Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

AFARA DIN VIATA PRIVATA A ROMANILOR – Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal condamna intruziunea DNA si a altor institutii de forta in viata privata a cetatenilor, pe baza protocoalelor secrete. Parlamentul European a statuat ca nu se pot obtine date personale despre cetateni fara informarea acestora si fara publicarea protocoalelor aferente. Autoritatea indica jurisprudenta Curtii Europene de Justitie din cazul Smaranda Bara (Document)

Miercuri, 15 martie 2017 19:22 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal avertizeaza ca operatorilor de date si institutiilor publice din Romania, inclusiv Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), le este interzis sa faca schimb de date cu caracter personal, fara a informa persoanele vizate de anchete si invocand prevederile unor protocoale nepublice. Precizarea Autoritatii se regaseste intr-un raspuns acordat, in februarie 2017, unui cetatean care a semnalat practica de la DNA si Agentia Nationala de Cadastru unde, in virtutea unui protocol secret, se permite procurorilor accesul nestingherit la bazele de date existente la ANCPI. Mai grav este ca, din informatiile noastre exista 21 de astfel de protocoale care permit DNA acces la baze de date cu caracter personal. Doua dintre aceste protocoale au fost publicate si de Lumeajustitiei.ro, respectiv protocolul DNA cu Inspectoratul General pentru Imigrari, si protocolul incheiat intre DNA si Agentia de Cadastru. Daca aceasta practica ar continua, procurorii ar obtine automat date la care in mod normal nu ar avea acces decat in baza unor solicitari, putand oricand sa acceseze informatii, fara a se putea verifica ce date au solicitat si accesat, pe cine au verificat si care era rolul acestor verificari. Practic, in baza unor protocoale nepublice, oricine are acces la cont poate afla date (precum domiciliu, proprietati, masini, conturi) despre o persoana care face sau nu obiectul unor verificari ale procurorilor.


Or, conform raspunsului Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal pe care Lumeajustitiei.ro il publica in exclusivitate, acordat cetateanului a carui identitate o vom proteja, Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date interzice prelucrarea de date personale fara "consimtamantul persoanei in cauza, dat in mod expres si neechivoc". Aceeasi pozitie a adoptat-o recent si CJUE in cauza "Smaranda Bara si altii", unde a statuat ca nu este permisa prelucrarea datelor cu caracter personal, fara informarea prealabila a celor vizati.

In concret, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit in cauza "Smaranda Bara si altii" ca in Romania au fost transmise informatii intre autoritatile publice, nu prin intermediul unor masuri legislative, ci in baza unor protocoale de colaborare nepublice, fapt care aduce atingere dreptului la informare al cetateanului si incalca prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

In cuprinsul Directivei se stabileste clar ca Parlamentul European si Consiliul European se opun unor masuri nationale care permit unei autoritati a administratiei publice a unui stat membru sa transmita date personale unei alte autoritati a administratiei publice si prelucrarea lor ulterioare, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere sau despre aceasta prelucrare.

In Romania insa, desi la art. 12 din Legea nr. 677/2001 se invoca faptul ca informarea persoanei vizate reprezinta un drept pe care trebuie sa il respecte "toti operatorii de date cu caracter personal (inclusiv de ANCPI si DNA), indiferent de conditiile de legitimitate a prelucrarii datelor, respectiv la consimtamant sau in baza unor exceptii", acest lucru nu se intampla, dovada fiind chiar solicitarea adresata de cetateanul a carui identitate o protejam.

De precizat ca Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal efectueaza in prezent investigatii din oficiu fata de modul in care institutiile publice fac schimb de informatii, in baza protocoalelor incheiate – multe dintre ele nepublice – si nu in baza masurilor legislative.

Iata ce se precizeaza in raspunsul acordat de Autoritate:

"Subliniem ca prin hotararea din Cauza Smaranda Bara si altii (C-201/14, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat faptul ca articolele 10, 11 si 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate in sensul ca se opun unor masuri nationale care permit unei autoritati a administratiei publice a unui stat membru sa transmita date personale unei alte autoritati a administratiei publice si prelucrarea lor ulterioare, fara ca persoanele vizata sa fie fost informate despre aceasta transmitere sau despre aceasta prelucrare.

Asadar, cerinta prelucrarii corecte a datelor personale prevazute la art. 12 din Legea nr. 677/2001 ce implementeaza art. 6 din Directiva 95/46 obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate.

