Referitor la R.I.L. inregistrat pe rolul I.C.C.J. sub nr. 390/1/2024, privind modul de exercitare a profesiei de consilier juridic – reprezentare

Subsemnatul, cons. jr. Trutan Nicolae Valentin, in sustinerea profesiei de consilier juridic, in mod respectuos va comunic opinia juridica calificata a subsemnatului privind modul de exercitare al profesiei de consilier juridic – reprezentare – cu argumentare si motivare raportata la Sesizarea P.I.C.C.J. cu nr. 14791/5713/III/2023 depuse la I.C.C.J.

La data de 22.02.2024, pe rolul Inaltei Curti de Csatie si Justitie din Romania a fost inregistrat dosarul cu nr. 390/1/2024 la Sesizarea P.I.C.C.J. cu nr. 14791/5713/III/2023.

Obiectul acestui RIL il constituie urmatoarea problema de drept, citez:

„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activitatii specifice, de reprezentare juridica, se poate realiza de catre consilierii juridici, in calitatea lor de functionari publici (in cazul unei autoritati, institutii publice sau persoana juridica de drept public) sau de angajati cu contract individual de munca (in cazul unei institutii sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de inscrierea acestora in Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania, sau, dimpotriva, aceasta reprezinta o conditie sine qua non pentru desfasurarea activitatii specifice de reprezentare juridica”.

In sustinerea acestui RIL, la paginile 2 – 3, au fost mentionate cele doua orientari jurisprudentiale, dupa cum urmeaza:

1. Intr-o prima orientare jurisprudentiala – „dispozitiile art. 5 si 20 din Legea 514/2003 nu impun consilierilor juridici, drept conditie pentru prestarea activitatii specifice, ca acestia sa fie inscrisi pe Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania.

– In consecinta, instantele care au adoptat aceasta orientare jurisprudentiala au respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii de reprezentant a persoanelor care au comparut in procese in calitate de consilier juridic, chiardaca nu faceau parte dintr-un colegiu al consilierilor juridici si nici nu erau inscrisi pe Tabloul profesional al consilierilor juridici”.

2. In cea de-a doua orientare jurisprudentiala – „opinia contrara a instantelor a fost in sensul ca exercitarea profesiei de consilier juridic nu se poate realiza doar in virtutea numirii in aceasta functie sau in baza unui contract individual de munca, ci este necesara, in prealabil dobandirea calitatii de consilier juridic, in conditiile Legii 514/2003 cu modificarile si completarile ulterioare si a Statutului profesiei de consilier juridic”.

„Instantele au retinut dispozitiile art. 6 din Legea 514/2003, in temeiul carora – consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional si reglementarilor legale privind persoana juridica in serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de munca” coroborate cu dispozitiile art. 3 din Statutul profesional si cu aspectele retinute in Decizia 9 din 4 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – paragraful 28”.

De la pag. 4 la pag. 18 – sunt mentionate prevederi din Legea 514/2003 si din Legea 51/1995 si anumite prevederi din Codul de procedura civila (mentionez faptul ca o parte din cadrul legal invocat in sutinere nu este relevant deoarece nu are nici o legatura cu obiectul dedus judecatii).

In sustinerea acestui Recurs in interesul legii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (P.I.C.C.J.), invedereaza instantei de judecata (la pag. 4) faptul ca apreciaza ca fiind in litera si spiritul legii prima orientare jurisprudentiala – aspect care contravine intereselor profesiei de consilier juridic si a cadrului normativ in vigoare.

La pag. 18 – 19, la pct. 2.1 – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, invedereaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie faptul ca” instantele judecatoresti trebuie sa se asigure ca hotararile sunt in litera si spiritul normelor de drept incidente in litigiu – iar prin solutiile pronuntate nu se incalca …garantiile constitutionale privind libertatile fundamentale si drepturile cetatenesti (nediscriminare, dreptul la munca, libertatea de asociere).

Aprecierea P.I.C.C.J. de la teza finala a pct. 2.1 este ca trebuie analizate conditiile de exercitare a profesiei de consilier juridic doar din prisma unicului act normativ care prezinta putere de lege in aceasta profesie – Legea 514/2003 si nu trebuie pus sub semnul echivalentei conditiile de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic si conditiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat chestiune care contravine prevederilor legii 514/2003.

Opinia noastra – Referitor la pct. 2.1 din R.I.L.

Aprecierea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o consideram una eronata, pentru urmatoarele considerente:

1. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu tine cont de faptul ca toate profesiile reglementate din Romania au la baza un cadru normativ de organizare a profesiei care impune inscrierea intr-un corp profesional obligatoriu, fara de care nu se poate exercita profesia;

2. Prin inscrierea in corp profesional cum sunt organizate si celelalte profesii, nu se creeaza nici o discriminare, din contra sunt aparate interesele profesiei;

3. Dreptul la munca nu este ingradit sub nici o forma, este suficient sa mentionam faptul ca in celelalte profesii juridice de avocat, notar, executor judecatoresc nu se poate exercita profesia daca cei ce exercita profesiile nu sunt inscrisi in corpul profesional, iar in alte profesii reglementate (spre exemplu – arhitectul din cadrul unei Primarii sau din cadrul Consiliului judetean – nu poate exercita profesia daca nu este inscris in corpul profesional, medicul nu poate exercita profesia daca nu este inscris in corpul profesional, s.a.);

4. Nu este incalcata nici libertatea de asociere deoarece in exercitarea profesiei de consilier juridic conditia de baza este ca persoana care exercita profesia de consilier juridic sa faca parte dintr-un corp profesional.

Consideram aprecierea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de la pag. 19 teza finala a pct. 2.1 una eronata si datorita urmatoarelor considerente:

Desi se face trimitere la pag. 7 din RIL la prevederile art. 12 din Legea 514/2003, nu se face si o analiza pertinenta la aceste prevederi in sensul urmator:

a. P.I.C.C.J. apreciaza faptul ca pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, acesta nu trebuie sa faca parte din corp profesional, aspect care vine in contradictie cu prevederile art. 12, 21 si art. 26 din Legea 514/2003:

Art. 12 din Legea 514/2003

(1) La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada in care are calitatea de consilier juridic stagiar.

(2) Conditiile efectuarii stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioada stagiului sunt cele prevazute in legea pentru exercitarea profesiei de avocat si statutul profesional al acesteia, care se aplica in mod corespunzator.

- nu poti efectua un stagiu daca nu esti inscris in corp profesional;

- nu poti sustine examen de definitivare daca nu esti in corp profesional;

- Primariile, Consiliu Judetean, Prefectura sau alte institutii publice sau persoane juridice (S.R.L. – uri) nu pot acorda titlu profesional de definitivare deoarece nu au acest atribut, acesta revenind exclusiv corpului profesional, prin urmare a sustine faptul ca pentru exercitarea profesiei de consilier juridic nu trebuie sa faca parte din corp profesional, o consideram ca fiind o apreciere eronata, apreciere care de asemenea intra in contradictie si cu prevederile art. 13 din Legea 514/2003, in sensul ca dupa terminarea perioadei de stagiatura consilierul juridic sustine un examen profesional pentru obtinerea titlului profesional de consilier juridic definitiv, calitate care ii permite sa asigure reprezentarea juridica la instantele judecatoresti de toate gradele. Simplu fapt ca esti angajat la o institutie publica dupa trecerea perioadei de 2 ani nu echivaleaza cu sustinerea examenului de definitivat.

Cel mai elocvent este faptul ca inclusiv Curtile de Apel au angajati consilieri juridici, ori, daca acestia sau angajat dupa terminarea facultatii de drept, fara sa fie inscrisi intr-un corp profesional cine le da titlul de consilier juridic definitiv deoarece Curtea de apel nu are ca si atribut emiterea de titlu profesional pentru definitivarea in profesie, aspect care scoate inca o data in evidenta faptul ca in exercitarea profesiei consilierul juridic trebuie sa faca parte din corp profesional.

- la pct. 2 din art. 12 din Legea 514/2003 se mentioneaza expres faptul ca definitivarea se face in conditii similare legii avocatilor, care sustin examenul de definitivat doar in cadrul corpului profesional.

- mentionez expres faptul ca art. 12 pact. 2 din Legea 514/2003 este in vigoare la data prezentei, aspect pentru care solicitam in mod respectuos ca la pronuntarea unei Hotarari sa fie avut in vedere.

Art. 21 din Legea 514/2003

Asociatia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora in conditii similare evidentei barourilor de avocati.

- Pentru a tine evidenta obligatorie a consilierilor juridici acestia trebuie sa faca parte dintr-un corp profesional, aspect care vine in contradictie cu aprecierea P.I.C.C.J. care mentioneaza faptul ca in exercitarea profesiei de consilier juridic acesta nu trebuie sa faca parte din corp profesional.

Art. 26 din Legea 514/2003

Evidentele consilierilor juridici si actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de catre asociatiile profesionale la sfarsitul fiecarui an si se vor comunica prefecturii, consiliului judetean, instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si baroului din judetul respectiv.

- Pentru a tine evidenta obligatorie a consilierilor juridici si pentru a asigura actualizarea permanenta, acestia trebuie sa faca parte dintr-un corp profesional, aspect care vine in contradictie cu aprecierea P.I.C.C.J. care mentioneaza faptul ca in exercitarea profesiei de consilier juridic acesta nu trebuie sa faca parte din corp profesional.

b. Opinia noastra – Referitor la pct. 2.2 din R.I.L. – Analiza comparative intre normele de organizare a profesiei de consilier juridic respectiv a profesiei de avocat (pag. 19-25).

1. Profesia de consilier juridic este reglementata prin Legea nr. 514/2003 – cu modificarile si completarile ei la zi – privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

- In esenta, prin profesia de consilier juridic se asigura consultanta, asistenta si reprezentarea juridica, vizarea si contrasemnarea pentru legalitate a statului a persoanelor juridice de drept public sau privat.

- Comparatia intre cele doua profesii nu este una pertinenta si utila solutionarii prezentului RIL deoarece fiecare profesie are reglementat aria de reprezentare bine conturata.

- Faptul ca profesia de consilier juridic este singura profesie reglementata care se desfasoara in baza a trei acte normative (Legea 514/2003; legea 51/1995 si OG. 26/2000) este o alta problema cu care se confrunta aceasta profesie, insa aceasta nu are legatura cu prezenta problema de drept invocata de P.I.C.C.J..

- Cu titlu informativ, mentionam faptul ca in ultimul deceniu au fost depuse in parlament – 5 proiecte de modificare a Legii 514/2003, toate respinse in general fara motivare, deoarece parlamentarii unei alte profesii juridice nu doreau reglementarea acestei profesii, fapt ce a condus printre altele si la prezenta situatie de practica neunitara.

- Prin exercitarea profesiei de consilier juridic prin intermediul inscrierii in cadrul unui corp profesional, nu s-a interferat cu profesia de avocat, nu s-a adus atingere intereselor legitime profesiei de avocat, doar s-a respectat cadrul legal existent in vigoare.

- Pentru cele expuse mai sus motivat, in opinia noastra, nu gasim relevanta analiza de la pct. 2.2 din prezentul R.I.L.

Referitor la teza finala de la pag. 20 din RIL,

- P.I.C.C.J. – in sustinerea orientarii jurisprudentiale prin care profesia de consilier juridic se poate exercita fara a fi inscris in corp profesional invedereaza faptul ca, Statutul publicat in Monitorul Oficial „apartine unei asociatii profesionale care nu cuprinde decat o parte din consilierii juridici”.

- Pe acest aspect dorim sa contrazicem cu argumente faptul ca, cel mai mare corp profesional al consilierilor juridici (putem afirma fara doar si poate faptul ca fosta Uniune a Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania U.C.C.J.R. actualmente Ordinul Consilierilor Juridici din Romania O.C.J.R.) reprezinta majoritatea consilierilor juridici din Romania, avand din 2004 organizare la nivel de judet si structura nationala, cu inregistrare la nivelul judecatoriilor de resedinta de judet si prin Tribunalul Bucuresti la nivelul de Federatie nationala, aspect pe care P.I.C.C.J. la omis sa il mentioneze limitandu-se la a mentiona doar faptul ca acest corp profesional cuprinde doar o parte din consilierii juridici, aspect discutabil.

- Consideram ca era suficient ca P.I.C.C.J. sa solicite la Ministerul de Justitie datele cu referire la corpurile profesionale si atunci ar fi putut sa formuleze un punct de vedere argumentat in sustinerea exercitarii unei practici unitare in primul rand prin protejarea statului si apoi in protejarea unei reglementari mai favorabile profesiei de consilier juridic.

Un alt aspect pe care P.I.C.C.J. il omite in formularea unei aprecieri favorabile exercitarii profesiei de consilier juridic in cadru organizat, mai concret printr-un corp profesional este si faptul ca profesia de consilier juridic este o profesie reglementata, prevazuta in Legea nr. 200 din 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

In Anexa 2 pct. 2 din Legea nr. 200/2004 actualizata este prevazuta profesia de avocat.

In C.O.R. – Clasificarea Ocupatiilor din Romania, la codul 2611 este prevazuta ocupatia de avocat care are doua subcoduri:

Codul 2611 –

261101 – avocat

261103 – consilier juridic

In Anexa 3 – din Legea nr. 200/2004 actualizata este prevazuta lista cu autoritatile competente corespunzatoare fiecarei profesii reglementate in Romania.

La punctul 20 – pentru profesia de consilier juridic – autoritatea competenta in reglementarea profesiei este Ministerul Justitiei.

Exercitarea profesiei de consilier juridic prin prisma unei autoritati competente, in speta de fata prin Ministerul Justitie este una total defavorabila exercitarii acestei profesii deoarece in cadrul Ministerului de Justitie din Romania nu exista nici o structura, nici macar o persoana desemnata cu atributii in reglementarea profesiei de consilier juridic, astfel ca s-a ajuns in deplorabila situatie ca profesia de consilier juridic sa fie profesia cu cele mai mari probleme in organizarea activitatii sale, iar ca o ironie – statul are cea mai slaba reglementare in apararea sa, aspecte care se cunosc, dar care se trec cu vederea.

Din pacate aceasta este situatia concreta a profesiei de consilier juridic la nivelul anului 2024, aspecte pe care P.I.C.C.J. a omis sa il mentioneze, limitandu-se la a aprecia ca recomanda ca exercitarea profesiei de consilier juridic sa nu se faca intr-un corp profesional, aspect gresit in opinia subsemnatului Trutan Nicolae Valentin.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 21 alin. 2 din R.I.L. – citez:

„Profesia de consilier juridic este intr-adevar supusa unor rigori de organizare, insa aceste rigori nu pot fi altele decat cele izvorate din prevederile Legii nr. 514/2003. Astfel cum mentionam anterior, nu se pot stabili conditii suplimentare pentru exercitarea profesiei de consilier juridic nici prin analogii fortate cu Legea 51/1995”.

Contrar aprecierii P.I.C.C.J. – nu se pot stabili conditii suplimentare de exercitare a profesiei de consilier juridic, insa, in opinia noastra consideram faptul ca este obligatoriu efectuarea unui stagiu de pregatire profesionala ce are ca finalitate sustinerea unui examen in vederea obtinerii titlului profesional de consilier juridic definitiv, aspect reglementat in art. 12 alin. 1 si 2 din Legea 514/2003, articol unde se face trimitere expresa la modul de organizare obligatorie corespunzatoare cu modul de organizare al profesiei de avocat prin Legea 51/1995. Trimiterea la Legea 51/1995 este una benefica modului de organizare al profesiei de consilier juridic raportat la importanta organizarii acestei profesii astfel ca sub nici o forma nu poate fi retinuta aprecierea ca nu se pot stabili conditii suplimentare pentru profesia de consilier juridic prin analogie la Legea nr. 51/1995, pentru ca in principal Legiuitorul tocmai a facut-o prin trimitere expresa la modul de organizare al stagiaturii cu definitivare in cadrul profesiei.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 21 alin. 4 din R.I.L. – citez:

„Insa dobandirea efectiva a calitatii de consilier juridic a generat controverse. Conform art. 2 din Legea nr. 514/2003 calitatea de consilier juridic se dobandeste prin numire in functie sau prin angajare in munca, dupa caz; accesul in profesia de consilier juridic nu este conditionat de vreo formalitate sau examen prealabil astfel cum este situatia celor care doresc sa devina avocati si in consecinta, trebuie sa participe la examenele organizate de U.N.B.R. in conditiile Legii nr. 51/1995”.

In opinia noastra – Legea 514/2003 are mai multe lacune, fiind depasita cu mult de actualele conditii socio – economice, nefiind actualizata nici macar dupa intrarea Romaniei in U.E., unde una din conditii a fost de raliere a cadrului legal dupa normativele europene, insa acest aspect nu a fost avut in vedere si in privinta profesiei de consilier juridic.

In opinia noastra consideram ca Legea 514/2003 cuprinde prevederi contrare insa ele trebuie interpretate in sensul reglementarilor privind simetria profesiilor juridice.

Astfel, chiar daca la art. 8 din Legea 514/2003 se prevede faptul ca poate fi consilier juridic cel care indeplineste conditiile enumerate, avand in vedere prevederile art. 12, 13, 21si 26 din Legea nr. 514/2003 actualizata consideram a fi necesar accesul in profesia de consilier juridic prin examen si organizarea profesiei prin intermediul unui corp profesional, care sa asigure efectuarea stagiaturii si a definitivatului in conditii similare profesiei de avocat, de asemenea organizarea profesiei de consilier juridic prin intermediul unui corp profesional in vederea tinerii evidentelor consilierilor juridici prin tablou si in vederea comunicarii institutiilor abilitate in acest sens, motiv pentru care aprecierea ca nu este necesar inscrierea in corp profesional si de asemenea nerespectarea provederilor art. 12 si 13 din Legea nr. 514/2003 apreciata de catre P.I.C.C.J. o gasim ca fiind una nepertinenta si neutila solutionarii prezentului R.I.L.,

Motiv pentru care, in opinia noastra, consideram ca fiind pertinenta si utila cea de-a doua orientare jurisprudentiala, prin care este obligatorie exercitarea profesiei de consilier juridic in cadrul unui corp profesional.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 21 alin. 5 din R.I.L. – citez:

„Apreciem ca actul de numire in functie, respectiv contractul de munca legal incheiat sunt suficiente pentru dobandirea calitatii de consilier juridic”.

In opinia noastra este o apreciere total eronata, raportat la cele anterior mentionate, dintre care pe scurt amintim doar cu titlu exemplificativ urmatoarea situatie:

- Dupa terminarea facultatii de drept – licentiatul in drept se angajeaza la o institutie publica (cu contract individual de munca sau prin decizie), acesta nu face deloc stagiatura profesionala, iar acesta merge si reprezinta institutia statului in instantele de toate gradele, aspect care intra in contradictie cu prevederile art. 12, art. 13 din Legea 514/2003, in sensul ca acesta nu a sustinut examenul de definitivare in profesia de consilier juridic, institutia publica neavand dreptul a emite titlu profesional – se ajunge in situatia in care reprezentarea institutiei publice este periclitata, aspect cu care nu putem fi de acord, situatie fata de care nu putem fi de acord cu aprecierea P.I.C.C.J.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 21 alin. 5 teza finala si de la alin. 1 pag. 22 din R.I.L. – citez:

„In cazul avocatilor, examenele de admitere in barou si definitivare in profesie au rolul, printre altele, de a reduce riscul unor erori grave in activitatea profesionala, cu consecinta uneori ireparabile asupra clientilor acestora”.

Aceasta apreciere este una discriminatorie.

Se pune retorica intrebare: clientul avocatului persoana fizica este mai presus decat Statul???

Din contra, in aprecierea P.I.C.C.J. este una care a diminuat importanta Statului, si necesitatea ca reprezentantii juridici ai institutiilor – consilierii juridici sa fie bine pregatiti pentru evitarea unor erori grave in activitatea profesionala. Observam faptul ca P.I.C.C.J. abordeaza profesia de consilier juridic din prisma interesului profesiei de avocat, aspect care contravine intereselor statului si a profesiei de consilier juridic.

Mai mult, P.I.C.C.J. nu a luat legatura cu reprezentantii corurilor profesionale ale consilierilor juridici pentru a fi in cunostinta de cauza, astfel ca aprecierile formulate si inaintate catre I.C.C.J. sunt nepertinente si neutile solutionarii problemei de drept.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 22 alin.2 si 3 din R.I.L. – citez:

„Consilierii juridici care au dobandit aceasta calitate prin numire in functie sau angajare in munca pot sa adere la o asociatie profesionala (...), dar in mod evident legiuitorul nu a vizat sa instituie o obligatie in acest sens”.

Opinia noastra este una contrara P.I.C.C.J. – deoarece tocmai legiuitorul a prevazut la art. 12 din Legea 514/2003, obligativitatea efectuarii stagiului profesional si definitivarea in profesie in conditii similare profesiei de avocat (aspecte pe care P.I.C.C.J. se face ca nu le observa). De asemenea prevederile art. 13 din Legea 514/2003 statueaza obligativitatea desfasurarii activitatii in profesia de consilier juridic functie de calitatea acestuia de stagiar sau de definitiv la nivele diferite ale instantelor de judecata, prevederi care completeaza cadru normativ de organizare si exercitare al profesiei de consilier juridic in sensul ca sintagma „poate” este completata cu obligatii profesionale de genul efectuarii stagiului profesional si de definitivare in profesie, raportat si la prevederile art. 21 si 26 din Legea nr. 514/2003 rezulta la modul cel mai clar ca legiuitorul nu a lasat organizarea si exercitarea profesiei doar la nivelul sintagmei „pot”, ci a instituit si obligatii in sarcina consilierilor juridici.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 23 alin.2 din R.I.L. – citez:

„Este lesne de observat ca Statutul profesiei de consilier juridic reflecta dispozitiile Legii 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat (...) prezinta insa (...) vicii majore: (...) toate prevederile care limiteaza dreptul de exercitare a profesiei de consilier juridic sunt contrare literei si spiritului Legii 514/2003”.

Aprecierea P.I.C.C.J. o consideram inadecvata solutionarii problemei de drept ridicate deoarece insasi Legea 514/2003 la art. 12 si 13 prevede modul de organizare si exercitare al profesiei de consilier juridic care se face asemanator cu cel al profesiei de avocat, astfel ca prevederile din Statut nu sunt limiteaza dreptul de exercitare a profesiei de consilier juridic, din contra acesta este intrutotul in litera si spiritul legii, motiv pentru care consideram aprecierea P.I.C.C.J. ca fiind una nepertinenta si neutila solutionarii prezentului RIL.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 23, 24 SI 25 din R.I.L.

„Cu referire la dispozitiile din Statutul profesiei de consilier juridic sunt contrare Legii 514/2004 (eroare de redactare a P.I.C.C.J. – corect este 514/2003) indicam punctual doar urmatoarele doua chestiuni, care constituie adaugiri nepermise la continutul actului normativ, astfel cum acesta a fost elaborat de legiuitor:

1. Afilierea la un Colegiu al consilierilor juridici si inscrierea pe tabloul profesional, prevazute in Statut drept conditii pentru dobandirea calitatii de consilier juridic, si

2. Impunerea sustinerii unui examen de definitivare in profesie la sfarsitul stagiului, pe modelul examenului de definitivare in profesia de avocat.

Aprecierea P.I.C.C.J. o consideram inadecvata solutionarii problemei de drept ridicate cu referire la pct. 1 si 2 de mai sus deoarece insasi Legea in cauza prevede, citez:

Art. 21 din LEGEA 514/2003

Asociatia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora in conditii similare evidentei barourilor de avocati.

Referitor la pct. 1 de mai sus – Cat timp legea art. 21 din 514/2003 prevede obligativitatea tinerii evidentei pe tablou profesional, nu putem fi de acord cu aprecierea P.I.C.C.J. ca acest aspect nu trebuie prevazut in Statut;

Referitor la pct. 2 de mai sus – Cat timp art. 12 alin. 2 din legea 514/2003 prevede obligativitatea respectarii conditiilor de stagiatura si definitivare se vor face conform legii 51/1995, nu putem fi de acord cu aprecierea P.I.C.C.J. ca acest aspect nu trebuie prevazut in Statut.

Cu titlu generic, fiecare corp profesional trebuie sa aiba Statut, iar desfasurarea activitatii de consilier juridici trebuie organizat doar prin corp profesional.

P.I.C.C.J. – apreciaza ca nu este necesar si obligatoriu ca in exercitarea profesiei de consilier juridic sa persoana in cauza sa fie inscrisa in corp profesional, asa cum am detaliat in cele de mai sus, nu suntem de acord cu aceasta apreciere, deoarece aceasta vine in contradictie cu prevederile Legii 514/2003 asa cum am indicat mai sus.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 24 alin. 4 din R.I.L., citez:

„Avocatii desfasoara o activitate de interes public, dar esentialmente liberala, fiind astfel necesara reglementarea stricta a profesiei printr-un sistem intern de conducere, coordonare si control(sistem format din barouri si U.N.B.R.), consilierii juridici isi desfasoara activitatea – tot de interes public – sub supravegherea angajatorului (fie ca vorbim de o autoritate de stat, de o institutie publica sau de o societate comerciala privata)”.

Din nou P.I.C.C.J. se afla in eroare, deoarece nu angajatorul tine tabloul profesional (art. 21 din Legea 514/2003) nu angajatorul organizeaza stagiatura si examenul de definitivare, astfel ca, prin aceasta apreciere P.I.C.C.J. vine in contradictie cu prevederile legale invocate, situatie fata de care sustinem pe mai departe obligativitatea inscrierii intr-un corp profesional.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 24 alin. final si alin. 1 pag. 25 din R.I.L., citez:

„De aceea sunt nefondate solutiile in sensul ca, in lipsa afilierii la un colegiu consilierii juridici eludeaza efectuarea stagiului profesional si definitivarea in profesie, intrucat din interpretarea sistematica a Legii 514/2003 rezulta ca revin angajatorului obligatiile de a organiza stagiul profesional si de a certifica definitivarea in profesie a consilierului juridic aflat in slujba sa – obligatii care in situatia avocatilor stagiari, revin structurilor profesionale prevazute de lege”.

Acest punct de vedere sub nici o forma nu il putem admite deoarece, este in totala contradictie cu prevederile legale in materie, mai mult, pentru a fi inteles si a nu lasa nici cel mai mic loc de interpretare, pun o retorica intrebare:

- Daca un consilier juridic stagiar angajat al P.I.C.C.J., dupa finalizarea procedurii de stagiatura, da examen de definitivare in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar aceasta ii emite titlu profesional de consilier juridic definitiv???

- Este o apreciere total inadecvata si incorecta, cu atat mai mult cu cat insasi P.I.C.C.J. stiu realitatea, iar daca nu il stiu atunci institutia respectiva este pusa intr-o lumina defavorabila acesteia.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 25 alin. 2 din R.I.L., citez:

„La fel de nefondate sunt obiectiunile in sensul ca, nefiind afiliati sa un colegiu, consilierii juridici eludeaza raspunderea pentru activitatea profesionala”.

In opinia noastra nici macar nu trebuia ridicata aceasta problema, deoarece din analiza completa a Legii 514/2003 se observa faptul ca legiuitorul a omis in totalitate sa prevada sanctiuni, fiind singura lege care reglementeaza o profesie care nu are masuri de sanctionare.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 25 alin. 3 din R.I.L., citez:

„In consecinta, nu exista temei legal sau ratiune logico juridica, pentru care consilierii juridici care nu sunt afiliati la un Colegiu si nu sunt inscrisi pe tabloul profesional sa le fie refuzat dreptul de a reprezenta in instanta persoane juridice”.

P.I.C.C.J. fie se afla intr-o eroare, fie da dovada de rea-credinta, pentru ca exista temei legal care obliga consilierii juridici sa se inscrie in corp profesional, unde trebuie sa faca stagiatura, sa dea examen de definitivare, sa fie trecuti pe tabloul profesional, temeiurile de drept au fost prezentate mai sus in detaliu, reamintim, art, 12, 13, 21 si 26 din Legea 514/2003.

In opinia noastra, solicitarea de reglementare a practicii neunitare in sensul ca toti consilierii juridici sa exercite profesia de consilier juridic fara a fi inscris in corp profesional, cu eludarea stagiaturii si a definitivarii in profesia de consilier juridic, cu lipsa inscrierii pe tablou, formulata si solicitata de catre P.I.C.C.J., este una neintemeiata, nefondata si neutila in solutionarea problemei de drept ridicate.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 25 alin. 4 din R.I.L., citez:

„O solutie in sens contrar ar insemna un act de discriminare, o incalcare a dreptului la munca si, nu in ultimul rand, o contorsionare a libertati de asociere intr-o obligatie de asociere”.

In opinia noastra, P.I.C.C.J. face o grava confuzie intre prevederile OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si Legea 514/2003.

Cadrul normativ de baza in virtutea careia este reglementata profesia de consilier juridic este Legea 514/2003 si nicidecum OG 26/2000, astfel ca la prioritizarea organizari si exercitari profesiei de consilier juridic va fi avuta in vedere in primul rand Legea 514/2003 si apoi O.G. 26/2000.

Nu este nici o incalcare a dreptului la munca, doar se da curs conditiilor prevazute in Legea 514/2003.

Iar cand se discuta despre dreptul la asociere, obligatia de inscriere in corpul profesional revine consilierilor juridici ce exercita profesia in temeiul Legii 514/2003.

Referitor la aprecierea P.I.C.C.J. de la pag. 27 alin. final din R.I.L.,

Consideratii asupra evolutiei profesiei de consilier juridic

Apreciem consideratiile P.I.C.C.J. ca fiind tendentioase, facute in favoarea unei alte profesii juridice, cu denaturarea situatiei reale, fara a avea la baza un studiu, cu interese clare in aceasta abordare.

Simpla invocare a faptului ca sa dorit extinderea profesionala prin constituirea de societati profesionale in cadrul profesiei de consilier juridic, nu inseamna ca se tinde la o reglementare similara cu profesia de avocat. Ceea ce nu a facut P.I.C.C.J. atunci cand a invocat ca se doreste extinderea sferei profesionale prin constituirea de societati profesionale care a fost declarata contrara legii a fost RIL NR. 22 DIN 6 IUNIE 2006, prin care societatile profesionale infiintate de consilierii juridici prin Registru comertului sub control judecatoresc a fost declarata contrara legii, mai exact sa dispus anularea acelor societati pe considerentul ca nu erau prevazute ca mod de organizare in Lege. In Polonia exista societati profesionale in legea profesiei de consilier juridic si acestea functioneaza, insa in Romania o alta profesie juridica prin parlamentarii ei sau opus tot timpul la proiectele de modificare a legii 514/2003.

Referitor la concluzia P.I.C.C.J. de la pag. 28 alin. 1 din R.I.L.,

Solicitam respectuos ca problema de drept sesizata sa fie solutionata in sensul celei de-a doua opinii juridice, reprezentarea juridica sa se poata realiza doar de consilierii juridici inscrisi in corp profesional, cu respectarea art. 12,13,21,26 din Legea 514/2003.

Mentionam expres faptul ca la ora actuala sunt foarte multi consilieri juridici care exercita profesia de consilier juridic fara a face parte dintr-un corp profesional, fara a fi dat examen de definitivare in profesie, fara a fi inscris in Tablou profesional.