luju luju luju

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

KOVESI, INREGISTRATA SAU ADMISIBILA? - Profesorul Corneliu-Liviu Popescu face lumina in actiunea de la CEDO a Laurei Codruta Kovesi: "In mod clar, manifest, indiscutabil, indubitabil, vadit, limpede, cristal, la acest moment plangerea nu a fost nici macar analizata din punct de vedere al admisibilitatii, deci nu avea cum sa fie declarata admisibila... Constat o isterie nationala asupra subiectului... Valuri de prostie, ticalosie, propaganda se abat asupra natiunii"

Vineri, 1 februarie 2019 18:19 | Scris de E.D. | pdf | print | email

De cateva zile, toata Romania a devenit experta in procedura de la CEDO, prezentandu-se de catre unii si de altii, ba prin presa, ba pe retelele de socializare, cu titlu de certitudine care este parcusul unui dosar in Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in ce moment se declara admisibila o actiune, care este de fapt realitatea in cazul lui Kovesi si tot asa... Cap de afis in aceasta expunere este, regretabil, chiar o avocata, avocata lui Kovesi, care intr-o interventie la Ziare.com a sustinut ca plangerea lui Kovesi a fost admisa in principiu la CEDO, pentru ca a primit cod de bare si pentru ca "nicio cerere nu primeste cod de bare daca nu trece de filtraj" (facsimil 1 si 2). In sustinerea afirmatiilor sale, avocata lui Kovesi a transmis catre Ziare.com si adresa primita de la CEDO in cazul lui Kovesi, precum si alta adresa comparabila, referitoare la inregistrarea cererii, in urma filtrajului administrativ facut de grefa, in cadrul caruia s-a primit codul de pare si numarul de inregistrare.


Toate teoriile publice sunt insa contrazise de un profesionist al Dreptului, specializat in Dreptul european al drepturilor omului. Este vorba despre profesorul Corneliu-Liviu Popescu (foto), avocat in Baroul Bucuresti si Baroul Paris, care a oferit pentru Lumea Justitiei clarificarile necesare legate de procedura de la CEDO, pornind de la cazul Laurei Codruta Kovesi, si continuand comparativ cu alte cauze de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Clarificarea esentiala pe care profesorul Corneliu-Liviu Popescu o face privitor la actiunea de la CEDO a Laurei Codruta Kovesi este aceea ca, in acest moment, plangerea fostei sefe DNA nu a fost declarata admisibila, ea nefiind nici macar analizata din punct de vedere al admisibilitatii. Iar aceasta intrucat, subliniaza avocatul Corneliu-Liviu Popescu "o plangere poate fi declarata admisibila numai dupa ce ea a fost, in prealabil, comunicata Guvernului". Or, acest lucru nu s-a intamplat.

De altfel, avocatul Popescu precizeaza si ca in procedura europeana nu exista institutia "adminisibilitatii in principiu", despre care a vorbit aparatoarea lui Kovesi pentru Ziare.com.


Publicam in continuare precizarile pe care profesorul Corneliu-Liviu Popescu le-a facut pentru Lumea Justitiei in cazul dosarului Laurei Codruta Kovesi de la CEDO:

"Doamna Kovesi, (doar) inregistrata sau (deja) admisibila (in principiu)

1. Sa vedem despre ce vorbim (daca plangerea este inregistrata sau este declarata admisibila)

De cateva zile, constat o isterie nationala asupra subiectului daca plangerea la CEDO a doamnei Kovesi a fost doar inregistrata sau deja declarata admisibila de Curtea Europeana. Valuri de prostie, ticalosie, propaganda se abat asupra natiunii. Pe scurt, tezele care m-au impresionat sunt: plangerea a fost deja declarata admisibila (sau admisibila in principiu); solutia este foarte rapida, ceea ce prefigureaza o victorie clara pe fond. La nivel tehnic, am retinut si alte afirmatii: procedura s-a schimbat, acum admisibilitatea in principiu o hotaraste Grefa, iar admisibilitatea nu se mai judeca separat, ci unita cu fondul, daca reclamantul nu primeste scrisoare de inadmisibilitate inseamna ca a trecut de filtrul admisibilitatii si cauza urmeaza sa fie comunicata Guvernului etc.

Peste noapte, toata lumea, de la jurist la ziarist, a devenit expert nu in Dreptul, ci chiar in Contenciosul european al drepturilor omului, adica in procedura europeana. Fara nicio legatura cu subiectul, ma intreb daca o dezbatere publica privind tehnica operatiei pe creier ar putea fi purtata de ziaristi, analisti, infirmieri sau chiar doctori, dar nu neurochirurgi, ci de exemplu proctologi sau dermatologi. Cine vrea sa-si faca o operatie pe creier cu un medic de familie sau de medicina muncii (generalist sau specialist perfect onorabil in specializarea sa), pentru ca e mai ieftin, o face pe riscul si pericolul sau; tot asa, pe ideea ca oricum e medic, cine vrea sa-si faca un implant dentar la un proctolog. De altfel, in medicina specializata, nu stiu sa existe cazuri in care acelasi medic sa profeseze si oftalmologie, si nefrologie, si ortopedie, pe ideea ca el tot medic este, iar pacientul tot om este.