Raportat la acest aspect, Autoritatea nationala de supraveghere subliniaza faptul ca dreptul garantat de art. 12 din Legea nr. 677/2001 trebuie respectat de catre toti operatorii de date cu caracter personal (inclusiv de ANCPI si DNA), indiferent de conditiile de legitimitate a prelucrarii datelor, respectiv la consimtamant sau in baza unor exceptii.

Autoritatea nationala de supraveghere atrage atentia asupra necesitatii respectarii dreptului la informare al persoanei vizate (...) pentru a da posibilitatea persoanei respective sa reactioneze in consecinta.

Totodata, mentionam ca prin hotararea pronuntata in Cauza Smaranda Bara si altii, instanta Uniunii Europene a constatat ca informatiile transmise intre autoritati publice, precum si modalitatile de efectuare a transmiterii acestora au fost stabilite nu prin intermediul unei masuri legislative, ci prin intermediul unui protocol, care nu a facut obiectul unei publicari oficiale."

Iata raspunsul Autoritatii nationale de supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal:

Iata care sunt cerintele prelucrarii corecte a datelor personale, asa cum sunt prevazut la art. 12 "Informarea persoanei vizate" din Capitolul IV "Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal" al Legii nr. 677/2001, actualizata, pe care are obligatia de a le respecta si DNA si ANCPI:

"(1) In cazul in care datele cu caracter personal sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care aceasta persoana poseda deja informatiile respective:

a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

b) scopul in care se face prelucrarea datelor;

c) informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

(2) in cazul in care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, in momentul colectarii datelor sau, daca se intentioneaza dezvaluirea acestora catre terti, cel mai tarziu pana in momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care persoana vizata poseda deja informatiile respective:

a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;

b) scopul in care se face prelucrarea datelor;

c) informatii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere, tinand seama de specificul prelucrarii.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul in care prelucrarea datelor se face in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, ori in orice alte situatii in care furnizarea unor asemenea informatii se dovedeste imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum si in situatiile in care inregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevazuta de lege".

In mod exceptional, precizeaza Autoritatea, "datele cu caracter personal pot fi prelucrate (inclusiv dezvaluite) de catre un operator, fara consimtamantul persoanei vizate, in mai multe situatii de exceptie, de stricta interpretare si aplicare, reglementate de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001".

Iata ce prevede art. 5 alin (2) din Capitolul II Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal din Legea 677/2001, actualizata:

"Art. 5

Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor

(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.

(2) Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:

a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;

b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;

c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;

d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt dezvaluite datele;

e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;

f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;

g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.

(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata."

UPDATE – 16.03.2017 

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a trimis Lumeajustitiei.ro un drept la replica:

In vederea asigurarii unei informari corecte a opiniei publice, fata de articolul publicat pe site-ul www.luju.ro, pe data de 15 martie 2017, orele 19.22, de catre dna Elena Dumitrache, Autoritatea de Supraveghere solicita publicarea urmatorului drept la replica:

Autoritatea de Supravghere se delimiteaza de formularea eronata si denaturata folosita de autoare in titlul articolului, ce conduce in mod gresit la ideea ca Autoritatea Nationala de Supraveghere 'condamna intruziunea DNA si a altor institutii de forta in viata privata a cetatenilor, pe baza protocoalelor secrete'.

Asa cum se poate observa din raspunsul Autoritatii de Supraveghere, invocat in continutul articolului si publicat, transmis unei persoane fizice, acesta a fost formulat in deplina concordanta cu prevederile Legii nr. 677/2001, ale jurisprudentei CJUE si potrivit atributiilor stabilite de Legea nr. 102/2005 care reglementeaza organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere.

Prin urmare, tinand cont de continutul raspunsului transmis petitionarului, punctul de vedere exprimat intr-o maniera proprie de catre autoarea articolului, in titlul acestuia, nu reprezinta opinia Autoritatii”.

Accesari:24993

Comentarii

# Speta date 15 martie 2017 20:00 -10

Primarul X a luat 20% dintr un contrcat de achizitie publica...procurorul vrea sa i puna sechestru...si acceseaza baza de date cu proprietati.sa inteleg ca mai intai procurorul  tre sa ceara consimtamantul primarului cercetat? :lol:sa si poata vinde casa repde..nu?

# daca gandesti ca un securist ... date 16 martie 2017 08:02 +2

In Codul de Procedura Penala exista institutia mandatului pentru acces la sistemele informatice. Utilizata cu incredere poate atinge obiectivul din speta ta si garanta drepturile celorlalte cateva milioane de romani care nu au (inca) dosar.

# Juristule date 16 martie 2017 10:30 0

Accesul la.sistem informatic se face pe sistemul informatic al.suspectului nu la baza de date a statului :lol:iar gandesti stramb....

# Ai citit articolul? date 16 martie 2017 17:52 +1

Deci daca esti in baza de date a statului nu ai viata privata. Oricine poate sa ia orice informatie despre tine fara niciun control. Nu stiu daca ai aflat, dar cetatenii au drepturi. Nu trebuie sa ma crezi pe mine, citeste ce zice Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

# Legiurea date 16 martie 2017 10:38 0

Nu e nevoie de mandat pt ca procurorul sa obtina aceste date deci le loate obtine din baza de date pt ca..Art 170 cpp spune În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă.

# :) date 16 martie 2017 17:53 +1

Baza de date este obiect sau inscris? Pentru ca altfel nu are legatura cu art. 170 CPP.

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 15 martie 2017 20:11 0

cit se poate de concludent!!!!!!ca sa faci o plingere penala trebuie sa/ti treci cnp/ul altfel se claseaza,cu cnpul in plingere se claseaza dupa 8/10 luni....ratiaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

# Camp tactic date 15 martie 2017 20:14 +5

Nu numai DNA a avut/are acces la asemenea date. Si ofiterii cu sarcini /politico-economice/ de la directiile judetene altuiesc baze de date cu averea dusmanilor de clasa. Prin diferite canele media/zvonuri la coltul strazii acestia sunt infierati periodic.

# Raneti Tudor Andrei date 15 martie 2017 21:06 0

apropo de asta, am sesizat ANSPDCP ca mafia magistraturii a inventat dosare cu profil psihiatric impotriva mea pe care desi le-a pierdut demonstrand cat de prosti sunt. Acestea sunt publice ceea ce e de natura a-mi leza demnitatea in masura in care exista si prosti care ar crede ca exista un dram de adevar in propunerile falsificate ale mafiei magistratilor La randul meu am deschis dosare cu profil psihiatric insa pe bune asa-zisilor judecatori si procurori pe care i-am dovedit schizofrenici, pe care le-am si publicat aici de exemplu: http://militia.freeforums.net/board/11/judecatoria-focsani?page=3 si mafia magistraturii a aranjat aberant a.i. dosarele lor sa nu apara public dar ale mele da, ceea ce este discriminare flagranta pe temei de pozitie sociala Am sesizat si CNCD deja pentru discriminare, si le-am si deschis dosar penal pentru refuzul efectiv de a solutiona petitia, demonstrand ca sunt o adunatura de hoti care fura bani de la buget si ocazional fac politie politica

# Edelweiss - Ultragiat de Kretinismul Inspecției Judiciare date 15 martie 2017 21:47 +3

Știe cineva cum poate fi atacă o decizie de clasare a unei plângeri, emisă de Inspecția judiciară? La Curtea de Apel București? Și mai trebuie îndeplinită procedura prealabilă din legea contenciosului administrativ sau se poate formula cerere direct? Căci am tensiunea 380 cu 220, ca volții de la priză, față de probă de tembelism hipofizar am primit astăzi. Eu sesizez faptul că un derbedeu de la Sv. are obiceiul să încalce dreptul la apărare prin dispunerea unor amenzi judiciare în dosare aflate pe pupitrul instanței, un KRETIN BEAT din IJ îmi răspunde totalmente în maniera „Bună ziua! Bat Pari!”. Mă ia cu un dosar aiurea în care nu sunt parte, trece sub tăcere faptul că hotărârea prin care am anulat amenda este DEFINITIVĂ, faptul că s-a exercitat cu evidentă rea-credință atribuțiunile funcționale și îmi vorbește despre fondul dosarului aflat încă pe rol, cum că amenda judiciară și acțiunea de anulare a acesteia fac parte din fondul dosarului. Numai abureală și vrăjeală de doi lei.

# Cetateanul date 16 martie 2017 15:34 +2

Ai primit un formular, ca toti cetatenii romaniei de la acesti "platiti degeaba" de la IJ. Aceleasi formulare le poate trimite si portarul, nu e nevoie de "magistrati", chipurile "inspectori". De asta urlu pe aici ca nu e nevoie de o alta lege a raspunderii, ci de aplicarea celei existente. Poti ataca rezolutia numai in temeiul deciziei CCR, la CA Buc. Preventiv, fa si plangere prealabila la IJ ca este practica neunitara la CA Buc. In acelasi timp, depune si contestatia tot in 30 de zile la instanta, ca sa preintampini cealalta opinie. Dar si acolo ordinul pe unitate este : nu admiteti nimic! Si trimit formulare - hotarari pe model, din care copiaza ce au scris aia in rezolutie. Oamenii trebuie schimbati, nu legile! 

# Edelweiss date 16 martie 2017 21:52 0

Mersic foarte mult de răspuns. Amu scriu acțiunea. Cică se contestă la CAB, secția VIII contencios. Știu că nu fac nici un fason, dar măcar le trimit CEA MAI MURDARĂ SCRIITURĂ pe care am scris-o vreodată. Și crede-mă că știu să înjur așa de meseriaș, încât jumătate de oră nu repet decât conjuncțiile și prepozițiile! Numai pu... și pi... le trimit, tu-le mămuca lor de neobrăzați. Eu sesizez un fapt CLAR, închis în hârtie definitivă a unei instanțe, confirmat drept recidivă de o altă hotărâre a unei instanțe de acum un an, demenții draaqului ignoră OBIECTUL SESIZĂRII, mă iau la abureală și prosteală și, în răspuns la sesizarea mea având drept obiect ticăloșia unui procuror, îmi aberează pe lângă hatul discernământului despre poveștile nemuritoare din... dosarul în care sunt eu subiect principal activ. some like: (petentul) Bună-ziua! (IJ) Bat pari. (petentul) N-ai văzut oile mele? (IJ) Iaca împletesc surcele. Moamăăăă, ce le dau din plaivaz! (încă mai am tensiunea mărită: 220 cu 180)

# Eu date 16 martie 2017 12:19 +4

Domle' ce se întâmplă în continuare?! Nimik?! Cat mai stau în funcție panaramele care au prăduit România și au distrus viata oamenilor ( nu mai exista în tara asta viata privata, libertate, drepturi nimik bun) ?! De ce sunt Ink în funcție?! Toți huliganii șefi de instituții de forță care au domnit în acest regim dictatorial, sclavagist și nedrept trebuie demisi și cercetați penal. AU FAPTE GRAVE PENALE LA ACTIV PRINTRE CARE UNUL DIN CELE MAI GRAVE ÎNCĂLCAREA CONSTITUȚIEI.  KOVESI, LAZĂR,  HORODNICEANU,  BICA, STANCIU ĂȘTIA TOTI TREBUIESC DAȚI AFARĂ DIN MAGISTRATURĂ ODATĂ PT TOTDEAUNA ȘI CERCETAȚI PENAL ȘI... LA PUȘCĂRIE ȘI TOȚI ACOLIȚII CARE LE-AU FOST AJUTOARE ( RESTUL PROCURORILOR, MAGISTRATILOR, POLITICIENILOR), CE TOT ATÂTA TRAGERE DE TIMP. CE NU E CLAR??? SCHIMBAREA BORSULUI DE LEGI ILEGALE, NECONSTITUȚIONALE,  RASPUNDEREA MAGISTRATILOR ȘI LEAFA MICȘORATA BRE CA E PREA MARE. LA JUMATE. Prea multe drepturi și privilegii pt niște nenorociți distrugatori de tara.

# Cornelia date 16 martie 2017 13:53 +3

despre ce vorbim aici? oug data de ciolos in mai 2016, parca, nu da liber procurorilor sa verifice pana si conturile bancare ale orisicui fara vreo autorizare???

# no name date 16 martie 2017 20:06 0

In categoria asta se incadreaza si montatul de camere de supraveghere si in cur in blocuri fara sa se ceara acordul locatarilor? :-*

# sri rromanesc divizia anaf date 18 martie 2017 14:33 0

Secretul bancar mai este secret de vreme ce ANAF stie toate conturile oamenilor, cat, de unde, de ce, pentru ce? E normal sa planeze frica pt portofelul bancar unde iti aduni zilele negre? Supravegherea portofelului virtual e un atac la libertatea si intimitatea vietii individului.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Trebuie revocata Kovesi pentru ca si-a incalcat juramantul si nu s-a prezentat in fata Parlamentului?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 24.11.2017 – Stampila traznita de la Inalta Curte

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER