Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii i-a explicat cu extrem de multa rabdare fostei judecatoare Camelia Bogdan (foto 1) de ce nu pot fi revocate hotararile prin care magistratii Lia Savonea (foto 2) si Mihai-Alexandru Mihalcea (foto 3) au promovat de la Curtea de Apel Bucuresti la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

S-a intamplat la 15 aprilie 2025, cand Sectia pentru judecatori a CSM i-a respins Cameliei Bogdan plangerile prealabile impotriva urmatoarelor hotarari ale Consiliului:

- 960/2021 si 1057/2023 privind Regulamentul concursului de promovare la ICCJ;

- 405/2023 privind promovarea judecatoarei CAB Lia Savonea la ICCJ;

- 81/2025 privind promovarea judecatorului CAB Mihai-Alexandru Mihalcea la ICCJ. Adica fix colegul de complet al Cameliei Bogdan din dosarul ICA / Telepatia.

In esenta, judecatorii CSM ii explica fostei colege de breasla faptul ca nu mai poate fi solicitata revocarea actului printr-o plangere prealabila ulterioara intrarii lui in vigoare.

Hotararea nr. 1189/2025 a fost publicata de CSM la 28 mai 2025.

Redam principalul pasaj din hotarare:

„Prin plangerea prealabila inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 3038/2025 la data de 26.02.2025, petenta Bogdan Camelia a solicitat revocarea partiala a Hotararii nr. 1057/2023 emise de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si a actelor subsecvente constand in promovarea domnului judecator Mihalcea Mihai la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si revocarea partiala a Hotararii nr. 960/2021 emise de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si a actelor subsecvente constand in promovarea doamnei judecator Lia Savonea la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Analizand plangerea prealabila formulata prin prisma coordonatelor configurate de prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Sectia retine urmatoarele:

Prin Hotararea nr. 960/21.07.2021, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 2419/10.11.2022, astfel cum a fost modificata prin Hotararea nr. 2436/15.11.2022, a fost aprobata organizarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie in conditiile art. 52-52/7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea nr. 960/21.07.2021 emisa de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotararii nr. 405/23.03.2023 Sectia pentru judecatori a dispus promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a doamnei judecator Lia Savonea, de la Curtea de Apel Bucuresti, incepand cu data de 01.06.2023. Aceasta hotarare a fost publicata pe pagina de internet a Consiliului la data de 05.04.2023.

Prin Hotararea nr. 1057/06.04.2023, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Conform art. 2 din aceasta hotarare, a fost abrogata Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 960/21.07.2021 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 717 din 21.07.2021.

Prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1552/05.09.2024 a fost aprobata organizarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie in conditiile art. 108-125 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si ale Regulamentului privind concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea nr. 1057/2023.

Conform Hotararii nr. 81/21.01.2025 Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, incepand cu data de 01.02.2025 a domnului judecator Mihalcea Mihai Alexandru, judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Aceasta hotarare a fost publicata pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 05.02.2025.

Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii constata ca se impune respingerea plangerii prealabile formulate de petenta Bogdan Camelia din mai multe perspective.

Potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (1/1) din Legea nr. 554/2004, autoritatea emitenta a unui act administrativ normativ poate revoca oricand acel act in urma unei plangeri prealabile. Revocarea reprezinta operatiunea juridica prin care organul emitent al unui act administrativ normativ desfiinteaza acel act, o conditie a revocabilitatii fiind ca acel act sa fie in fiinta, adica sa existe in ordinea juridica.

Prin art. 2 din Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1057/06.04.2023, a fost abrogata Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 960/21.07.2021 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 717 din 21.07.2021. Abrogarea reprezinta o modalitate prin care actul administrativ normativ este scos din fondul legislativ activ la initiativa emitentului, iar aceasta produce efecte pentru viitor si erga omnes, astfel ca nu se mai poate solicita revocarea acestuia printr-o plangere prealabila ulterioara.

In acest context, Sectia pentru judecatori retine ca prezenta plangere prealabila vizeaza, printre altele, un act administrativ normativ ce a fost abrogat de autoritatea emitenta, astfel ca solicitarea petentei de revocare a Hotararii nr. 960/21.07.2021 este inadmisibila.

