DESUVERANIZAREA JUSTITIEI – Avocatul Adrian Toni Neacsu analizeaza tentativa de eliminare a sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR: “Legiferarea sau arogarea libertatii de a ignora sau aplica deciziile Curtii Constitutionale dupa bunul plac al judecatorului inseamna delegitimarea constitutionala a acestuia si desuveranizarea lui... Cat timp justitia nu se mai infaptuieste in numele legii si cu respectarea infailibilitatii Constitutiei ea nu mai este expresia suveranitatii nationale”
Eliminarea din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor a sanctiunii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR reprezinta o deligitimare constitutionala a judecatorului si o desuveranizare a acestuia. Concluzia ii apartine avocatului Adrian Toni Neacsu (foto).
Intr-o analiza postata pe pagina sa de Facebook, luni, 22 august 2022, Neacsu face o scurta trecere in revista a evenimentelor care au dus la nerespectarea deciziilor CCR, totul culminand cu propunerea ministrului Justitiei Catalin Predoiu de abrogare a abaterii disciplinare de nerespectare a deciziilor CCR, abatere pe care fix Predoiu a introdus-o in lege, asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit (click aici pentru a citi). Amintind ca deciziile CCR sunt obligatorii potrivit art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, avocatul Adrian Toni Neacsu atrage atentia ca atat timp cat justitia nu se mai infaptuieste in numele legii si cu respectarea infailibilitatii Constitutiei Romaniei (art. 1 alin. 5 si art. 124 alin. 1) ea nu mai este expresia suveranitatii nationale, in sensul aplicarii doar a vointei poporului exprimata nemijlocit si deplin prin Constitutie.
Iata analiza avocatul Adrian Toni Neacsu:
“S-a spus ca propunerile Ministerului Justitiei privind eliminarea din legislatie a interdictiei pentru judecatori, sub sanctiunea existentei unei abateri disciplinare, de nerespectare a deciziilor CCR ar fi un atentat la suveranitatea nationala.
Probabil ca asa este, dar eu as fi mai aplicat si as spune ca este in primul rand o incercare de desuveranizare a justitiei insasi.
Judecatorul roman este singurul indreptatit pe teritoriul national sa infaptuiasca justitia, adica sa aplice si sa interpreteze legea in cazuri particulare. Pentru ca in statul de drept judecatorul nu poate decide arbitrar si nu poate inventa reguli de drept el este supus tuturor legilor nationale aplicabile unui caz anume; cand spunem ca nimeni nu este deasupra legii trebuie sa avem in vedere in primul rand instantele judecatoresti.
Hotararile judecatoresti se pronunta in numele legii, subliniindu-se astfel caracterul impersonal, obiectiv si inevitabil al infaptuirii justitiei.
Ei bine, legea insasi este expresia exercitarii in concret a suveranitatii nationale prin intermediul Parlamentului sau a legiuitorului in general, asa cum o spune art. 2 alin 1 din Constitutie.
In consecinta, respectand si aplicand legea judecatorul respecta si apara insasi suveranitatea nationala.
Insa, in sistemul nostru constitutional judecatorul obisnuit nu poate interpreta si aplica direct in cazuri concrete dispozitiile celei mai importante legi, prima in ierarhia normativa, superiora tuturor celorlalte, Constitutia. Desi suprematia ei este recunoscuta, teoretic cel putin, mecanismele procedurale nu ii permit judecatorului de caz sa o aplice direct, inlaturand eventual celelalte dispozitii legale care i se opun.
Pentru aceasta sistemul nostru constitutional a creat Curtea Constitutionala, cu rol de garant al suprematiei Constitutiei si de singur interpret oficial al ei.
Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii pentru toti (art. 147 alin. 4), adica in primul rand pentru judecatori care, atunci cand o norma legala este in conflict cu o dispozitie din Constitutie, este obligat sa respecte cele hotarate de Curtea Constutionala ca si cand ar respecta Constitutia insasi. Daca nu ar face asta judecatorul s-ar situa atat deasupra Constitutiei cat si in afara statului de drept, iar justitia lui nu ar mai fi una a legii ci a faradelegii si a bunui plac.
Curtea Constitutionala s-a dovedit un prea eficient aparator al literei si spiritului Constitutiei. Desfiintarea campului tactic (deciziile privind legea Big Brother, privind protocoalele de colaborare cu serviciile secrete, privind implicarea serviciilor secrete in executarea mandatelor de ascultare s.a.), constitutionalizarea codului penal (abuzul in serviciu sau prescriptia raspunderii penale), disciplinarea constitutionala a ICCJ (deciziile privind constituirea completelor s.a.) sau salvarea drepturilor individuale in perioada pandemiei au putut produce efecte doar intrucat judecatorii erau obligati sa respecte autoritatea Curtii Constitutionale sub amenintarea, si aceasta cam teoretica de altfel, a unei raspunderi disciplinare.
Astfel a aparut, initial in interiorul sistemului judiciar si prin intermediul unor asociatii profesionale radicale, protejate de o parte la fel de radicala a spectrului politic, o nevoie nelegitima de eliberare de sub autoritatea Curtii Constitutionale.
Pentru ca atacurile la credibilitatea CCR si uneori la statutul sau chiar libertatea unor judecatori constitutionali nu au fost suficiente, CCR ramanand in mare ceea ce trebuie sa fie, mintile infierbantate dar pricepute din acele cercuri judiciare la care am facut referire au reusit sa creeze artificial un presupus conflict intre instanta noastra constitutionala suprema (CCR) si instanta suprema europeana (CJUE). Cele cateva decizii ale CJUE care par ca infrang suprematia constitutiei noastre si a Curtii Constitutionale, desi eu raman ferm la convingerea ca citite cu buna credinta nu permit asta, au fost posibile in primul rand datorita sensibilitatii crescute la nivelul organelor UE cu privire la derapajele de la statul de drept in Ungaria si Polonia dar si lipsei de loialitate cu care situatia juridica concreta a fost prezentata si sustinuta.
In numele acestui fals conflict o parte a sistemului judiciar, grupata in jurul acelei falange constituita din asociatiile profesionale la care am facut referire, alege sa ignore deciziile Curtii Constitutionale si desigur ca si-ar dori si o formalizare a posibilitatii de a face asta fara sa suporte vreo consecinta.
Astfel se face ca ministrul Catalin Predoiu a ajuns in 2022 sa propuna abrogarea unei prevederi (art. 99 lit. ş - judecatorii sunt sanctionabili daca nu respecta deciziile CCR si recursurile in interesul legii pronuntate de ICCJ) pe care tot el si tot in calitate de ministru al justitiei a introdus-o in lege inca din 2012. O incercare identica de abrogare a acestei prevederi, propusa de USR, a cazut cu brio in Parlament chiar recent, in august 2022.
Legiferarea sau arogarea libertatii de a ignora sau aplica deciziile Curtii Constitutionale dupa bunul plac al judecatorului inseamna delegitimarea constitutionala a acestuia si desuveranizarea lui.
Cat timp justitia nu se mai infaptuieste in numele legii si cu respectarea infailibilitatii Constitutiei Romaniei (art. 1 alin. 5 si art. 124 alin. 1) ea nu mai este expresia suveranitatii nationale, in sensul aplicarii doar a vointei poporului exprimata nemijlocit si deplin prin Constitutie”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# maxtor 22 August 2022 14:32 +125
# maxtor 22 August 2022 14:40 +152
# enache 22 August 2022 15:07 +95
# DODI 22 August 2022 15:41 +116
# dulapul pelticiunii, scutelnitei si pierzaniei nationale 22 August 2022 16:57 +349
# " DESUVERANIZAREA JUSTITIEI " incepu 22 August 2022 22:27 +104