23 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CAZUL SPIRTULUI CONTRAFACUT – Dosarul privind spirtul contrafacut cu alcool metilic de la Iasi din timpul pandemiei Covid-19, soldat cu 17 decese, a fost judecat de un complet nelegal constituit. Repartizarea dosarului nu a fost aleatorie nici la judecata fondului si nici la judecata apelului. Oare isi va asuma Curtea de Apel Iasi faptul ca instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii si va admite contestatia in anulare sau va urma o noua musamalizare?

Scris de: Av. Raluca-Voichița TODORUȚ | pdf | print

16 May 2024 16:05
Vizualizari: 5795

Dosarul privind spirtul contrafăcut cu alcool metilic de la Iași din timpul pandemiei Covid 19, soldat cu 17 decese a fost judecat de un complet nelegal constituit. Repartizarea dosarului nu a fost aleatorie nici la judecata fondului și nici la judecata apelului, fiind încălcate dispozițiile art. 64 alin. 4 Cod procedură penală. Oare își va asuma Curtea de Apel Iași faptul că instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii și va admite contestația în anulare în baza art. 426 alin. lit. d) C.pr.pen. sau va urma o nouă mușamalizare?


În perioada de tristă amintire numită pandemie COVID 19, chiar la debutul acesteia au fost înregistrate mai multe dosare de moarte suspectă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași și Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani urmărirea penală fiind începută in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 1 C.pen. Sesizarea din oficiu a avut la bază faptul că în mai multe comune de pe raza Județului Iași și Pașcani au fost găsite mai multe persoane decedate în condiții suspecte.

La data de 25.04.2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a preluat dosarele menționate anterior, acestea fiind reunite sub nr. 219/P/2020, constatându-se că există posibilitatea ca decesele să fie determinate de o intoxicație cu alcool metilic.

Pentru identificarea posibililor autori, procurorul a emis în dosarul nr. 219/P/2020 ordonanțe prin care a dispus cu titlu provizoriu pe o durată de 48 de ore interceptarea și înregistrarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicație la distanță efectuate la și de la mai multe cartele telefonice indicate precum și localizarea/urmărirea prin mijloace tehnice a posturilor telefonice respective.

În data de 27.04.2024 deși încadrarea juridică de ucidere din culpă atrăgea competența Judecătoriei Iași, procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Iași cu o cerere de confirmare a ordonanței provizorii prin care a dispus interceptarea, înregistrarea și localizarea/urmărirea prin mijloce tehnice a unor posturi telefonice.

Prin încheierea nr. 100 din data de 27.04.2020 pronunțată în dosarul nr. 2044/99/2020 al Tribunalului Iași, astfel cum rezultă din fișa Ecris a fost admisă excepția de necompetență materială a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași și în consecință în baza disp art. 47 C.pr.pen. și art. 50 C.pr.pen. cu referire la art. 140 alin 1 C.pr. pen., art. 141 alin 3 C.pr.pen. și art. 36 alin. 1 lit. a) C.pr.pen a fost declinată în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii. Încheierea nr. 100/2020 având ca obiect confirmare supraveghere tehnică (astfel cum rezultă din fișa Ecris) a fost pronunțată de doamna judecător Codreanu Alina (în prezent Ene).


În aceeași dată, după ce s-a declinat competența de judecare a cererii formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași obiect al dosarului nr. 2044/99/2020, instanța competentă, respectiv Judecătoria Iași a pronunțat încheierea nr. 85 S.T. din 27.04.2020 prin care a fost admisă în parte cererea și s-a dispus confirmarea măsurilor de supraveghere tehnică autorizate provizoriu prin ordonanța procurorului din data de 25.04.2020, ora 20:00, emisă în dosarul nr. 219/P/2020 (din eroare evidentă fiind menționat nr. 291) al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, cererea fiind soluționată practic pe fond.


În urma cercetărilor au fost idetificați inculpații, iar prin încheierea nr. 84/MP/04.05.2020 a Judecătoriei Iaşi (definitivă prin încheierea nr. 64/CJDL/07.05.2020 a Tribunalului Iaşi), s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpații Dawoud Zuhair Abdel Nabi Ali şi Ahmmed Fuad pentru o perioadă de 30 zile, de la 04.05.2020 până la data de 02.06.2020, inclusiv, fiind emise mandatele de aretare preventivă nr. 73/UP/04.05.2020 faţă de primul şi, respectiv, nr. 74/UP/04.05.2020, faţă de cel de-al doilea.

Cercetările au continuat cu inculpații în stare de arest, iar la data de 23.10.2024 a fost sesizat Tribunalul Iași cu rechizitoriul care avea ca obiect printre altele și infracțiunea de omor calificat, încadrare juridică care a fost stabilită de către procuror abia la data de 10.07.2020.

Pentru a fi respectat principiul repartizării aleatorii a cauzelor la primirea rechizitoriului în data de 23.10.2020, au fost efectuate verificările prevăzute de art. 102 alin. 6 și 7 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1375/2015 (în vigoare la acea dată).

În cuprinsul procesului verbal din 23.10.2020 de repartizare aleatorie semnat de către președintele Secției penale a Tribunalului Iași au fost menționați toți judecătorii care au soluționat cereri de competența JDL confidențial precum și de competența JDL vizând dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020. Printre altele, în cuprinsul acestui proces verbal s-a reținut în mod fals împrejurarea că doamna judecător Codreanu Alina titular al completului JDL 02 c a soluționat” dosarul nr. 2044/99/2020 care viza dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020 al PT Iași.

Pornind de la această premisă falsă în sensul că prin același proces verbal s-a constatat că doamna judecător Codreanu Alina, titular al JDL 02 c a soluționat o cerere având ca obiect confirmare supraveghere tehnică în dosarul nr. 2044/99/2020 vizând dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, constatând că doamana judecător este titular al completelor de judecată D 02 G și D 02 C s-a dispus repartizarea aleatorie a dosarului nr. 5178/99/2020 al Tribunalului Iași, format ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriul privind pe inculpatul Ahmed Fuad (care îi viza și pe Dawould Zuhair și Dawoud Abdul Satar) cu blocarea, printre altele a completului D02 G care o avea ca titular pe doamna judecător Codreanu Alina (în prezent Ene).

Procedând în acest fel, a fost încălcat în cauză în mod foarte grav principiul repartizării aleatorii a cauzelor prin prisma faptului că a fost exclus nelegal de la repartizarea aleatorie un complet al cărui titular nu a efectuat niciun fel de acte specifice funcției judiciare de judecător de drepturi și libertăți, el dispunând prin încheierea nr. 100 din 27.04.2020 pronunțată în dosarul nr. 2044/99/2020 al Tribunalului Iași doar declinarea competenței de soluționare a cererii către Judecătoria Iași. Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Iași, competent material să soluționeze cererea având ca obiect confirmarea supraveghere tehnică într-un dosar în care urmărirea penală se efectua în raport de infracțiunea de ucidere din culpă la momentul respectiv, a fost cel care a soluționat efectiv cererea prin încheierea nr. 85 ST din 27.04.2024 pronunțată în dosarul cu același număr 2044/99/2020 acesta fiind judecătorul care a exercitat efectiv funcția de judecător de drepturi și libertărți în raport de solicitarea respectivă.

De ce anume s-a procedat la sesizarea Tribunalului Iași cu o cerere de confirmare supraveghere tehnică de competența evidentă a Judecătoriei Iași nu știu. Poate că este vorba de incompetență, neatenție, nu pot preciza cu exactitate, pentru că nu vreau să mă gândesc la rea credință în sensul că anumite complete au fost excluse voit de la repartizarea aleatorie a acestei cauze prin blocarea manuală a completului respectiv.

Cert este că inculpații, dar și părțile civile au fost judecate în primă instanță de către un alt complet decât cel care ar fi fost stabilit în urma repartizării aleatorii a cauzei. Ceea ce a urmat știm cu toții, prin sentinţa penală nr. 328/2023 din 05.07.2023, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 5178/99/2020 pedepse cu închisoare de peste 20 de ani cu menținerea încadrării juridice de omor calificat pentru toți inculpații.

În concret inculpatul Dawoud Zuhair (reprezentat de subsemnata) a fost condamnat la o pedeapsa principală rezultantă de 22 (douăzeci şi doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de omor calificat prev. şi ped. de art.188 alin.1 raportat la art.189 alin.1 lit.”f” Cod penal, cu aplicarea art.77 lit.”a” şi „g” Cod penal, precum şi cu aplicarea art.79 alin.2 Cod penal, fiind de 20 (douăzeci) ani închisoare.

Dat fiind faptul că prin decizia nr. 245 din 01.03.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul cu nr. 5178/99/2020 soluția a rămas definitivă nu are sens să comentez dacă pedeapsa este prea aspră din punctul de vedere al inculpaților sau prea blândă din perspectiva rudelor celor 17 victime, sau dacă încadrarea juridică de omor este corectă, sau cuantumul despăgubirilor este prea mic sau după caz exagerat de mare, pentru că soluția fiind definitivă este prezumată a fi corectă și echitabilă. Doar că anumite aspecte cum ar fi nelegala compunere a completului care a judecat apelul pot fi repuse în discuție prin calea extraordinară de atac a contestației în anulare prevăzută de art. 426 lit d C.pr.pen. pe care am și promovat-o fiind înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 259/45/2024.

În acest context, arăt faptul că odată cu repartizarea aleatorie a judecării apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 328/2023 din 05.07.2023, pronunţată de Tribunalul Iaşi s-a produs un nou abuz întrucât și în completul de apelul a fost inclus un judecător care nu avea dreptul să intre în cauză în raport de normele imperative de la art. 64 alin. 4 Cod procedură penală.

În concret, apelul a fost repartizat completului care o avea ca titular pe doamna judecător Alina Ene (fosta Codreanu), care între timp a promovat la Curtea de Apel Iași.

Din încheirea din 16.08.2023 pronunțată în dosarul nr. 5178/99/2020 al Curții de Apel Iași rezultă că declarația de abținere a fost formulată în temeiul art. 64 alin. 4 C.pr.pen., în fapt doamna judecător invocând împrejurarea că a exercitat calitatea de judecător de drepturi și libertăți în dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, astfel ar fi pusă în situația de a exercita funcția de judecată într-o cale de atac formulată într-o cauză în care a îndeplinit deja funcția de judecător de drepturi și libertăți, lucru care nu este adevărat din moment ce doar a declinat o cerere de competența judecătorului delegat din punct de vedere funcțional, Tribunalul Iași nefiind competent material.

Completul care a soluționat declarația de abținere a reținut în cuprinsul încheierii că doamna judecăror Alina Ene (fostă Codreanu) a exercitat calitatea de judecător de drepturi și libertăți în dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, pronunțând încheierea din dosarul înregistrat sub nr. 2044/99/2020 al Tribunalului Iași, aspect ce atrage starea de incompatibilitate în a participa la judecarea prezentei cauze (a apelului). După cum se vede nu au intrat în detalii cu privire în ce anume a constat exercitarea acestei calități de judecător de drepturi șil libertăți, dar cu toate acestea este evident faptul că completul respectiv care a soluționat declarația de abținere în apel erau perfect conștienți că soluția este vădit greșită, împrejurare ce rezultă din aspectele consemnate în dispozitivul încheierii.

În acest sens, este cu totul și cu totul neobișnuit ca în dispozitivul încheierii de soluționare a abținerii, completul, după ce admite declarația de abținere prin raportare la dispozițiile art. 64 alin. 4 C.pr. pen. potrivit căruia judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa în aceeași cauză la judecata în căile de atac, constată și faptul că doamna judecător nu a îndeplinit acte și nu a dispus măsuri procesuale în cauză.


Or această constatare că judecătorul nu a îndeplinit acte în cauză este ireconciliabilă din punct de vedere procedural cu soluția de admitere a abținerii, fiind o contradicție logico juridică evidentă din moment ce rațiunea reglementării incompatibilității de la art. 64 alin. 4 Cod procedură penală are la bază premisa ca judecătorul care a exercitat efectiv funcția de judecător de drepturi și libertăți să nu exercite alte funcții judiciare în cauză cum ar fi soluționarea unei căi de atac devolutive care statuează asupra vinovăției, cum este apelul. De altfel, trebuie spus că doctrina este unanimă la fel ca și practica judiciară în sensul că pentru a se reține starea de incompatibilitate în baza art. 64 alin. 4 C.pr.pen este necesar ca judecătorul de drepturi și libertăți să fie investit legal (adică implicit și competent material) și să exercite acte specifice funcției judiciare, declinarea de competență nefiind considerată un act care să indice că a fost exercitată funcția judiciară specifică judecătorului de drepturi și libertăți.

În cauză, referitor la cererea care a stat la baza declarației de abținere, adică cererea de confirmare a ordonanței procurorului de autorizare provizorie din 25.04.2020 înregistratată inițial sub nr. 2044/99/2020 la Tribunalul Iași (și declinată la Judecătoria Iași), funcția de judecător de drepturi și libertăți a fost exercitată efectiv de către doamna judecător Țîrlea Irina de la Judecătoria Iași care a soluționat cererea prin încheierea nr. 85 ST din 27.04.2020.

Cu siguranță și completul care a soluționat declarația de abținerea cunoștea foarte bine că declinarea de competență de către un judecător de drepturi și libertărți nu este aptă să îl incompatibilizeze pe acesta prin raportare la dispozițiile art. 64 alin. 4 C.pr. pen. Dar cu toate acestea, probabil cu intenția de „a se acoperi” au scris în dispozitivul încheierii de abținere că judecătorul nu a îndeplinit acte și nu a dispus măsuri procesuale în cauză. Cu toate acestea abținerea doamnei judecător Ene Alina (fostă Codreanu) de a judeca apelul a fost admisă, probabil din alte considerente decât cele prevăzute de Codul de procedură penală la art. 64 alin4 C.pr.pen. În acest sens, dacă cererea de abținere a doamanei judecător Alina Ene (fostă Codreanu) de la judecarea apelului ar fi fost respinsă cum era corect din punct de vedere procedural o astfel de soluție ar fi presupus implicit rejudecarea cauzei pe fond de către Tribunalul Iași în condițiile în care completul doamnei judecător D02G (care la momentul emiterii rechizitoriului era la Tribunalul Iași) a fost blocat tocmai pe motiv că a ar fi soluționat în cursul urmării penale dosarul nr. 2044/99/2020 vizând dosarul de urmărire penală nr. 219/P/2020 al PT Iași, lucru care nu era adevărat. Or după cum se știe compunerea nelegală a completului constituie un motiv de nulitate absolută care trebuia invocat din oficiu de către instanța de apel. De ce nu au dispus judecătorii de la Curtea de apel soluția corectă care ar fi permis să reintre în legalitate din perspectiva repartizării aleatorii a cauzei la Tribunalul Iași cu consecința admiterii apelului și dispunerea rejudecării cauzei de Tribunalul Iași cu asigurarea repartizării aleatorii a cauzei nu știm. Au dorit oare să ascundă faptul că procesul verbal de repartizare aleatorie din 23.10.2020 a fost greșit întocmit de președintele de secție sau mai grav ar fi fost interese ca anumiți judecători să nu intre în cauză nu se știe, cel puțin pentru moment. Sau poate a existat o teamă de consecințe, rejudecarea cauzei la fond într-un dosar cu inculpați arestați de 3 ani și cu acuzații grave fiind dificil de asumat, nu pot preciza.

Cert este că dosarul nu a fost repartizat aleatoriu din perspectiva dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Plenului CSM în vigoare la momentul respectiv.

Și ca o ironie a sorții, care arată faptul că poate doamna judecător Ene Alina (fostă Codreanu) trebuia potrivit providenței sau sorții să spunem așa (dar create prin sistemul electornic de repartizare aleatorie și nu printr-un procces verbal de repartizare greșit) să facă parte din completul care a soluționat cauza în prima instanță sau mai exact cel puțin să nu fie exclusă din cadrul completelor în care se repartizează aleatoriu cauzele este faptul că și contestația în anulare formulată de subsemnata în temeiul art. 426 alin. 1 lit. d C.pr.pen. a fost repartizată aleatoriu la un complet care o avea titular tot pe doamna judecător Ene Alina (fostă Codreanu). Astfel doamna judecător și care a fost nevoită să formuleze din nou o declarație de abținere la data de 03.04.2024, de data aceasta de la judecarea contestației în anulare, pentru același motiv nereal, respectiv că a exercitat funcția de judecător de drepturi și libertăți în cauză.

Astfel, motivul de fapt menționat de către doamna judecător în declarația de abținere de la soluționarea contestației în anulare a fost că în calitate de judecător de drepturi și libertăți în cadrul Tribunalului Iași a pronunțat încheierea penală nr. 100 din 27.04.2020 în dosarul penal nr. 2044/99/2020 al Tribunalului Iași (dosar de urmărire penală nr. 219/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași) așa cum rezultă din verificările efectuate la Tribunalul Iași și din înscrisurile pe care le atașează. Ca și temei de drept al abținerii a fost menționat tot art. 64 alin. 4 C.pr.pen. însă în mod surprinzător a fost evitată din nou, foarte elegant, soluția dispusă prin încheierea penală nr. 100 din 27.04.2020 și anume declinarea de competență care evident nu atrăgea o stare de incompatibilitate.

Și stupoare, din nou declarația de abținere a doamnei judecător Ene Alina (fostă Codreanu) a fost admisă prin încheierea din 05.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul 259/45/2024 prin aceeași interpretare evident greșită a art. 64 alin. 4 Cod procedură penală. Astfel deși soarta i-a dat posibilitatea doamnei judecător să îndrepte situația creată prin soluționarea contestației în anulare, iată din nou o încheiere abuzivă de admitere a declarației de abținere practic trasă la indigo cu aceea care a determinat nelegala constituire a completului de apel a împiedicat-o să facă dreptate. Desigur era foarte greu să fie interpretate corect dispozițiile art. 64 alin. 4 C.pr.pen. din moment ce deja președintele secției de la Tribunalul Iași l-a interpretat greșit (voit sau din neatenție) prin procesul verbal de repartizare aleatorie a cauzei din 23.10.2020 (voit sau nu, nu putem spune), după care această interpetare abuzivă a continuat și la soluționarea declarației de abținere a aceleiași doamne judecător Ene Alina (fostă Codreanu) de la judecarea apelului, incident procedural soluționat la 16.08.2024.

Mai mult decât atât, deși am formulat numeroase solicitări la Curtea de Apel Iași, atât telefonice cât și în scris, încheierea nr. 100 pronunțată în dosarul nr. 2044/99/2020 de către doamna judecător Alina Ene (fostă Codreanu) în calitate de JDL la Tribunalul Iași nu este de găsit. Astfel inițial ni s-a comunicat să adresăm cererea Tribunalului Iași, în condițiile în care a fost solicitată depunerea acesteia împreună cu fișa Ecris odată cu formularea contestației în anulare. Tribunalul Iași a răspuns negativ la această solicitare pe motiv că dosarul este înregistrat pe Secția JDL confidențial și ni s-a pus în vedere să indicăm numărul de dosar corect. Într-un final Curtea ne-a pus la dispoziție doar fișa Ecris, din care a și rezultat că de fapt a fost pronunțată doar o încheiere de declinare pentru necompetența materială a acestei doamne judecător în calitate de judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Iași, încercându-se astfel încă o dată mușamalizarea situației.

Cert este că situația expusă reprezintă o încălcare deosebit de gravă a principiului repartizării aleatorii a cauzelor, nepermisă într-un stat de drept. Consecința este că dosaul nr. 5178/99/2020 al Tribunalulul Iași, care totuși a avut ca obiect vinovăția legată de decesul a 17 oameni nu a fost repartizat aleatoriu, în complet intrând alți judecătri decât cei care ar fi trebuit să judece cauza, potrivit dispozițiilor care reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor, atât la fond cât și la apel și mai nou și în contestația în anulare.

Și ceea ce este și mai grav este faptul că nimeni nu dorește să își asume remedierea situației prin aplicarea dispozițiilor legale care permit intrarea în legalitate. Da, întradevăr ca judecător este foarte greu să dai soluția corectă când anterior mai mulți colegi de ai tăi au pronunțat aceași soluție greșită cu ocazia soluționării abținerilor, cauza este cu arestați, iar singura soluție prin care se poate remedia acest abuz este rejudecarea cauzei de către un complet legal constituit.

În această situație este pe deplin aplicabil dictonul latin dura lex sed lex. În concret, uneori judecătorii au anumite rețineri în a da soluția corectă și legală nu pentru că problema juridică este complicată, ci prin prisma faptului că anumite consecințe ale soluției corecte (cum ar fi rejudecarea unui dosar cu inculpați care au fost arestați timp de trei ani să fie rejudecat de la fond, încălcarea duratei rezonabile a procesului) sunt greu de acceptat. Doar că într-un stat de drept legea trebuie să fie unicul reper pentru pronunțarea soluției corecte și nicidecum evaluarea consecințelor incomode ale deciziei corecte.

Cu toate aceste, din păcate, soluția care se prefigurează cel puțin la nivelul Curții de Apel Iași în ceea ce privește soluționarea contestației în anulare întemeiată pe articolul art. 426 alin. 1 lit d C.pr. pen. pare a fi pecetluită, cel puțin dacă dosarul nu va fi strămutat din moment ce completul care a fost investit cu soluționarea cauzei tocmai a pronunțat o încheiere indentică de admitere a abținerii a aceluiași judecător căruia în mod nelegal i-a fost admisă declarația de abținere și la apel.

În aceste condiții se pune întrebarea cum a fost respectat în cauză dreptul părților la un proces echitabil care în primul rând implică accesul la un judecător independent și imparțial desemnat în mod aleatoriu. De precizat că respectarea principiul repartizării aleatorii se impune a fi respectat chiar și în cauzele cu consecințe grave cum ar fi decesul a 17 oameni pentru că independența și imparțialitatea precum și repartizarea aleatorie a cauzelor sunt piloni de bază ale unui sistem de drept dintr-un stat democratic, care nu cunosc niciun fel de derogare. Astfel dacă nu este respectat principiul repartizării aleatorii orice discuție cu privire la respectarea dreptului la apărare sau proces echitabil devine inutilă.

Nu în ultimul rând doresc să subliniez faptul că încălcarea privind nelegala compunere a completului nu a fost invocată raportat la un caz de incompatibilitate cum este cel de la art. 64 lit. f) C.pr.pen. (suspiciune de afectare a imparțialității judecătorului) unde cel care soluționează declarația de abținere să spunem așa are o marja mai largă de apreciere ci ne-am raportat la un caz cât se poate de concret și ușor de identificat și anume cel reglementat de art. 64 alin. 4 C.pr.pen. care instituie incompatibilitatea exercitării funcției judiciare de judecător de drepturi și libertăți în raport de alte funcții judiciare.

Și un ultim aspect referitor la imparțialitatea judecătorilor care au pronunțat Decizia nr. 245 din 01.03.2024 din doarul nr. 5178/99/2020 nu pot să nu menționez că această hotărâre este practic nemotivată, concluzie la care ar putea ajunge foarte ușor chiar și o persoană fără studii juridice.

Astfel motivarea efectivă a instanței de apel începe la pag 446 din Decizie (până acolo a copiat grefierul ce a reținut judecătorul fondului și părțile prin criticile de apel) și se întinde pe 13 pagini cu minută cu tot. Din aceste 13 pagini aproximativ 10 constau în redarea unor dispoziții legale și definiții de școală a unor instituții procesule, având practic cu indulgență 3 pagini efective de raționament juridic propriu al completului de apel într-un dosar în care au murit 17 oameni, există mai mulți inculpați și au fost ridicate numeroase probleme de drept privind încadrarea juridică sau individualizarea pedepselor toate ignorate pur și simplu.

Dar probabil așa se întâmplă atunci când completul este cel care trebuie” sau „cel care nu trebuie” și nu cel care se stabilește prin repartizarea aleatorie a cauzei potrivit dispozițiilor din Codul de procedură penală și ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Comentarii

# Csaba D date 16 May 2024 18:23 +7

Repartizării se fac așa pentru că pot. Și pentru că nu există mecanisme de autoreglare interne. Cum zicea o distinsă judecătoare: sunt atinși de divinitate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.06.2024 – Pleaca o judecatoare care a desfiintat un abuz pandemic

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva