Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecătorul Liviu Odagiu (foto) – cere clarificări în legătură cu întâlnirea secretă dintre șefa Curții Constituționale a României Simina Tănăsescu și premierul demis Ilie Bolojan. O întâlnire prin care Simina Tănăsescu a vulnerabilizat grav CCR, având în vedere că întâlnirea a avut loc cu câteva zile înainte ca CCR să dezbată sesizările PNL-ului condus de Ilie Bolojan și ale USR-ului care îl sprijină pe Ilie Bolojan la Legea Integrității (lege care în forma votată în Parlament ar duce la pierderea mandatului de primar al liderului USR Dominic Fritz), și înainte ca CCR să discute conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ, cu care a fost sesizată de Executiv în cazul procesului referitor la asigurarea sumelor pentru plata restanțelor salariale.

Astfel, în comunicatul de presă dat publicității duminică, 16 august 2026, CSM amintește că independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare, ci depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

În cazul Curții Constituționale, menționează CSM, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile CCR produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

De asemenea, CSM amintește episodul din 2018, când Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial după o întâlnire avută cu judecătorul CCR de la acea dată Petre Lăzăroiu, întâlnire în urma căreia acesta din urmă a acuzat-o pe actuala șefă CCR că ar fi făcut presiuni asupra sa pentru a pleca din Curte, în condițiile în care existau opinii în sensul că și-ar fi încetat mandatul. Foarte important, precizează CSM, în momentul demisiei Simina Tănăsescu a explicat că face acest gest întrucât este necesar ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Și este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional, adaugă CSM.

Cu alte cuvinte, pentru a nu plana nici cea mai mică suspiciune privind o posibilă imixtiune în activitatea CCR, cel puțin Simina Tănăsescu - pentru a-și respecta principiile clamate în 2018 - ar trebui să-și dea demisia.

Comunicatul CSM:

„Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.

Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.

Independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare. Ea depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

În cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

Consiliul amintește că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional.

În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.

O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate”.