De curand, Lumeajustitiei.ro a prezentat o propunere legislativa depusa la Senatul Romaniei, care prevede modificari la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel incat magistratii sa raspunda patrimonial pentru erorile comise. Este vorba despre initiativa senatoarei PC Cristiana Anghel, conform careia statul, prin Ministerul de Finante, urmeaza sa se indrepte, de indata, cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit o eroare judiciara cauzatoare de prejudicii. Proiectul este sustinut de alti 46 de senatori, dar intre timp au aparut o serie de noi propuneri privind raspunderea patrimoniala a magistratilor.

Astfel, un grup de senatori a formulat mai multe amendamente privind modificarea Legii 303/2004, pe care Lumeajustitiei.ro vi le prezinta in continuare. Modificarile, care sunt insotite de explicatii din partea senatorilor, vizeaza articolele 95 si 96 din actul normativ.

Iata amendamentele propuse, ratiunea pentru care modificarile s-ar impune si forma actuala a articolelor vizate:

La art. 95, alineatul (1) se abroga

Prevederea actuala este neconstitutionala. Imunitatea, ca procedura care impune indeplinirea unei conditii prealabile mai inainte de a dispune retinerea, arestarea preventiva ori perchezitionarea, este stabilita exclusiv prin Constitutie, si doar pentru deputati si senatori. Prin interpretarea textului constitutional, imunitatea la retinere, arestare preventiva ori perchezitie se aplica si Presedintelui Romaniei. Orice dispozitie introdusa in cuprinsul unei legi sau al unui alt tip de act normativ, prin care se conditioneaza retinerea, arestarea preventiva ori perchezitionarea unei persoane de indeplinirea unei conditii prealabile, in cazul unor anumite persoane sau categorii de persoane, infrange dispozitiile art. 16 din Constitutie.

Forma actuala a art. 95 alin. (1): “Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti, arestati la domiciliu sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii”.

La art. 96, alineatul (1) se completeaza, avand urmatorul cuprins:

„(1) - Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau alte fapte imputabile judecatorilor si procurorilor in exercitarea atributiilor”.

Eroarea judiciara este o consecinta, rezultatul final al unei actiuni penale. Or, prejudiciul poate fi generat si de acte individuale, fapte imputabile celor care actioneaza in exercitarea atributiilor, comise in cursul actiunii penale, care nu constituie, insa, erori judiciare.

Forma actuala a art. 96 alin. (1): “Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”

La art. 96, alineatul (4) se modifica si se completeaza, avand urmatorul cuprins:

„(4) - Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erori judiciare sau alte fapte imputabile judecatorilor si procurorilor in exercitarea atributiilor savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului”.

Motivatia este similara modificarii propuse la alineatul (1). In plus, se elimina conditia ca fapta generatoare de prejudiciu sa angajeze raspunderea doar daca a determinat o eroare judiciara. Orice fapta generatoare de prejudiciu trebuie sa angajeze raspunderea persoanei vinovate.

Forma actuala a art. 96 alin. (4): “Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara”.

La art. 96, alineatul (7) se modifica si se completeaza, avand urmatorul cuprins:

„(7) - Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii definitive date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, are obligatia, sub sanctiunea angajarii raspunderii penale a persoanelor responsabile, sa se indrepte cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care a savarsit, in exercitarea atributiilor, fapta cauzatoare de prejudiciu”.

In forma actuala, declansarea actiunii in despagubiri a statului impotriva celor vinovati este facultativa – “se poate indrepta…”. In plus, nu exista sanctiune pentru lipsa unei actiuni de recuperare a prejudiciului de la persoanele vinovate. Se propune introducerea obligativitatii actiunii in regres, sub sanctiunea penala in caz de inactiune.

Forma actuala a art. 96 alin. (7): “Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.

La art. 96, alineatul (8) se completeaza, avand urmatorul cuprins:

“(8) - Termenul de prescriptie a dreptului la actiune al statului, prin Ministerul Finantelor Publice, in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an, de la data cand a fost acoperit prejudiciul. Daca acoperirea prejudiciului s-a realizat in mai multe transe, termenul de prescriptie curge de la data ultimei plati”.

In forma actuala, termenul de prescriptie nu are punct de pornire. Coroborat cu forma actuala a alineatului (7) de la art. 96, nu exista, practic, o angajare a raspunderii persoanelor vinovate de producerea unui prejudiciu platit de stat. In forma actuala, actiunea in despagubiri este obligatorie si consacra un moment cert de la care curge termenul de prescriptie, astfel incat, in cazul in care exercitarea actiunii statului nu este posibila ca urmare a prescrierii dreptului la actiune, sa existe persoane responsabile carora sa li se poata imputa prejudiciul suportat de stat.

Forma actuala a art. 96 alin. (8): “Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an”.