Episod uluitor in CSM! Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii a vorbit ca un veritabil purtator de cuvant al Guvernului, care in aceasta perioada incearca sa taie pensiile si sa modifice conditiile de pensionare. Acest membru al Consiliului a facut scut in fata politicienilor acuzati de unii membri CSM ca mint si manipuleaza in legatura cu situatia judecatorilor si procurorilor. Si nu vorbim despre orice membru CSM, ci de chiar vicepresedintele Consiliului, procurorul Claudiu Sandu (foto), a carui pozitie a fost, din punctul nostru de vedere, una cu iz de tradare a magistratilor. Vorbim despre procurorul Claudiu Sandu, zis si „Monstrul procuraturii”, dupa ce a recunoscut nonsalant ca a tinut un inculpat in arest cinci luni, pentru ca in final a realizat ca nu are probe pentru a-l trimite in judecata (click aici pentru a citi).

Astfel, in luarea de pozitie pe care a avut-o in sedinta Plenului CSM de miercuri, 9 iulie 2025, procurorul Claudiu Sandu si-a contrazis colegii care au acuzat ca magistratii sunt supusi unei campanii de linsaj, a militat pentru cresterea varstei de pensionare la 65 de ani, si-a indemnat colegii din CSM sa nu mai fie atat de preocupati de cei care urmeaza sa iasa la pensie si a cerut taierea pensiilor care sunt mai mari decat salariile, pretinzand ca ar fi vorba despre cateva mii de pensii mai mari decat salariul incasat de activitate. Totodata, acelasi Sandu le-a transmis membrilor CSM ca ar trebui sa se uite la barna din ochii lor si chiar a mers pana intr-acolo, incat sa acuze judecatorii din Consiliu ca ar fi incalcat legea in cazul procedurii de numire a presedintelui ICCJ, desi acest subiect nu avea nicio legatura cu aspectele discutate si desi procedura de numire a presedintelui Inaltei Curti nu este in niciun caz atributul sau ori al altui procuror CSM.

Sandu, lasat in offside de procurorii din CSM

Pozitia lui Claudiu Sandu – una prin care poate, credem noi, „Monstrul procuraturii” incearca sa se urce pe valul populist indreptat impotriva magistratilor si sa fie ferit de campania dusa impotriva judecatorilor si procurorilor – nu a fost insa insusita de colegii sai din Sectia pentru procurori a CSM. Acestia au fost rugati de judecatorul Daniel Gradinaru sa spuna daca isi asuma sau nu alegatiile lui Claudiu Sandu si daca pozitia acestuia este si a lor.

Raspunzandu-i lui Claudiu Sandu, procurorul Daniel Horodniceanu (considerat cu cea mai mare influenta si putere in Sectia pentru procurori a CSM) a catalogat iesirea lui Sandu ca fiind una cu un “mesaj contradictoriu”, precizand ca nu i se pare deloc gresit ca politicienii sa fie acuzati de minciuni. (Asa cum veti vedea intr-un alt articol, premierul Ilie Bolojan a fost acuzat in CSM ca a mintit in ultima sa aparitie publica.)

De asemenea, procuroarea Catalina Sintion a precizat ca nu poate fi de acord cu Claudiu Sandu.

Cea care a incercat sa ii ia oarecum apararea lui Sandu a fost procuroarea Emilia Ion, care a sustinut ca anumite aspecte prezentate de vicepresedintele CSM ar fi corecte. Ea a sustinut ca politicienii sunt responsabili pentru prescrierea anumitor dosare si pentru problemele de ordin legislativ cu care se confrunta magistratii. Totusi, pana si Emilia Ion a tinut sa precizeze despre Claudiu Sandu ca: “Acesta este stilul dansului...” O caracterizare perfecta, in opinia noastra.

Iata declaratiile procurorului Claudiu Sandu facute in Plenul CSM si reactiile membrilor CSM:

„Claudiu Sandu: Ma bucura aceasta luare de pozitie in plenul Consiliului Superior al Magistraturii (n.r. impotriva actiunilor Guvernului). O parte din argumentele spuse sunt corecte, o parte eu cred ca, totusi, sunt exagerate. Si ar trebui sa vedem si barna din ochiul nostru inainte sa vedem paiul din ochiul vecinului.

S-au spus aici niste chestiuni destul de grave, zic eu, si ar trebui sa avem totusi o atitudine mai temperata. S-a spus ca actuala guvernare incalca legea. Nu stiu daca acest Consiliu este cel mai indreptatit sa critice sau sa vorbeasca despre incalcarea legii, in conditiile in care a declansat procedura de ocupare a functiei de presedinte al Inaltei Curti prin incalcarea legii.

De asemenea, s-a vorbit de un linsaj la adresa magistratilor. Nu sunt de acord cu acest termen. Nu se poate spune ca este un linisaj, in conditiile in care de ani de zile rezultatele muncii noastre conduc, in cele mai multe cazuri, la salvarea inculpatiilor de la rang inalt de la pedeapsa penala. Este normal ca in cadrul societatii sa existe o puternica dezamagire fata de activitatea magistratilor, chiar daca ne convine sau nu acest lucru, pentru ca aceasta este realitatea. Si modul in care putem schimba aceasta realitate este, pe de o parte, evident, prin schimbarea legii, dar si prin schimbarea atitudinii noastre, ca magistrati.

In realitate, la acest moment cred ca culegem ce am semanat, iar o parte din argumentele care se vehiculeaza in zona publica la acest moment, intr-adevar, sunt gresite. Nu stiu daca pot fi numite minciuni. Intr-adevar, este dezamagitor faptul ca procurorii si judecatorii alesi de magistrati nu sunt consultati. Cel putin noi, procurorii, n-am fost consultati niciodata de catre factorul politic in masurile si in proiectele pe care le iau.

Intr-adevar, este eronat sa vii din doi ani in doi ani si sa ataci aceasta problema a pensiilor magistratilor, in conditiile in care in 2023 am adoptat o lege pe care Uniunea Europeana a agreat-o si care este in vigoare si isi produce efectele in acest moment, dar pe de alta parte exista niste principii sanatoase care se discuta acum in mediul public.

Iar aceasta pensionare la 65 de ani – cu care eu, personal, sunt de acord – trebuie sa vina cu o normare a muncii pe care noi, ca si Consiliu, trebuie sa ne-o asumam, astfel incat pensionarea unui magistrat la varsta la care se pensioneaza un magistrat european sa vina si cu un volum de munca similar unui magistrat european care sa-ti permita la 65 de ani sa mai beneficiezi o perioada rezonabila de timp de o pensie. O pensie care, din punctul meu de vedere, ar trebui, intr-adevar, sa fie o pensie apropiata de ultimul salariu in plata, astfel incat sa fie satisfacut acest statut al magistratului, dar in niciun caz nu poate sa treaca peste acest salariu in plata. Or, in acest moment sunt cateva mii de pensii in Romania ale magistratilor care sunt mai mari decat salariile in plata. Si aceasta este o anomalie. Nu stiu daca sunteti de acord cu mine, dar aceasta este opinia mea. Iar aceste pensii mai mari decat salariul in plata trebuie taiate, intr-un fel sau altul. Iar acest fapt spus in mediul public nu-l putem combate.

Eu cred ca ar trebui sa ne gandim, totusi, mai mult la cei care raman sa lucreze, la cei care vor duce, intr-adevar, pe spatele lor pensionarea a sute de magistrati, care se va intampla in urmatoarele cateva saptamani. Si sa ne gandim mai putin la cei care vor pleca in pensie si care cred eu ca vor avea in continuare o viata foarte frumoasa. Trebuie sa ne gandim la cei care raman in activitate, mai ales in conditiile in care in ultimele doua saptamani au avut loc doua sinucideri ale unor magistrati, judecatori, care cred eu ca reprezinta un mare semnal de alarma. Si cred ca acest Consiliu trebuie sa ia masuri pentru normarea activitatii, astfel incat magistratul sa aiba timpul necesar si pentru viata de familie, si pentru o viata personala, si nu sa mearga si in weekenduri (sambata si duminica) pentru a motiva dosare si pentru a mentine ritmul actual, care mie mi se pare infernal: atat la instante, cat si la parchete – mai ales la parchetele mari, resedinte de judete, unde, pe langa dificultatile de personal, volumul dosarelor, numarul numeric [sic] al dosarelor este intr-o crestere continua.

De altfel (dupa cum probabil am observat cu totii), si marea violenta este intr-o crestere continua. Iar aici cred ca justitia ar trebui sa fie ferma, sa nu se mai ajunga la situatia de ieri de la Targu Mures, unde un inculpat proaspat liberat dintr-o infractiune de omor a ucis si a incendiat o noua victima.

Inchei prin a spune ca, intr-adevar, mesajul pe care cred ca trebuie sa-l trimitem astazi este acela de chemare la un dialog cu factorul politic. Este, intr-adevar, o situatie neplacuta faptul ca noi incercam pe diferite canale si doamna presedinta a si reusit sa transmita niste semnale pozitive de dialog cu factorul politic – factor politic care este complet dezinteresat. Cred eu ca in zilele si saptamanile urmatoare, totusi, vom avea un dialog pe aceste subiecte, in special cu privire la statutul magistratilor si sper eu ca vom ajunge la o solutie de bun-simt, cum spunea colegul Claudiu Dragusin, cum este si la nivel european, astfel incat gradual sa creasca varsta de pensionare a magistratilor, iar pensiile care depasesc veniturile in plata sa poata fi supraimpozitate.

Daniel Gradinaru: Numai sa adresez o intrebare, daca-mi permiteti: daca sunt de acord colegii procurori pe care ii reprezinta domnul vicepresedinte cu concluziile la care ajunge dumnealui – evident: intr-o disonanta aproape totala fata de ceea ce s-a afirmat aici si cred ca si de bun-simt.

Adica daca noi vedem ce vedem si dumnealui vine si spune ca nu este ceea ce vedem, mie mi se pare ca suntem intr-o alta lume. Si inchei aici.

Claudiu Dragusin: Daca domnul vicepresedinte era ingrijorat ca n-o sa fie perceput ca avand alt mesaj decat cel care s-a transmis aici, probabil ca ingrijorarea era desarta, ca sa zic asa, si colegii din sistem si la masa, aici, eram convinsi cu totii ca mesajul o sa fie diferit.

Daniel Horodniceanu: Eu cred ca mesajul a fost cumva contradictoriu el insusi. Domnul vicepresedinte a atacat o singura problema. A inceput intr-un fel propriu. Eu, din punctul meu de vedere, am sa-mi spun mai putin opinia proprie si mai mult a celor pe care ii reprezint aici. Si cred ca asta ar trebui s-o facem cu totii. Iar ceea ce ni se transmite deja de zile bune este ca Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al magistraturii si ca alesi ai colegilor nostri si ca garant al independentei justitiei, este singurul care ar trebui sa ia pozitie fata de potentialele abuzuri care ar putea sa aiba loc in perioada urmatoare.

S-au atacat, in general, cea mai mare parte dintre probleme si voiam sa spun doar ca Sectia de procurori va iesi astazi cu un comunicat in care vor fi atacate, in general, chestiuni legate de pensii, chestiuni legate de salarii in plata, chestiuni legate de incarcarea pe procurori.

Si voiam sa mai adaug un singur lucru. In acest moment, sunt in plata 215.000 de pensii de serviciu in Romania, dintre care putin peste 5.000 sunt pensiile pensiile magistratilor. Iar daca spunem: 'pensii ale magistratilor', cred ca si exageram putin, pentru ca in functie de modificarile legislative (care au fost foarte multe in ultimii 20 de ani), au existat foarte multi asimilati cu magistratii. Si in acest moment exista categorii asimilate, cum e Consiliul Concurentei sau Curtea de Conturi, la care se calculeaza pensiile la fel ca si magistratii, desi nu sunt magistrati.

Dar sunt chestiuni care sunt mai putin cunoscute si foarte putin vehiculate, pentru ca celelalte autoritati sunt foarte preocupate in a prolifera anumite informatii care sunt nereale si mie 'minciuni' nu mi se pare un cuvant nepotrivit in zona asta, pentru ca asa se intampla. Pentru ca in momentul in care spui neadevaruri, e acelasi lucru ca spui minciuni. Iar undeva in jur de 4%, care este media tuturor pensiilor magistratilor si asimilatilor, in momentul in care vrei sa rezolvi doar aceasta zona dintre pensiile de serviciu din Romania, este cert ca nu va rezolva mai nimic, daca asa gandeste la acest moment Executivul.

Iar faptul ca presiunea publica care se pune pe colegii nostri ii aduce pe acestia in situatia de a solicita pur si simplu interventia noastra inseamna ca totusi s-a ajuns intr-un punct. Am si eu 27 de ani vechime. Si eu puteam sa ma pensionez si cu o pensie mai mare decat salariul, asa cum spunea colegul meu. Am preferat sa raman pentru a reprezenta colegii pana la capat, in masura in care vom putea sa facem acest lucru si nu vom fi impinsi cu totul intr-o alta zona.

Dar este cert ca in acest moment ceea ce ar trebui sa se intample intr-un stat de drept – pentru ca asta pretindem ca suntem si asta scrie si in raportul de rule of law pe care l-am parcurs si eu aseara... Ar trebui sa se incheie cu un dialog echilibrat intre toate autoritatile statului, pentru ca nu numai unele sunt autoritati ale statului, iar altele sunt nu sunt autoritati ale statului. Iar unul dintre cei trei piloni ai statului de drept este justitia. Iar fara justitie nu exista stat de drept.

Emilia Ion: N-as dori sa fiu avocatul domnului vicepresedinte. Il cunoastem cu totii. Acesta este stilul dansului: mai abrupt. Dar eu sunt convinsa ca da expresie (si stiu sigur lucrul asta), da expresie unor ingrijorari din partea colegilor procurori, care de multe ori ne-au spus (si s-a discutat inclusiv la adunarile generale) de neajunsurile pe care le percep in activitatea curenta legata de dosarele pe care le instrumenteaza.

Nu sunt intru totul de acord cu ce spune el sau cu felul in care a fost spus. Si ceea ce ma deranjeaza foarte tare in aceste zile este faptul ca discutiile absolut incorecte care se poarta in spatiul public si care sunt generate de factorul politic indreapta atentia intr-o zona care nu este neaparat una cu adevarat importanta pentru societatea din Romania – respectiv aceea a pensiilor si salariilor magistratilor. Si sunt totul de acord cu ceea ce s-a spus astazi aici: argumente absolut obiective si pertinente legate de chestiunea aceasta.

Ma deranjeaza faptul ca toate aceste discutii despre pensii si salarii pun in plan secund o discutie care ar fi trebuit sa existe despre calitatea legilor, despre calitatea actului de justitie – pe care, de altfel, noi suntem antrenati s-o facem si avem un dialog pe aceasta tema... Si pune in plan secund un aspect foarte important: ca magistratii – procurorii si judecatorii – nu fac altceva decat sa aplice legea. Ei sunt obligati sa faca acest lucru. Si daca o aplica si rezultatele sunt cele pe care societatea le reclama, trebuie facuta o discutie clara despre calitatea legii. Niciodata in spatiul public... Sau cel putin eu nu stiu sa se fi pus in discutie acest lucru.

Adica avem hotarari ale Curtii Constitutionale care declara neconstitutional un text din Codul penal si ani de zile legiuitorul nu face nimic pentru a corecta acea problema. De aici si pana la consecinta prescrierii unor fapte si cu consecinta nesanctionarii unor inculpati de toate categoriile este doar un pas. Oare cine sunt persoanele responsabile? Acesta este punctul meu de vedere. Mi se pare incorect ca magistratii sa deconteze social niste nerealizari ale Parlamentului (sa le spunem cu subiect si predicat), ale factorului politic, in general. Pentru ca noi avem obligatie de rezerva si nu putem vorbi despre lucrurile astea, dar acum e cazul sa le spunem.

Bogdan Staicu: Nu-mi propun sa trec in revista ce s-a discutat. Evident ca sunt de acord cu toate abordarile privind pensiile de serviciu, cu abordarea privind salariul, care nici pe departe nu e la nivelul perceput de societate la momentul asta, ba chiar la nivelul de baza, la judecatorii, la tribunale, la parchetele de pe langa [ele] salariul nu e nici pe departe unul mare pentru societatea romaneasca.

Ceea ce voiam eu sa spun, sa ramanem intr-o zona a claritatii, cel putin din punctul meu de vedere, raportat la toate incompatibilitatile, interdictiile si uzura acestor profesii: cu siguranta, eu nu impartasesc opinia ca varsta de 65 de ani este cea potrivita pentru pensionarea magistratilor.

In egala masura, impartasesc opinia ca pensia nu trebuie sa depaseasca in niciun fel salariul. Si eu cred ca acest lucru este unul anormal. L-am sustinut cei mai multi dintre noi sau poate toti (pentru ca nu cunosc foarte bine proiectele in campania electorala pentru CSM) si cred ca lucrul asta a ramas necorectat si cred ca ar trebui corectat.

Am depasit, poate, cadrul si nu vreau sa ma duc in directia asta, dar exista in plata in continuare pensii mai mari decat salariu. Inchei aceasta scurta expunere cu o singura observatie: si eu am observat in presa ca exista o neincredere in general in justitie, dar in special in ceea ce priveste justitia penala si nu pot sa spun ca am foarte multe contraargumente raportat la aceste sustineri. Pare cumva ca suntem intr-o zona a unei biciclete fara lant.

Catalina Sintion: Voi exprima punctul de vedere al colegilor pe care-i reprezint, 60% din procurorii care activeaza in Ministerul Public, extrem de nemultumiti de campania mediatica la care asistam. Eu cred ca asistam la o campanie mediatica de defaimare. Aseara am avut curiozitatea sa urmaresc cateva posturi de televiziune si nu cred ca o pot numi altfel decat 'campanie mediatica de defaimare a magistratilor'. Colegii in repetate randuri ne au cerut sa reactionam la neadevarurile care tot circula in presa. V-am spus: reprezint 60% din procurorii care activeaza in Ministerul Public. Salariile la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii sunt intre minimum de 6.500 si un procuror cu vechime maxima (25 de ani in functia de procuror) are un maxim salariu de 13.000 de lei.

Nu sunt de acord cu domnul vicepresedinte. Cred ca legea pensionarii in vigoare (lege negociata atat cu puterea politica), care a a avut avizul Comisiei Europene, corespunde realitatilor sociale si judiciare ale sistemului in care noi ne desfasuram activitatea.

Tot ce solicitam este un dialog. Un dialog real, in care sa fim ascultati, in care sa inteleaga si sistemul care acum refuza sa ne asculte ca, de exemplu, avem parchete cu o incarcatura de 2.900 de dosare per procuror si ca toate neadevarurile care circula in momentul acesta in presa despre activitatea colegilor nostri pun o presiune pe sistem. Daca in lunile anterioare demararii acestor discutii pe Sectia de procurori nu am avut cereri de pensionare (am avut sedinte fara cereri de pensionare), saptamana aceasta am avut 12 – un lucru nemaiintalnit pana acum. Aceste 12 cereri de pensionare sunt, de fapt, reflectia panicii care exista in sistem, a nemultumirilor. Colegi care au decizia (n.r. de pensionare) de ani de zile m-au sunat si mi-au zis: 'Nu mai rezist – plec'. Tot ce solicitam este doar un dialog onest.

Gratiela Milu: As vrea doar in primul rand sa-mi exprim acordul cu toate argumentele expuse in sprijinul stabilitatii, independentei si statutului de magistrat – fie ca este vorba de judecatori si de catre procurori. Toate argumentele sunt perfect valabile si perfect tehnice: atat din punctul de vedere al regulilor normale care trebuie sa se aplice unei puteri in stat (asa cum suntem noi, cei astazi chemati aici sa reprezentam colegii nostri).

Insa lucrul care poate nu s-a subliniat cu suficienta tarie (si as vrea sa-l exprim eu inca o data daca nu a rezultat pana acum din tot ce s-a vorbit aici) este faptul ca independenta justitiei nu este un privilegiu al magistratilor. Si independenta justitiei care contine inclusiv aceasta componenta financiara... Stabilitatea functiei de magistrat, independenta judecatorului sau a procurorului sunt asigurate si de statutul financiar al acestuia.

Judecatorii si procurorii sunt magistrati. Ajung sa detina aceasta functie si sa exercite aceasta autoritate la capatul unor multi ani de studii, la capatul multor concursuri si la capatul multor sacrificii personale pe care orice cetatean din tara asta, orice absolvent de Drept poate sa le acceseze daca doreste sa acceada la aceasta functie 'privilegiata'. Deci privilegiile atribuite magistratilor reprezinta o componenta a autoritatii pe care o exercita, a independentei care reprezinta premiza exercitarii acestei autoritati.

Un lucru care iarasi e de natura sa confere continut acestei independente este si stabilitatea. Si ma refer aici la stabilitatea legislativa a statutului magistratului. Cred ca este dincolo de orice critica faptul ca a interveni la statutul magistratului in fiecare an, de fiecare data cand avem alegeri, de fiecare data cand avem dezbateri publice si a pune in contrapondere statutul magistratului – despre care am spus ca este accesibil oricui vrea sa se angajeze la aceasta cariera, este transparent... Rolul nostru, intre altele, este si acela de a asigura accesul in aceasta profesie, cu toate garantiile pe care statul de drept le poate oferi.

A pune in comparatie, intr-o maniera de un egalitarism simplist, statutul, salariul si pensia magistratului cu orice alta functie din statul roman este cel putin incorect si neloial. In egala masura, asa cum a subliniat doamna procuror Emilia Ion, calitatea legilor este aceea care, pe de o parte, aduce atingere indicatorilor de eficienta sau perceptiei publice...

Asa cum am afirmat, o s-o spun in termeni mai accesibili publicului: noi lucram cu materialul clientului, aplicam legile pe care ni le pune la dispozitie legiuitorul (Parlamentul sau Guvernul), functionam in baza cererilor care ne sunt deduse de catre celelalte profesii juridice (ca e vorba de avocati, executori samd) si, intr-un final, suntem supusi necesitatii de a asigura o practica coerenta si de a respecta toate celelalte decizii ale Inaltei Curtii, ale Curtii Constitutionale, ale Curtii Europene a Drepturilor Omilor si Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt de o complexitate. Nu e cazul sa expunem aici, dar ele confera acele acele componente, acele caracteristici care necesita atribuirea unei independente, inclusiv financiare, a statutului magistratului. Si cand spun asta, nu ma refer doar la banii propriu-zisi pe care ii incaseaza un judecator astazi, ci si la stabilitatea financiara a carierei – care, iata, se intinde pe cel putin 25 de ani.

Cand spuneam ca este un cadru legislativ absolut instabil, avem o lege care este in vigoare din decembrie 2023, care creste varsta de pensionare a magistratului la 60 de ani (n.r. corect: la 65 de ani), etapizat, intr-o maniera mai abrupta decat cea care s-a aplicat in sistemul public de pensii, asa cum a explicat doamna judecator Laura Radu, astfel incat aceasta reforma s-a intamplat deja. Eu nu inteleg de ce tocmai cei care au pus-o in opera sunt cei care nu recunosc acest lucru.

Atunci sa pornim de la aceasta reforma care s-a intamplat in 2023, in decembrie, si sa vedem ce nu s-a intamplat in regula cu ea. Pentru ca a fost trecuta prin toate filtrele nationale si europene. Si Curtea Constitutionala si-a spus punctul de vedere asupra acestei chestiuni, si Uniunea Europeana (prin mecanismul de PNRR, prin stabilirea faptului ca din aceasta perspectiva tot ce s-a intamplat cu reforma pe justitie este corespunzator – rezulta acest lucru si in raportul de ieri pe rule of law).

Toate aceste lucruri nu fac decat sa arate, din punctul meu de vedere, faptul ca vorbim despre o dezinformare. Si cred ca e datoria noastra sa combatem aceasta dezinformare cu argumente, cu date, cu cifre. (Sectia de judecatori a facut-o zilele acestea. Sectia de procurori inteleg astazi ca o va face tot astazi sau maine.) Cred ca singura arma pe care o avem impotriva dezinformarii este transparenta si comunicarea de cifre, de date obiective – produse fie de noi, dar si de alte organisme internationale care monitorizeaza indeaproape statul de drept din Romania.

Va multumesc si ma bucur ca am avut ocazia sa vorbim aceste lucruri. Ele pot face si au si facut, de altfel, obiectul inclusiv al avizului pe care noi l-am dat pe acel proiect de lege in urma cu o luna sau doua.

Insa frecventa cu care se repune in discutie statutul magistratului este ea insasi un atac la independenta justitiei.

Elena Costache: Daca nu mai sunt alte interventii, o sa-mi permit, in calitatea mea de presedinte al Consiliului, sa concluzionez Pentru ca, lasand la o parte orice opinii personale, orice eventuale contradictii intre aceste opinii personale, eu stiu un singur lucru. Si din toate discutiile de astazi asta vreau sa se perceapa in primul rand de catre colegii nostri si pe urma de politicieni si de justitiabilii nostri: ca suntem de acord cu totii ca ceea ce se intampla nu se intampla corect, ca nu e cum trebuie. Si o sa-mi permit sa-i raspund pe scurt domnului vicepresedinte, pentru ca vad ca reluam niste chestiuni asupra carora eu, in calitatea mea de presedinte, acum, de curand, am iesit public si am explicat. Si eu credeam ca deja toata lumea e lamurita, dar poate nu m-am exprimat eu cum trebuie. Nu reiau argumentele, ca deja cred ca o sa plictisim oamenii.

Chestiunea declansarii procedurii pentru ocuparea functiei de presedinte la Inalta Curte. Am explicat foarte clar, nu a vatamat pe nimeni, asa mai departe. Toate explicatiile sunt publice.

Chestiunea combaterii coruptiei (apropo de barna din ochiul nostru): ca nu facem tot ce tine de noi sa combatem coruptia din Romania. Pai, s-a punctat aici chiar de catre o colega procuror (de catre doamna procuror Emilia Ion) si chiar ma bucur ca a facut treaba. Lucram cu ce ni se serveste, legislativ vorbind. Ce putem noi sa facem? Sa ne ducem in Parlament (cum ni s-a sugerat, de altfel) si sa facem noi legile acolo? Ajungem la altceva: la haos.

Chestiunea pensiilor mai mari decat salariul in plata. Pai, mai sunt cateva, pentru ca sunt colegii care n-au iesit la pensie, au ales sa ramana si sunt pe legea veche, anterioara Legii 282 din decembrie 2023. Am explicat lucrurile astea. Nu putem sa extrapolam, nu putem sa generalizam cele cateva exemple care au mai ramas si functioneaza in sistem si sa spunem: 'Domnule, toti care ies la pensie ies cu pensii mai mari decat salariul'. E alta minciuna.

Chestiunea exprimarii unei ingrijorari mai profunde fata de cei care raman. Pai, dar asta facem. Prin tot ceea ce am spus si prin tot ceea ce solicitam sa se intample, asta facem: ne gandim la cei care raman, ca nu vor mai apuca 65 de ani. Asta apropo si de varsta de pensionare: daca suntem de acord cu 60, cu 65... Nici nu mai are importanta cu ce suntem noi de acord, in conditiile volumului de activitate la care am facut referire atat noi, judecatorii, cat si colegii procurori. Cum sa rezisti intr-un astfel de sistem de justitie cu aproape 3.000 de dosare pe an? A spus aici colega Catalina Sintion, am spus-o si noi, judecatorii, si am dat exemple de judecatorii, unde asa se judeca. Ca asta-i numarul de dosare pe an pe cap de judecator.

Concluzionand: eu stiu ca toti – si judecatori, si procurori – suntem magistrati si cu totii ne dorim acelasi lucru. Si ce sa zic... Sa ne ajute Dumnezeu sa nu ne ducem cu totul!

Claudiu Dragusin: Doar o subliniere de final, ca mai sunt si alte probleme ale sistemului de justitie. In mod evident, sunt instante fara acoperis, parchete probabil fara acoperis. Problema este ca noi acuma discutam altceva. E vorba de un atac la adresa statutului si cred ca ar trebui sa fim cu totii in acelasi punct al discutiei. Evident ca sunt probleme si le putem recunoaste, le putem discuta, dar cred ca si colegii nostri asteapta ca noi sa avem un punct de vedere cu privire la statut (si de asta am avut discutia astazi), nu cu privire la alte probleme ale instantelor sau ale parchetelor – care exista, in mod evident”.

Mai jos puteti vedea inregistrarea intregii sedinte a Plenului CSM: