurori a CSM aduce la cunostinta urmatoarele:

1. In Romania, parchetele sunt organizate pe 4 grade de jurisdictie, la fel ca si instantele. in acest sens, in primul grad functioneaza 176 de parchete, in al doilea 42, in al treilea 15, iar in al patrulea unul singur – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul caruia functioneaza directiile specializate. La nivelul primului grad de jurisdictie functioneaza 1114 procurori din numarul total de 2284 procurori in activitate, reprezentand 49% din numarul total al procurorilor.

Conform datelor statistice aflate la dispozitia sectiei, incarcatura medie pe procuror in Romania in anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu varfuri de incarcare de 5570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori porneste din suma de 10.400 de lei/lunar net putand ajunge, dupa 25 de ani de munca, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt salarizati cu sume cuprinse intre 18.000 lei lunar net si 25.000 lei lunar net.

In plus, trebuie mentionat faptul ca un numar de peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentand 39% din totalul procurorilor in activitate sunt salarizati cu sume intre 10.400 lei net si 12.954 lei net.

Faptul ca in spatiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari functii si cu cea mai mare vechime si prezentate ca regula de salarizare nu este decat o mostra de informare interesata, creata sa genereze discordie.

2. In Romania exista astazi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care putin peste 5.000 sunt cele ale magistratilor. Desi acestea din urma sunt prezentate ca fiind cele care impovareaza sistemul public de pensii in cea mai mare masura, in realitate acestea ocupa un procent de maximum 4% din total.

Modificarile legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistratilor si alte categorii de personal (din justitie sau nu) care nu au indeplinit functia de judecator sau procuror, dar au beneficiat si beneficiaza de pensie de serviciu, desi vechimea efectiva in magistratura a acestora a fost si de cateva luni. Acest mod de a legifera in functie de interesele de moment a generat insatisfactie in sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decat sa desfiinteze legitima asteptare a magistratului raportat la promisiunile statului fata de statutul sau.

Proliferarea acestor neadevaruri in spatiul public, profitand de obligatia de rezerva (tacere) a magistratilor au facut din justitie tinta predilecta a celorlalte autoritati si a determinat biasarea societatii in raport cu justitia, neinteresand ca ar afecta insasi fundatia statului de drept.

3. Incepand cu anul 2017, legea privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost modificata in 3 randuri, iar dispozitiile referitoare la pensiile de serviciu in 4 randuri, ultima oara in anul 2023, cand s-a si inchis jalonul PNRR cu Comisia Europeana care includea acest subiect. La acel moment, s-a agreat, impreuna cu celelalte doua autoritati ale statului reducerea pensiilor, astfel incat pensiile sa nu mai depaseasca salariile in plata, precum si cresterea graduala a varstei de pensionare pana la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate partile.

De fapt, magistratii semnalasera inca din anul 2018 aberatiile modificarilor legislative care constituiau, de fapt, invitatii de pensionare pentru magistratii care indeplineau conditiile de vechime. In acest context, faptul ca legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistratii de deznodamantul predictibil nu face decat sa creeze consternare in sistemul judiciar si confuzie in societate.

In concluzie, orice alta discutie pe aceeasi tema fara implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decat sa confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima asteptare.

Sistemul judiciar intelege preocuparea autoritatii executive pentru reforma financiara a statului, dar orice discutie despre justitie care nu include justitia nu este decat o forma de a ignora principiul separarii puterilor statului si a mecanismului echilibrului intre autoritati, indispensabile unei democratii europene”.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!