Revenind la "cestiune", precizez ca, pentru mine, ea este reprezentata de falsitatea mesajului public in sensul ca plangerea europeana a doamnei Kovesi a fost, la acest moment, declarata admisibila (sau admisibila in principiu) la Curtea Europeana. In mod clar, manifest, indiscutabil, indubitabil, vadit, limpede, cristal, la acest moment plangerea nu a fost nici macar analizata din punct de vedere al admisibilitatii, deci nu avea cum sa fie declarata admisibila (nici admisibila pur si simplu, nici admisibila in principiu, nici admisibila in exceptie, nici admisibila in echer, nici admisibila in orice alt mod). Prin opozitie (vad ca se impune din ce in ce mai mult ca lucrurile sa fie spuse de mai multe ori, sub forme diferite, in speranta ca ar putea fi intelese), nu ma intereseaza daca respectiva plangere va fi sau nu declarata admisibila (cand se va analiza chestiunea), daca va fi solutionata rapid sau peste 10 ani, daca va fi admisa sau respinsa pe fond, daca va castiga un purcoi de bani, daca va fi reinstalata si intabulata in cartea funciara in functia de sefa etc. Tot ce ma intereseaza este sa dovedesc ca, acum, ea nu este declarata admisibila, ci doar este inregistrata.

2. Sa vedem cum este (plangerea este inregistrata)

Cand un particular trimite o plangere la CEDO, primul lucru care se intampla este verificarea, de agentii Grefei (deci, in niciun caz de vreo formatiune de judecata a Curtii, adica nu de un judecator), a aspectelor formale (este adevarat, extrem de riguroase) privind plangerea, modul de completare, atasarea documentelor necesare etc. Temeiul juridic este dat de art. 47 din Regulamentul CEDO, amintit in discursul public (dar care, atentie, nu se refera sub nicio forma la chestiunea admisibilitatii plangerii sau la interventia vreunei formatiuni de judecata, ci doar la verificarea facuta de Grefa in vederea inregistrarii plangerii). Puterea de decizie in aceasta etapa procedurala apartine Grefei, iar nu vreunei formatiuni de judecata, fiind vorba de un filtru administrativ. In urma acestui control de regularitate formala, Grefa decide fie inregistrarea plangerii (adica ea primeste un numar si va fi trimisa unei formatiuni de judecata, respectiv unui judecator unic, unui comitet sau unei camere), fie refuzul inregistrarii ei (cauza nu va fi examinata de Curte, adica de vreo formatiune de judecata). Plastic, plangerea este aruncata la cos, fara sa fie vazuta vreodata de vreun judecator.

Daca s-a trecut de acest filtru pur administrativ, de pura regularitate formala, exercitat de Grefa, plangerea ajunge la o formatiune de judecata, care va putea analiza si statua, in anumite conditii, asupra admisibilitatii plangerii.

Prin urmare, exista o diferenta radicala intre inregistrarea plangerii (semnificand formarea unui dosar, atribuirea unei formatiuni de judecata si inceperea analizarii plangerii de judecatori) si admisibilitatea plangerii (semnificand faptul ca, daca o plangere este declarata admisibila, vor fi analizate pe fond capetele de cerere ale reclamantului).

Sintetizand si schematizand:

- inregistrarea plangerii se decide de Grefa, in urma unui filtraj administrativ, de regularitate formala;

- admisibilitatea sau inadmisibilitatea plangerii este exclusiv de competenta unei formatiuni jurisdictionale a Curtii, niciodata a Grefei;

- exista un singur fel de admisibilitate a plangerii, admisibilitatea pur si simplu; nu exista sub nicio forma in procedura europeana institutia admisibilitatii "in principiu";

- o plangere poate fi declarata inadmisibila de o formatiune judiciara fara sa fie in prealabil comunicata Guvernului parat (pentru ca acesta nu va fi vatamat in niciun fel, a castigat procesul prin declararea plangerii ca inadmisibila fara sa fi stiut macar de existenta procesului);

- in schimb, o plangere poate fi declarata admisibila numai dupa ce ea a fost, in prealabil, comunicata Guvernului, care trebuie sa dispuna de posibilitatea de a-si formula observatii atat pe chestiunea admisibilitatii (ridicand eventual exceptii de inadmisibilitate), cat si pe chestiunea fondului; este exclus categoric ca o plangere sa fie declarata admisibila fara ca, in prealabil, ea sa fi fost comunicata Guvernului, pentru ca acesta sa se apere;

- din momentul in care o formatiune judiciara a Curtii a decis comunicarea plangerii catre Guvern, cauza devine publica, iar informatiile privind rezumatul faptelor si intrebarile adresate Guvernului se publica pe site-ul oficial al Curtii;

- orice formatiune judiciara a Curtii poate declara o plangere inadmisibila; in schimb, daca este vorba de declararea unei plangeri ca fiind admisibila, un judecator unic nu are aceasta putere;

- atat admisibilitatea, cat si inadmisibilitatea unei plangeri se decid de o formatiune judiciara printr-un act jurisdictional (dupa caz, decizie sau hotarare);

- toate deciziile de admisibilitate, o parte din deciziile de inadmisibilitate si toate hotararile se publica pe site-ul oficial al Curtii.

Diferenta dintre neinregistrarea plangerii (solutie a Grefei) si declararea plangerii ca inadmisibila (printr-o decizie adoptata de o formatiune de judecata) este extrem de importanta: daca plangerea nu este inregistrata (pentru ca este informa), persoana interesata poate trimite o noua plangere (evident, daca mai este in termen), care, daca este valida formal, va fi inregistrata si va fi analizata de o formatiune de judecata (admisibilitate si eventual fond); in schimb, daca se adopta o decizie de inadmisibilitate de o formatiune de judecata (inclusiv de un judecator unic), aceasta este definitiva (nu exista cale de atac), iar reclamantul nu mai poate introduce o noua plangere (aceasta ar fi inadmisibila pentru autoritate de lucru judecat), cu exceptia situatiei de exceptie cand inadmisibilitatea s-a decis pentru neepuizarea cailor interne de atac (caz in care reclamantul poate parcurge si epuiza caile interne de atac, iar apoi, in caz de esec al acestora, poate sesiza valid Curtea cu o noua plangere).

3. Sa vedem cum nu este (plangerea nu este declarata admisibila)

Dovezile faptului ca plangerea doamnei Kovesi nu a fost declarata admisibila sunt evidente:

- la solicitarea QMagazine, biroul de presa al CEDO a comunicat ca plangerea doamnei Kovesi are un numar (deci, a fost inregistrata, adica a trecut de filtrul administrativ) si este pe rolul Curtii, urmeaza sa fie analizata de Curte (exact ce prevede art. 47 din Regulament ca se intampla dupa inregistrare); acesta este stadiul procedural, deci nici macar nu s-a decis comunicarea catre Guvern si, cu atat mai putin, nu s-a adoptat o solutie de admisibilitate;

- tot la solicitarea QMagazine, Agentul guvernamental roman la CEDO a confirmat ca plangerea nu a fost comunicata Guvernului, care nu are oficial cunostinta de ea; cum o plangere nu poate fi declarata admisibila decat dupa comunicarea catre Guvern si posibilitatea acestuia de a se apara (inclusiv pe chestiuni de admisibilitate), evident ca ea nu a fost declarata admisibila;

- pe site-ul CEDO exista posibilitatea verificarii cauzelor in 3 baze de date: baza de date privind stadiul dosarului (cautare exclusiv pe baza numarului de dosar) - rezultatul este absenta oricarei informatii privind comunicarea catre Guvern sau declararea plangerii ca admisibila; baza de date privind comunicarea cauzelor catre Guvernele statelor parate (cautare pe baza numarului de dosar, a numelui reclamantului, a statului parat, a perioadei) - rezultatul este zero, plangerea doamnei Kovesi nu a fost comunicata (deci, nu putea fi declarata admisibila); baza de date privind actele jurisdictionale (decizii si hotarari) adoptate de Curte (cautare pe baza numarului de dosar, a numelui reclamantului, a statului parat, a perioadei) - cautarea da un singur rezultat, o plangere a unei doamne Kovesi, dar Krisztina Kluge-Kovesi, plangerea nr. 45126/13 contra Ungaria (conexata la 31471/13), finalizata cu o decizie de radiere de pe rol din 6.7.2017;

- pe data de 31.01.2019, pe ziare.com, doamna avocata a doamnei Kovesi prezinta scrisoarea primita de la Grefa Curtii, prin care este informata ca s-a primit plangerea, ca i s-a atribuit un numar de dosar si ca urmeaza a fi examinata de Curte (adica de o formatiune de judecata), ceea ce semnifica, potrivit art. 47 din Regulamentul Curtii, depasirea filtrului administrativ realizat de Grefa si inregistrarea plangerii, deci nici macar comunicarea plangerii catre Guvern si, cu atat mai putin, declararea plangerii ca inadmisibile;

- cu aceeasi ocazie, doamna avocata afirma ca plangerea nu a fost comunicata inca Guvernului.

Fata de premisele anterioare, cum s-a primit de doamna avocata a doamnei reclamante doar o scrisoare de inregistrare, cum cauza nici macar nu a fost comunicata Guvernului (iar anterior acestei etape nu poate fi declarata admisibila), cum nu exista pe site-ul Curtii nicio decizie sau hotarare prin care plangerea sa fi fost declarata admisibila (numai printr-un act jurisdictional se poate intampla acest lucru, iar actul se publica), singura concluzie este ca plangerea doamnei Kovesi, la acest moment, nu a fost declarata admisibila, ci doar a fost inregistrata.

4. Sa vedem de ce nu este cum pretind altii ca este (adica de ce nu se poate sustine ca plangerea a fost declarata admisibila)

S-a sustinut ca procedura la CEDO s-a schimbat, in sensul ca acum nu se mai solutioneaza separat admisibilitatea (prima) si apoi fondul (ulterior), ci o hotarare unica statueaza atat asupra admisibilitatii, cat si a fondului, iar art. 47 din Regulament priveste admisibilitatea in principiu; necunoasterea acestui lucru ar fi dus in spatiul public la concluzia eronata ca plangerea doamnei Kovesi nu ar fi fost declarata admisibila, cand in realitate ea a fost.