Totodata, Sectia retine ca obiect al prezentei plangeri prealabile este si cererea de revocare a unui act administrativ cu caracter individual, si anume Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 405/23.03.2023, formulata de o alta persoana decat destinatarul actului, astfel incat, sub aspectul termenului de formulare a acesteia, devin incidente prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 potrivit carora 'Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce in termen de 30 de zile din momentul in care persoana vatamata a luat cunostinta, pe orice cale, de continutul actului. Pentru motive temeinice, plangerea prealabila se poate formula si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a luat cunostinta, pe orice cale, de continutul acestuia. Termenul de 6 luni prevazut in prezentul alineat, precum si cel prevazut la alin. (1) sunt termene de prescriptie'.

Hotararea nr. 405/23.03.2023 a carei revocare se solicita a fost publicata pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 05.04.2023, acesta fiind momentul la care orice tert (inclusiv petenta) putea lua cunostinta de continutul actului contestat. Raportand dispozitiile legale anterior mentionate la situatia de fapt din speta, Sectia constata ca de la data publicarii Hotararii nr. 405/23.03.2023 (05.04.2023), data la care petenta a luat cunostinta de continutul actului administrativ contestat si pana la data introducerii plangerii prealabile (26.02.2025) au trecut mai mult de 30 de zile, petenta fiind astfel decazuta din dreptul de a mai solicita revocarea actului administrativ pe calea prezentei proceduri. In plus, Sectia retine ca plangerea a fost formulata si cu incalcarea termenului de prescriptie de 6 luni reglementat de teza finala a art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care s-a implinit la data de 05.10.2023, asadar anterior introducerii prezentei plangeri prealabile.

In consecinta, Sectia retine ca plangerea prealabila formulata impotriva Hotararii nr. 405/23.03.2023 este tardiva.

Referitor la natura juridica a Hotararii nr. 81/21.01.2025 prin care s-a dispus promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, incepand cu data de 01.02.2025, a domnului judecator Mihalcea Mihai Alexandru, judecator la Curtea de Apel Bucuresti.

Sectia pentru judecatori constata ca aceasta se circumscrie unui act administrativ adoptat in exercitarea atributiilor referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor prevazute de art. 40 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

In acest context, sub aspectul caii de atac devin incidente prevederile art. 29 alin. (5) si (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, in vigoare la momentul emiterii actului administrativ atacat, potrivit carora (5) Hotararile cu caracter individual ale plenului si sectiilor privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunica de indata si se publica pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 10 zile de la redactare.

(6) Hotararile prevazute la alin. (5) pot fi atacate cu contestatie de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Contestatia se judeca in complet format din 3 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva'.

Sintetizand prevederile legale anterior mentionate rezulta ca, in aceasta materie, legiuitorul a reglementat controlul judecatoresc al hotararilor Sectiilor si ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor prin dispozitii speciale derogatorii de la dreptul comun, astfel incat formularea unei plangeri prealabile in conditiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ este inadmisibila, ca urmare a incompatibilatii acestei proceduri cu durata termenului de 15 zile reglementat de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 pentru formularea contestatiei.

Avand in vedere temeiul de drept invocat de petenta Bogadan Camelia (art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ), Sectia pentru judecatori retine ca plangerea prealabila formulata impotriva Hotararii nr. 81/21.01.2025 este inadmisibila.

Referitor la solicitarea petentei de revocare a Regulamentului privind concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1057/06.04.2023, Sectia constata ca desi se invoca pretinsa nelegalitate a acestuia in integralitatea sa, criticile vizeaza doar probele de concurs si punctajele ce pot fi acordate in cadrul acestora, nefiind dezvoltate critici cu privire la celelalte aspecte organizatorice.

Obiectul prezentei plangeri il constituie, asadar, anularea unor prevederi cu caracter de principiu, generale, impersonale din Regulament, care se aplica unui numar nedeterminat de persoane si a caror legalitate este pe deplin compatibila cu reglementarile cuprinse in actul normativ de nivel superior.

Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative 'Actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona'.

Regulamentele, ca acte administrative normative, trebuie corelate sub aspectul efectelor pe care le produc in ordinea juridica cu legile in baza carora au fost adoptate. Aceste acte normative cu caracter secundar detaliaza pas cu pas modul in care o anume lege trebuie sa fie aplicata. In general, orice lege emisa de Parlament este urmata de norme metodologice de aplicare a legii care detaliaza / clarifica aspectele de interpretare a paragrafelor legale in cauza. Practic, regulamentele sunt acte administrative care au rolul de a clarifica si detalia dispozitiile actelor normative pentru care au fost emise.

Analizand continutul dispozitiilor din Regulamentul criticat in cauza, Sectia pentru judecatori constata ca acestea respecta pe deplin limitele si scopul prevederilor legale de nivel superior in executarea carora au fost adoptate. Solutia din reglementarea secundara nu incalca nicio norma cu forta juridica superioara, ci, dimpotriva, dezvolta toate conditiile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor din legislatia primara privind procedura de concurs pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii.

Contrar sustinerilor petentei, Sectia retine ca atat probele de concurs, cat si punctajele acordate in cadrul acestora au fost stabilite prin lege, iar Regulamentul doar a detaliat masurile de punere in aplicare a dispozitiilor legale.

Astfel, conform art. 114 din Legea nr. 303/2022, concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie consta intr-o proba avand ca obiect evaluarea hotararilor judecatoresti redactate si un interviu sustinut in fata Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 117 alin. (2) si (3) din Legea nr. 303/2022 prevede aspectele avute in vedere la evaluarea hotararilor judecatoresti cu punctajul minim si maxim aferent (verificarea capacitatii de analiza si sinteza, verificarea coerentei in exprimare, verificarea argumentatiei din punctul de vedere al claritatii si logicii, incuviintarea sau inlaturarea argumentata a cererilor partilor prin raportare la probe, principii si reguli de drept, argumentarea coerenta si corecta din punctul de vedere al logicii juridice, evitarea expunerii si detalierii aspectelor nerelevante in motivare, redactarea dispozitivului intr-o forma clara, concisa, apta de a fi pusa in executare, analiza si interpretarea probelor administrate, modul in care a fost respectata jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, atunci cand e cazul, verificarea respectarii termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor), iar art. 120 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 prevede aspectele avute in vedere la proba interviului, respectiv cele referitoare la integritate, la modul in care candidatii se raporteaza la valori precum independenta justitiei si impartialitatea judecatorilor, la motivatia candidatului, la competentele umane si sociale ale candidatului, la conduita profesionala a acestuia si la relatiile cu personalul instantelor.

Prin Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea nr. 1057/21.07.2021 a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost detaliate aspectele avute in vedere in cadrul celor doua probe, precum si modul de acordare a punctajului si a calificativului in cadrul acestora.

De aceea, Sectia retine ca sunt nefondate sustinerile petentei in sensul ca procedura de concurs pentru promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi fost stabilita de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si ar consta doar in proba interviului, avand in vedere faptul ca, asa cum am aratat mai sus, legiuitorul este cel care a prevazut modul de desfasurare a acestui concurs, probele de concurs, modul de desemnare a comisiilor de evaluare, precum si punctajele acordate in cadrul probelor de concurs, regulamentul aprobat prin hotararea Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii asigurand punerea in aplicare in mod corespunzator a dispozitiilor din legislatia primara, fara a intra in contradictie cu acestea.

Referitor la criticile petentei privind pretinsa afectare a independentei judecatorilor prin modalitatea de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia constata ca si acestea sunt nefondate.

In Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 07.09.2023 pronuntata in cauza C-216/21 Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania' impotriva Consiliului Superior al Magistraturii, s-au retinut urmatoarele:

'65. (...) independenta judecatorilor trebuie sa fie garantata si prezervata nu numai in stadiul numirii lor, ci si, asa cum a aratat domnul avocat general la punctul 46 din concluzii, de a lungul intregii lor cariere, inclusiv in cadrul procedurilor de promovare, intrucat procedurile de promovare a judecatorilor fac parte din normele aplicabile statutului judecatorilor.

(...)

71. (...) atunci cand un stat membru instituie un nou regim de promovare a judecatorilor, trebuie sa se asigure ca conditiile de fond si modalitatile procedurale care guverneaza adoptarea, in cadrul acestui regim, a deciziilor de promovare sunt de asa natura incat sa nu poata da nastere, in perceptia justitiabililor, unor indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor in discutie in privinta unor elemente exterioare si la neutralitatea lor in raport cu interesele care se infrunta, odata ce persoanele interesate sunt promovate.

(...)

75. Desi interventia in procedura de promovare efectiva a judecatorilor a unui organ precum comisia de evaluare mentionata poate, in principiu, sa fie de natura sa contribuie la o obiectivizare a acestei proceduri, mai este necesar si ca acest organ sa prezinte el insusi garantii de independenta, astfel incat este necesar sa se examineze cu precadere conditiile in care membrii sai sunt desemnati si modul in care isi indeplineste in mod concret rolul (a se vedea prin analogie Hotararea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311, punctele 66-68).

76. In speta, in ceea ce priveste conditiile de desemnare a membrilor comisiei de evaluare, trebuie subliniat ca aceasta este compusa exclusiv din judecatori, desemnati la propunerea colegiului de conducere al curtii de apel competente, care este el insusi compus din judecatori.

77. In plus, asa cum a aratat domnul avocat general la punctele 62, 65 si 66 din concluzii, faptul ca anumiti judecatori exercita un control asupra activitatii profesionale a colegilor lor nu arata, ca atare, ca ar exista o posibila problema de independenta a judecatorilor. In masura in care, in calitatea lor de judecatori, membrii comisiei de evaluare sunt ei insisi obligati sa prezinte garantii de independenta, acestia indeplinesc, in principiu, cerinta amintita la punctul 75 din prezenta hotarare si, avand in vedere functiile lor, par apti sa aprecieze meritele profesionale ale colegilor lor.

(...)

84. Astfel, in ceea ce priveste evaluarea activitatii candidatilor, aceasta se intemeiaza pe criterii referitoare la capacitatea lor de analiza si sinteza, la claritatea si logica argumentatiei lor, la respectarea jurisprudentei instantelor superioare si la aptitudinea lor de a se pronunta cu respectarea unui termen rezonabil. La randul sau, evaluarea conduitei candidatilor se bazeaza pe criterii referitoare in esenta la comportamentul candidatilor in exercitarea atributiilor lor atat in relatia cu colegii lor, cat si in relatia cu justitiabilii si la capacitatea acestora de a asigura buna desfasurare a sedintelor de judecata.

85. In plus, aceste criterii par sa faca obiectul unor aprecieri obiective pe baza unor elemente verificabile. In ceea ce priveste evaluarea activitatii candidatilor, comisia de evaluare se intemeiaza in esenta pe un esantion de zece hotarari judecatoresti redactate de candidat, selectate in mod aleatoriu si pe baza unor criterii uniforme. Cat despre evaluarea conduitei candidatilor, aceasta este apreciata in special pe baza dosarului profesional al candidatului, precum si a inregistrarilor unor sedinte de judecata, ceea ce tinde de asemenea sa confere un caracter verificabil elementelor luate in calcul in aceasta evaluare.

86. Prin urmare, se pare ca elementele luate in considerare in vederea acestor evaluari sunt suficient de diversificate si de verificabile, ceea ce tinde sa limiteze riscul ca procedura de promovare efectiva sa aiba caracter discretionar.

(...)

88. In aceste conditii si avand in vedere in special obligatia de motivare care incumba comisiei de evaluare, precum si posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva aprecierilor sale, modalitatile procedurale care guverneaza adoptarea deciziilor de promovare efectiva nu par a fi de natura sa puna in pericol independenta judecatorilor promovati la finalul acestei proceduri (...).

89. In consecinta, este necesar sa se raspunda la a treia intrebare ca articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE si cu articolul 47 din carta trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unei reglementari nationale in temeiul careia regimul de promovare a judecatorilor la o instanta superioara se bazeaza pe o evaluare a activitatii si a conduitei persoanelor interesate, realizata de o comisie compusa din presedintele acestei instante superioare si din membri ai acesteia, in masura in care conditiile de fond si modalitatile procedurale care guverneaza adoptarea deciziilor de promovare efectiva sunt de asa natura incat nu pot da nastere, in perceptia justitiabililor, unor indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor in discutie in privinta unor elemente exterioare si la neutralitatea lor in raport cu interesele care se infrunta, odata ce persoanele interesate sunt promovate'.

Considerentele Hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 07.09.2023 pronuntate in cauza C-216/21 se aplica si in cauza de fata, instanta europeana stabilind reperele care urmeaza a fi avute in vedere in analiza de conformitate a reglementarii interne cu dreptul UE.

Astfel, contrar sustinerilor petentei, procedura de concurs pentru promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reglementata de Legea nr. 305/2022, are la baza criterii obiective de apreciere a performantelor profesionale ale judecatorilor, precum si a conduitei acestora.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca 'articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE si cu articolul 47 din carta trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unei reglementari nationale in temeiul careia regimul de promovare a judecatorilor la o instanta superioara se bazeaza pe o evaluare a activitatii si a conduitei persoanelor interesate', astfel ca reglementarea nationala care prevede ca promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se desfasoara in baza unui concurs care a avut / are doua probe: una avand ca obiect evaluarea hotararilor judecatoresti redactate si un interviu sustinut in fata Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu este contrara dreptului Uniunii Europene.

De altfel, Sectia pentru judecatori constata ca Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta cea mai mare in grad in sistemul juridic din Romania, astfel ca evaluarea activitatii judecatorilor care s-au inscris la concursul de promovare, a hotararilor pronuntate de acestia, precum si a conduitei lor este o masura ce asigura selectia judecatorilor care corespund celor mai inalte standarde de competenta profesionala, precum si de integritate, conduita si deontologie.

Totodata, in acord cu cele retinute de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in parag. 75-77 din Hotararea pronuntata la data de 07.09.2023 in cauza C-216/21, Sectia retine ca potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 305/2022: 'Fiecare comisie de concurs, respectiv subcomisie, daca aceasta s-a constituit, are urmatoarea componenta: a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, numiti de presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie, la recomandarea presedintilor de sectii; b) un profesor universitar de la o facultate de drept care are un contract de munca pe perioada nedeterminata cu o universitate de cercetare avansata si educatie, astfel cum este clasificata pe baza evaluarii prevazute de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, propus de facultatea de drept, numit de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii'.

Art. 112 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 prevede ca 'Membrii comisiilor nu pot avea apartenenta politica la data formarii comisiilor. Toti membrii comisiilor completeaza declaratii in acest sens'. Proba interviului se sustine in fata Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii in componenta careia sunt membrii judecatori.

In acest context, Sectia constata ca modul de numire si componenta comisiilor care evalueaza actele intocmite de candidati, activitatea si conduita acestora asigura echitatea procedurii de concurs, in conditiile in care membrii comisiilor de evaluare, respectiv membrii Sectiei pentru judecatori sunt judecatori, fiind asigurate asadar garantiile de independenta si impartialitate. Mai mult, profesorii universitari care sunt numiti in comisiile de evaluare nu pot avea apartenenta politica.

Totodata, Sectia pentru judecatori retine ca in Legea nr. 303/2022 legiuitorul a prevazut criterii obiective pentru evaluarea hotararilor judecatoresti, precum si pentru verificarea integritatii candidatilor, a modului in care acestia se raporteaza la valori precum independenta justitiei si impartialitatea judecatorilor, a motivatiei si a competentelor umane si sociale ale acestora, astfel ca intreaga procedura de concurs are la baza criterii obiective de apreciere a performantelor profesionale ale judecatorilor, precum si a conduitei acestora, prin caracterul verificabil al elementelor luate in calcul in aceasta evaluare.

Obligatia comisiei de evaluare de a motiva amanuntit raportul intocmit, publicarea hotararilor evaluate si a raportului, precum si obligatia comisiei de solutionare a contestatiilor formulate de a motiva amanuntit raportul acestora sunt garantii suplimentare impotriva arbitrariului. Totodata, o alta garantie de obiectivitate a concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reglementat de Legea nr. 303/2022, o constituie faptul ca Inspectia Judiciara (organism care actioneaza potrivit principiului independentei operationale, in raport cu Consiliul Superior al Magistraturii si instantele judecatoresti) verifica aspectele privind integritatea candidatilor, iar raportul se inainteaza Sectiei pentru judecatori pentru a fi avut in vedere in cadrul interviului.

Prin urmare, contrar sustinerilor petentei, Sectia pentru judecatori constata ca procedura de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prevazuta in Legea nr. 303/2022, respecta intru totul cerintele mentionate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-216/2021. Astfel, aceasta se bazeaza pe o evaluare obiectiva a actelor intocmite de candidati, a activitatii si a conduitei acestora, este realizata de o comisie compusa din judecatori si profesori universitari carora le este interzisa orice apartenenta politica, astfel ca modalitatile procedurale si conditiile de fond care guverneaza adoptarea deciziilor de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt de asa natura, incat 'nu pot da nastere, in perceptia justitiabililor, unor indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor in discutie in privinta unor elemente exterioare si la neutralitatea lor in raport cu interesele care se infrunta, odata ce persoanele interesate sunt promovate (Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 07.09.2023 pronuntata in cauza C-216/21)'.

In ceea ce priveste sustinerile petentei referitoare la aplicabilitatea Deciziei Comisiei nr. 2006/928/CE de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, Sectia pentru judecatori constata ca prin Decizia (UE) nr. 2023/1786 a Comisiei din 15 septembrie 2023 a fost abrogata Decizia 2006/928/CE. In punctul 7 al Deciziei (UE) nr. 2023/1786, s-au aratat urmatoarele:

'Raportul Comisiei din noiembrie 2022 a stabilit ca progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare au fost suficiente pentru a indeplini angajamentele asumate de Romania la momentul aderarii sale la Uniune si ca toate cele patru obiective de referinta stabilite in Decizia 2006/928/CE si clarificate prin cele douasprezece recomandari din raportul din ianuarie 2017 si cele opt recomandari suplimentare din raportul din noiembrie 2018 au fost indeplinite in mod satisfacator. Comisia a luat act, in special, de progresele inregistrate de Romania in ceea ce priveste consolidarea independentei si a eficacitatii sistemului judiciar printr-o revizuire cuprinzatoare a sistemului judiciar. Au fost adoptate noi legi privind justitia, care au adus schimbari importante in ceea ce priveste organizarea carierei si regimurile de raspundere pentru magistrati, numirea in functie, revocarea din functie si competentele procurorilor de rang inalt si guvernanta Inspectiei Judiciare'.

In acest context, Sectia retine ca organismele competente din cadrul Uniunii Europene au apreciat ca sistemul judiciar din Romania, inclusiv procedura de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie indeplinesc cerintele de independenta si eficacitate.

Referitor la pretinsa discriminare intre magistratii care promoveaza la instantele de grad inferior si cei care promoveaza la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia constata ca si aceste sustineri sunt nefondate, in conditiile in care, pe de o parte, faptele considerate ca discriminatorii nu pot fi echivalate sau asimilate cu procesul legislativ (in speta, cu adoptarea Legii nr. 303/2022), iar pe de alta parte, nu exista o situatie similara intre acestia.

Astfel, la concursul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie se pot inscrise magistrati care au functionat efectiv la curti de apel si cu o anumite vechime, astfel ca evaluarea activitatii si conduitei acestora, pe baza unor criterii obiective prevazute de lege, de comisii de evaluare constituite din judecatori, respectiv Sectia de judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ai caror membri se bucura de independenta si impartialitate, asigura promovarea la instanta suprema a judecatorilor care corespund celor mai inalte standarde de competenta profesionala, precum si de integritate, conduita si deontologie.

Avand in vedere toate argumentele expuse mai sus, Sectia pentru judecatori constata ca Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea nr. 1057/06.04.2023 emisa de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, este legal si in conformitate cu dispozitiile din legislatia primara in executarea carora a fost adoptat.

In aceste conditii, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va respinge plangerea prealabila formulata de petenta Bogdan Camelia”.

* Cititi aici intreaga Hotarare 1189/2025 a Sectiei pentru judecatori