Argumentul nu este pertinent si nici logic.

Modificarile procedurale (care dateaza totusi de cativa ani, nu e vreo OUG) nu au impact asupra problemei.

In vechea procedura, regula era ca admisibilitatea se decidea separat, printr-o decizie, iar ulterior se solutiona fondul, printr-o hotarare, iar exceptia era ca se puteau solutiona impreuna admisibilitatea si fondul, printr-o hotarare. Acum regula este ca admisibilitatea si fondul se solutioneaza impreuna, printr-o hotarare, iar numai prin exceptie separat, adica intai admisibilitatea, prin decizie, apoi fondul, prin hotarare. In realitate, solutia anterioara ramasese teoretica, pentru ca in practica exceptia devenise regula, ceea ce s-a formalizat juridic prin modificarea textelor. Oricum ar fi vechea sau noua procedura, tot nu are nicio importanta, intrucat faptul ca admisibilitatea (separata ori impreuna cu fondul) este doar de competenta unei formatiuni judiciare (iar nu a Grefei) si ca asupra ei se decide printr-un act judiciar (decizie sau hotarare) a ramas nemodificat.

In vechea procedura, nu exista posibilitatea pentru Grefa sa refuze inregistrarea unei plangeri informe. Toate plangerile erau inregistrate de Grefa, iar apoi, daca erau informe, o formatiune de judecata a Curtii le declara inadmisibile. In prezent, Grefa verifica validitatea formala si decide, dupa caz, inregistrarea sau refuzul inregistrarii plangerii, iar o formatiune de judecata (in cazul in care plangerea a fost inregistrata de Grefa) analizeaza admisibilitatea. Evident, faptul ca in prezent Grefa verifica indeplinirea conditiilor formale de validitate si decide inregistrarea plangerii nu poate semnifica in niciun fel declararea ei ca admisibila, chestiunea admisibilitatii plangerilor ramanand rezervata judecatorilor (formatiunilor de judecata).

In acelasi timp, este contradictoriu, deci ilogic a se sustine ca: plangerea a fost deja declarata admisibila; plangerea nu a fost comunicata inca Guvernului, urmand a se intampla acest lucru in viitor; printr-o unica hotarare, Curtea statueaza impreuna asupra admisibilitatii si fondului. Daca se pretinde ca plangerea a fost deja declarata admisibila, cum se sustine ca acest lucru se face in prezent numai impreuna cu fondul, printr-o hotarare unica, inseamna ca deja cauza a fost solutionata si pe fond (o fi castigat, o fi pierdut pe fond doamna Kovesi?); atentie insa, se sustine ca plangerea va fi comunicata Guvernului, dar in ce scop, cat timp deja ar fi fost adoptata hotararea unica pe admisibilitate si fond?

S-a mai sustinut ca scrisoarea primita de la Grefa CEDO de doamna avocata a doamnei Kovesi (facsimil 3) este dovada ca plangerea a fost declarata admisibila, mai ales ca acest lucru s-a intamplat intr-un termen scurt, de o luna.


Pentru comparatie, prezint doua scrisori (facsimil 4 si 5) primite de la Grefa Curtii, in doua cauze cu parti celebre (informatiile sunt anonimizate atat ca urmare a caracterului nepublic al acestei faze a procedurii europene, cat si al obligatiei de secret profesional), identice cu cea referitoare la plangerea doamnei Kovesi, cu inregistrare intr-o luna de la depunere. In niciun caz plangerile respective nu au fost declarate admisibile, ele sunt doar inregistrate si isi asteapta, de ceva vreme deja, randul spre a fi analizate de o formatiune de judecata a Curtii, care, dupa caz, poate decide sa le declare inadmisibil ori sa le comunice Guvernului pentru observatii asupra admisibilitatii si fondului.

Este adevarat, scrisorile nu sunt de fapt chiar identice, pentru ca in cele care nu vizeaza cauza doamnei Kovesi nu se cere reclamantilor sa trimita Curtii o copie a actului de identitate, asa cum se cere doamnei Kovesi. Explicatia este simpla, cunoscand practica europeana, actul de identitate al reclamantului fusese trimis odata cu introducerea plangerii...


S-a mai sustinut ca, daca plangerea ar fi fost declarata inadmisibila, reclamantul ar fi primit o scrisoare in acest sens (si se prezinta un exemplu (facsimil 6), in timp ce in cauza doamnei Kovesi, primindu-se scrisoarea cu acest continut, inseamna ca a fost deja declarata admisibila si nu mai poate ajunge decat la o camera sau la un comitet, dar nu si la un judecator unic pentru a fi declarata inadmisibila.


Scrisoarea care se prezinta drept exemplu (in opozitie cu cea primita de doamna Kovesi) este ceea ce patesc multi reclamanti, adica plangerea lor este declarata inadmisibila de un judecator unic. Atentie insa, aceasta nu inseamna ca inadmisibilitatea ar fi fost decisa de Grefa sau ca plangerea nu ar fi fost inregistrata de Grefa, confuzia intre cele doua institutii juridice fiind impardonabila chiar din simpla lectura a scrisorii.

Astfel, in practica se poate intampla de multe ori ce s-a intamplat in cauza prezentata drept exemplu. Plangerea soseste la Curte, ea este analizata (sub aspectul validitatii formale) de Grefa, care o inregistreaza (se vede in scrisoare ca respectiva plangere are numar de inregistrare, deci filtrul administrativ facut de Grefa, in temeiul art. 47 din regulament, a fost depasit). Dupa ce a inregistrat insa plangerea, Grefa, fiind de parere ca plangerea este manifest inadmisibila, nu se grabeste sa ii trimita reclamantului o scrisoare prin care sa il anunte despre inregistrare (ar fi exact o scrisoare precum cea primita de doamna Kovesi), ci o trimite unui judecator unic si asteapta decizia acestuia. Daca judecatorul unic apreciaza ca plangerea este inadmisibila adopta o decizie (definitiva) in acest sens, iar Grefa trimite reclamantului o scrisoare (unica) - precum cea prezentata de doamna avocat a doamnei Kovesi - prin care il informeaza despre doua solutii: ca plangerea a fost inregistrata de Grefa (sub un anumit numar) si ca ea a fost deja declarata inadmisibila (de un judecator unic) printr-o decizie definitiva. Sunt deci doua solutii juridice distincte, adoptate de structuri distincte, dar comunicate reclamantului prin una si aceeasi scrisoare. Dimpotriva, daca judecatorul unic, catre care fusese directionata plangerea de Grefa, nu considera ca plangerea este vadit inadmisibila, atunci acesta o redirectioneaza catre o alta formatiune de judecata (un comitet sau o camera), judecatorul unic neavand competenta sa decida comunicarea catre Guvern sau ca o plangere este admisibila, iar Grefa in va informa pe reclamant despre inregistrarea plangerii sale si de faptul ca procedura este in curs.

Altfel spus, faptul ca nu s-a adoptat o decizie de inadmisibilitate nu semnifica in niciun fel ca s-ar fi adoptat o decizie de admisibilitate. Solutia, fie ca este de admisibilitate, fie ca este de inadmisibilitate a plangerii, trebuie continuta expres intr-un act jurisdictional provenind de la o formatiune de judecata a Curtii.

Scrisoarea dintr-o alta cauza a fost prezentata de doamna avocat a doamnei Kovesi ca argument in sensul ca, intrucat doamna Kovesi nu a primit una similara, plangerea sa a fost deja declarata admisibila si ca nu va mai putea merge decat la un comitet sau la o camera. Voi prezenta doua scrisori succesive (facsimil 7 si 8), din una si aceeasi cauza: prima, identica celei primite de doamna Kovesi, prin care reclamantul este informat de inregistrarea plangerii; a doua, la cateva luni distanta, prin care i se comunica reclamantului ca plangerea a fost declarata inadmisibila de un judecator unic! Deci, un reclamant primind o scrisoare identica scrisorii primite de doamna Kovesi si-a vazut ulterior plangerea declarata inadmisibila de un judecator unic, asa incat scrisoarea primita de doamna Kovesi nu are cum sa dovedeasca faptul ca plangerea sa a fost declarata admisibila si nici nu o pune la adapost de analiza ei de un judecator unic si de posibilitatea ca acesta (sau o alta formatiune de judecata) sa o declare inadmisibila.


Pentru a se intelege chiar si de cei care, ajungand pana aici, tot nu au priceput distinctia intre inregistrarea unei plangeri si declararea admisibilitatii ei, mai prezint o scrisoare (facsimil 9) primita de un reclamant care s-a adresat singur (fara avocat) Curtii si caruia Grefa i-a raspuns ca nu i-a inregistrat plangerea pe un motiv pur formal (depasea numarul maxim de pagini din formularul de cerere!). Aceasta este o scrisoare in care Grefa, filtrand plangerea in temeiul art. 47 din regulament, a decis sa nu o inregistreze (deci, nu este vorba de declararea ei ca inadmisibila). Scrisoarea nu face vorbire (ca in exemplul prezentat de doamna avocat a doamnei Kovesi) de inregistrarea plangerii si de declararea ei ca inadmisibila de un judecator unic, ci exclusiv de neinregistrarea ei de Grefa. Tot ca diferenta fundamentala, scrisoarea nu spune (ca in cazul unei decizii de inadmisibilitate adoptate de un judecator unic) ca solutia este definitiva, ci informeaza persoana in cauza ca poate introduce o noua plangere, valida, in interiorul termenului de sesizare.


5. Sa vedem daca mai vorbim

Concluzia mea este una singura: astazi, plangerea la CEDO a doamnei Kovesi este inregistrata (este un pas important, pe care unii nu il trec), dar nu este in niciun caz declarata admisibila si nu este nici macar comunicata Guvernului.

Orice ziarist care are dubii poate sa scrie biroului de presa al CEDO si sa ceara sa i se raspunda expres si explicit nu la o intrebare generala privind stadiul procedurii (care poate sa nu fie inteleasa daca nu se cunoaste procedura), ci la intrebarea daca plangerea doamnei Kovesi a fost sau nu declarata admisibila, iar apoi sa publice raspunsul. Alternativ, sa intrebe la Agentul guvernamental roman pentru CEDO daca este posibil ca o plangere contra Romaniei sa fie declarata admisibila inainte de comunicarea ei catre Guvernul roman, iar apoi sa publice raspunsul.

Orice jurist, daca tot nu a inteles, poate sa ceara lamuriri suplimentare oricarui doctorand al meu in Dreptul european al drepturilor omului sau oricarui masterand al meu la cursul Contentieux européen des droits de l'homme la masterul de la Universitatea Paris 1 Panteon-Sorbona - Colegiul juridic de studii europene, tinerii fiind mult mai rabdatori decat mine in a explica lucruri elementare".

Accesari:6935

Comentarii

# nelu date 1 februarie 2019 20:25 +16

Slujirea StalinistoSecuroidä ar trebui inregistratä mai intäi la JILAVA:

# nu conteaza date 4 februarie 2019 11:44 -1

Stiu ca eu, ca cetatean, nu contez dar anunt pe toata lumea interesata, ca ma doare drept in c... daca cererea a fost admisa sau nu la CEDO! E ca si cum Hitler ar fi facut cerere la CEDO ca sa se planga de faptul ca nu ii sunt respectate drepturile cetatenesti in procesul de la Nuremberg! Asta lasand la o parte faptul ca pe vremea aia, nu se putea vorbi de CEDO si cel putin teoretic, Hitler era deja mort...

# DODI date 1 februarie 2019 20:53 +7

Cum ne-a obișnuit slujirea și lingăii (care o însoțesc sau îi ling fesele generoase), în zgomot de cătușe și minciuni, tot ce spune ea este axiomă și nu sunt admisibile opoziții sau poziții contrare. După ”nefericita” hotărâre a CSM de a nu-i da grad de Parchet General ea, care are dreptate și când doarme (sau mai ales atunci!) este roșie de furie pe toți și pe toate. Și nu îl uită nici pe ciolanis pe care l-a iertat de neactivarea dosarelor omorâte de tractorist. Iar necunoscătorul cleptoman imobiliar și-a permis să respecte Constituția? Unde s-a mai văzut așa ceva? Acum că a dat cu kurul de pământ visează la vremurile apuse când stătea cu kurul pe dosare și nici în caschetă nu o durea pe mam'-mare Nefertiti. Ce acri sunt strugurii… de sus!

# Edelweiss – fost ocnaș, enervat de Prostia Tulburătoare date 1 februarie 2019 21:25 +7

Băi fratiwearilor, să fie clar că ÎNREGISTRAREA unei cereri expediată la CEDO nu înseamnă că aceasta deja este admisă în principiu. Doar scrie clar în ghidul aplicantului CEDO: „Cererea dumneavoastră va primi un număr și va fi analizată de către un jurist. Aceasta nu înseamnă că dosarul a fost acceptat, ci doar înregistrat.” Pentru conformitate link: https://www.echr.coe.int/Documents/Your_Application_RON.pdf Aşadar, ceea ce clamează ziare[dot]com cu atâta emfază a fi dovada admiterii în principiu a cererii nu reprezintă altceva decât notificarea expediată de grefa CEDO către petent, prin care îl înștiințează că cererea sa a primit un număr de înregistrare, fiind examinată preliminar sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă și de fond reglementate la art. 47 din Regulament. Să mă ierte Domnul Zeu, dar fițuică dintr-aia de o flutură Huiduma și hashtag-danileții AM VĂZUT CU ZECILE ÎN PÂRNAIE.

# Edelweiss – fost ocnaș, enervat de Prostia Tulburătoare date 1 februarie 2019 21:15 +5

Fiecare „hoț” care a aplicat la CEDO a fost notificat de Curte cu EXACT același tip de notificare, având EXACT ACELAȘI conținut textual: „Grefa a primit corespondența dumneavoastră. Dosarul a primit numărul de mai sus, care va trebui menționat în orice corespondență referitoare la acest caz.” Repet poate pricep și tembelii hashtag: am văzut pe la deținuții de la Găești sau Botoșani ZECI de hârtii dintr-alea primite de la CEDO care notifică petentul că cerera sa a fost recepționată, a fost verificată preliminar sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă și de fond și A PRIMIT NUMĂRUL D EÎNREGISTRARE DE PE TIMBRUL / TIMBERELE AUTOCOLANTE AFERENTE. Ori, cred că nu poate nimeni contesta faptul că pușcăriașii sunt unii dintre cei mai experimentați aplicanți la CEDO. Așadar, de la primirea răspunsului privind înregistrarea cererii, până la analizarea ei de către un judecător unic sau în Comitetul de 3 juzi, Camera de 7 juzi sau Marea Cameră de 17 judecători, e distanță URIAȘĂ.

# Edelweiss – fost ocnaș, enervat de Prostia Tulburătoare date 1 februarie 2019 21:17 +6

E aceeași distanță dintre perspicacitatea unui „deținut” aplicant la CEDO și PROSTIA TULBURĂTOARE DIN CAPUL LULUTZEI ȘI A ACOLIȚILOR EI. Orice progres în parcursul prelucrării unei cereri este menționată în aplicația STATE OF PROCEEDINGS: link: http://app.echr.coe.int/SOP/index.aspx?lg=rom Iar dacă tot este să aducem la cunoștință cam ce documente CEDO se primesc prin închisori, iacătă pot să confirm că AM VĂZUT ȘI NOTIFICĂRI de admitere a cererilor, cele care notificau petentul că cererea lui a fost analizată de un jude unic, a fost admisă, iar judele unic a hotărât ca statul român să plătească despăgubiri pe condițiile de cazare (de obicei petenții erau despăgubiți cam cu 3.000 de euro). Mai mult decât atât, iată care era parcursul unei aplicații CEDO efectuată din închisoare: a) pușcăriașul se adresa grefei CEDO cu solicitarea de a i se expedia un set complet de formulare pentru aplicația CEDO.

# Edelweiss – fost ocnaș, enervat de Prostia Tulburătoare date 1 februarie 2019 21:19 +4

Curtea trimite ocnașului un formular blanc, alături de care îi trimite și ghidul aplicantului, denumit „Cum se completează un formular de cerere” „Hoțul completează aplicația și o trimite la CEDO. Grefa CEDO notifică petentul că cererea sa a primit un număr de înregistrare. Această notificare este EXACT FIȚUICA pe care o clamează aia de la Mediaș că e „dovada admiterii”. Alături de această notificare, în plicul răspuns sunt anexate un set de timbre autocolante, cu numărul de aplicație alocat, timbre necesare unei eventuale corespondențe ulterioare. Atât e cu ÎNREGISTRAREA. ADMITEREA ȘI SOLUȚIONAREA CERERILOR sunt ALTĂ MÂNCARE DE PEȘTE.

# Edelweiss – fost ocnaș, enervat de Prostia Tulburătoare date 1 februarie 2019 21:23 +8

Ca o concluzie: Buey, dacă ar putea citi „hoții” din pârnăi ce gogomănii se scornesc în afara gratiilor, credeți-mă că s-ar pune pe râs cu lacrimi și s-ar hotărî toți să nu mai iasă afară din închisori fiindcă în liberate circulă liber un element nociv: PROSTIA TULBUTRĂTOARE DIN CAPUL LULUTZEI, A ACOLIȚILOR EI ȘI A PROPAGANDIȘTILOR HASTAG! Cine nu crede asta, să facă un experiment: să meargă în prima închisoare și să solicite consiliere juridică de la deținuți pe marginea procedurilor CEDO. Credeți-mă pe cuvânt de fost dublu ocnaș că HOȚII VĂ DAU CLASĂ TUTUROR!

# Tot Io* - la fel de inervat de Pruoști Tulburători date 1 februarie 2019 21:38 +8

Cât despre tembelismul scornit referitor la judele unic, ia să deie care vrea clic pe schema simplificată ce explică traseul unei aplicații CEDO: Decizii de admitere și inadmisibilitate DECID TOATE CELE 4 STRUCTURI ALE CURȚII: Judele unic, Comitetul de 3, Camera de 7 sau Marea Cameră de 17. link: https://www.echr.coe.int/Documents/Case_processing_Court_RON.pdf În momentul de față cererea înregistrată se află undeva în acel spațiu de sub căsuța „Cereri individuale” și deasupra căsuțelor reprezentând cele 4 structuri juridice ale Curții. Este exact același loc ca și o cerere adresată unei instanțe românești care a fost verificată preliminar de judele de serviciu (sau cel ce verifică forma și conținutul unei cereri) și apoi PRIMEȘTE NUMĂR DE DOSAR: ATÂT ȘI NIMIC MAI MULT! De la primirea unui număr de dosar, la repartizarea dosarului spre soluționare și în final admiterea sau respingerea acțiunii, e cale lungă. ENORM DE LUNGĂ!

# Edelweiss - Former CEDO Claimant date 1 februarie 2019 22:14 +4

Zice o .. că "nicio cerere nu primește cod de bare dacă nu trece de filtraj" Zău,? Iaca acilișa proba verității: Am cerut la CEDO, în luna august 2017, din penitenciarul Găești, să-mi trimită un set complet de formulare necesare aplicației CEDO. În 30 sept 2017, data expediției din Franța, mi se trimite Formularul, ghidul de completare și notificare anexată, care mă informează că setul de documente anexate ARE DEJA NUMĂRUL DE REFERINȚĂ 69484/17. DECI, a primi număr de referință, recte a primi acel timbru cu cod de bare înseamnă FICS PICS! M-am liberat condiționat în 4 dec. 2017. În 13 decembrie 2017 am expediat cererea CU NUMĂRUL 69484/17. Formularul expediat este cel primit în închisoare! Cel cu timbrul autocolant, cu codul de bare și numărul de referință 69484/17. Cererea mea a fost soluționată de judele unic (finlandez) Koskelo abia în 15 februarie 2018!

# Edelweiss - Former CEDO Claimant date 1 februarie 2019 22:17 +4

Cererea mi-a fost declarată inadmisibilă, dar în baza unui motiv puțintel aparte: „quatrieme instance”- art. 35, para 3 a) din regulamentul Curții. Adicătelea CEDO nu se poate comporta ca o instanță extraordinară de atac față de căile de atac naționale. Așadar, din exemplul de față se poate deduce că NU ARE NICI O RELEVANȚĂ ALOCAREA UNUI NUMĂR DE REFERINȚĂ CERERII (UN COD DE BARE) CU SOLUIONAREA ULTERIOARĂ A CERERII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ADMISIBILITATEA SAU NEADMISIBILITATEA! Cât privește posibilitatea verificării stadiului unei cereri, prin accesarea motorului de căutare SOP – State of proceedings, iacătă cum apare pe site în dreptul cererii mele: (orice progres în parcursul cererii este menționat pe site). Pentru conformitate, click aicișa: https://tazmaniandemoon.blogspot.com/2019/02/inga-uai-pruoasta-tulburatoare-ce.html

# Nu stiu de ce mai e libera plagiatoarea , dovedita !? date 1 februarie 2019 22:44 +3

O grasana profitoare din Sibiu se gandi ea paradeasca oameni , oamenii care o platesc (direct /indirect). Nu inteleg de ce nu-i facuta jumari ! De ce Coldea mai exista si nu-i doborat cu pietre , fie si pe strada. Stanciu si Tarcea ras pe sub mustetze ca li s-a marit bugetul dupa ce PSD+ALDE se lauda in gura mare ca se lupta cu sistemul securist.

# Pintea date 1 februarie 2019 23:02 0

Avocata Kovesei este formator pe specialitatea CEDO la INM. Ce stresant sa o ai pe asta client!Te decapiteaza!

# Io* date 2 februarie 2019 10:56 +6

Îți dai seama cam care este nivelul de „competență” atât al Huidumei, cât și al năroadei aia de pițipoancă-advocat dacă AU TRIMIS la CEDO o cerere FĂRĂ SĂ ANEXEZE PRIMUL ACT NECESAR: COPIA UNUI ID VALID AL TITULARULUI ACȚIUNII! :eek: post-script: și dacă tot am făcut-o pe-a olăcarul, iacătă din ghidul „Cum se completează formularul”, primit în pârnaie, cam ce spune pe la finalul ghidului: „Dacă cererea dumneavoastră este completă, este posibil să primiți un răspuns din partea grefei, precizând că dosarul A FOST ÎNREGISTRAT PE NUMELE DUMNEAVOASTRĂ (al cărui număr va trebui precizat în toată corespondența ulterioară); veți primi și un lot de etichete cu cod de bare pe care trebuie să le lipiți pe toată corespondența ulterioară.” ALLLE SIND KLAR JETZT?

# Tot Io* - mi-am amintit ceva date 2 februarie 2019 04:29 +6

Și apropo de solicitarea Curții de a se completa cererea prin expedierea unei copii a actului de identitate: Io* cu mânuța mea, în plimbătorul unei secții de la Găești, am scris o asemenea completare adresată CEDO. Un deținut, primind EXACT aceeași adresă ca și lulutza, într-un plic cu un purcoi de autocolante, era notificat să expedieze copie a CI. Vasile – deținutul, prin cerere adresată șefului secției de deținere, a cerut copie după actul de la identitate. Copia respectivă am pus-o în plic, am scris pe o coală obiectul expediției, am luat din plic un autocolant și l-am lipit în partea stânga sus a colii. Pe plic am scris adresa grefei CEDO și zbang la cutie. Deci, „victoria” atât de clamată a lulutzei, pentru ocnași e o treabă de o BANALITATE echivalentă cu o țigară fumată în plimbător, răstimp cât se scrie o un plic la CEDO. Hai să fim oameni raționali, cu capul pe umeri.

# geo date 2 februarie 2019 09:22 0

Mai bine depunea o cerere de iertare a păcatelor la Vatican!.

# Brucan date 3 februarie 2019 02:07 0

Se apropie oarece alegeri.Securistii au ordin pe Unitate sa stranga randurile prin partide,sa se alieze intre ei si fiecare,pe persoana fizica,sa faca mult zgomot,pentru a ii prosti pe prosti.Daca unul beat crita din Botosani,nu si-a pus lemne pe foc si a inghetat in casa,de vina e Coalitia si desigur toti securistii isi dau like-uri intre ei,Amuzant,nu?

# Andreea date 3 februarie 2019 09:39 0

nu inteleg de ce suntem interesat de procesul doamnei Kovesi?! doamna Kovesi poate sa faca "n" plangeri la CEDO/ dincolo de isteria nationala cred ca trebuie sa asteptam decizia CEDO.

# dodo date 3 februarie 2019 19:07 0

Cine este CL Popescu? Inventatorul ,,teoriei” ,,daca a murit bunica se considera moarte si fiica si nepotica”: Asociatia Figaro Potra - bunica, Filiala de la Tg Jiu nepoata !

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - In cazul crimelor de la Caracal avem de-a face cu:

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 23.08.2019 – Girbovan ii baga-n fibrilatii pe magistratii #rezistenti

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER