"Tovarasa" Livia Stanciu nu are ce cauta la judecata dosarului nr. 1417E/2018 de la Curtea Constitutionala a Romaniei privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern si Inalta Curte de Casatie si Justitie privind Completele de 5 judecatori de la instanta suprema. Lumea Justitiei, prin senior-editorul publicatiei noastre, Razvan Savaliuc (foto), a depus joi, 1 noiembrie 2018, la Curtea Consitutionala o cerere de retragere de la dezbateri a judecatoarei Livia Stanciu, in care am aratat ca aceasta nu poate sa faca parte din Completul CCR pentru solutionare dosarului, atat timp cat la randul sau a intrat in componenta Completelor de 5 judecatori, si chiar le-a condus, in perioada in care a ocupat functia de presedinte al instantei supreme.

Lumea Justitiei: "Judecatorul este dator sa se abtina si nu sa manifeste o parere preconceputa"

Cererea de retragere formulata de Lumea Justitiei vizeaza faptul ca Livia Stanciu, in calitate de judecator al Inaltei Curti, si-a exprimat in trecut parerea pe aceasta chestiune printr-o interpretare si aplicare identica a prevederilor legale care vizeaza alcatuirea Completelor de 5 judecatori ce functioneaza in cadrul Inaltei Curti, lucru care poate reprezenta o antepronuntare pe dosarul nr. 1417E/2018, care are ca obiect fix cenzurarea de catre instanta de control constitutional a unor imprejurari factuale asupra carora Stanciu s-a pronuntat deja.

Or, Lumea Justitiei a aratat prin cererea de retragere de la dezbateri a Liviei Stanciu ca dosarul vizeaza controlul de constitutionalitate privitor la activitatea lui Stanciu, in calitate de presedinta a Inaltei Curti, fiind putin probabil ca in cazul in care s-ar pronunta asupra acestui dosar sa isi contrazica propria pozitie. Ca atare, ramanerea in complet a doamnei judecator ar fi de natura sa lipseasca completul de un vot impartial.

Apreciem asadar ca, prezenta Liviei Stanciu la dezbaterile pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern si Inalta Curte de Casatie si Justitie privind Completele de 5 judecatori ar ridica probleme si din perspectiva unui conflict de interese de natura administrativa in conditiile in care ar fi pusa sa-si verifice, controleze ori valideze propriile-i neregularitati invocate.

Amintim ca premierul Viorica Dancila a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, ivit dupa ce instanta suprema a refuzat sa puna in aplicare modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in legatura cu componenta completelor de 5 judecatori.

Decizia ICCJ de a nu aplica noile prevederi ale Legii nr. 304/2004 a fost luata prin Hotararea nr. 89 din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al Inaltei Curti, prin care s-a decis sa nu fie modificata componenta Completelor de 5 decat din ianuarie 2019, data pana la care acestea sa continue sa fie prezidate, de drept, de presedintele, respectiv vicepresedintii instantei supreme.

Practic, nesocotind prevederile legale care obligau Inalta Curte sa organizeze de indata alegeri pentru alcatuirea noilor Complete de 5 judecatori, din care presedintele si vicepresedintii ICCJ sa faca parte doar daca erau trasi la sorti, si nu de drept, Colegiul de conducere, cu opinia separata a judecatoarei Simona Nenita, a decis sa functioneze dupa propriile decizii si regulamente.

La scurt timp de la sesizarea CCR de catre premierul Viorica Dancila, sefa Inaltei Curti, judecatoarea Cristina Tarcea, a transmis Curtii Constitutionale punctul sau de vedere in care a sustinut ca nu a existat si nu exista un conflict juridic de natura constitutionala, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, iar ICCJ asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale. In acelasi punct de vedere, in apararea sa, Inalta Curte sustinea are dreptul nu doar dreptul de a interpreta si aplica legea, ci si obligatia de a interpreta o lege neclara sau contradictorie si de a respecta termenele impuse prin lege, astfel incat sa asigure punerea ei in aplicare.

Prezentam in continuare continutul cererii de retragere de la dezbateri a judecatoarei Livia Stanciu formulata si depusa de Lumea Justitiei la CCR in 1 noiembrie 2018:

"DOMNULE PRESEDINTE,

(…)

CERERE DE RETRAGERE DE LA DEZBATERI a d-nei JUDECATOR LIVIA DOINA STANCIU

in raport de prevederile art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care nu permit recuzarea judecatorilor Curtii, insa nu interzic indepartarea din complet a judecatorului aflat intr-un caz de vadita incompatibilitate.

In fapt, cauza pendinte – cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala formulata de primul ministru al Guvernului Romaniei - are ca obiect cenzurarea de catre instanta de control constitutional a unor imprejurari factuale asupra carora doamna judecator Livia Doina Stanciu si-a exprimat anterior parerea printr-o interpretare si aplicare identica a prevederilor legale care vizeaza alcatuirea Completelor de 5 judecatori ce functioneaza in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in perioada cat a functionat ca presedinte al acestei instante.

Asadar, cu privire la problema de drept supusa analizei Plenului Curtii Constitutionale, doamna judecator Livia Doina Stanciu are o parere deja formata si pusa in aplicare prin deciziile pe care le-a adoptat in timpul exercitarii mandatului de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Ca atare, ramanerea in complet a doamnei judecator ar fi de natura sa lipseasca completul de un vot impartial, in conditiile in care in calitate de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a adoptat solutii identice cu cea contestata in cauza de fata. Cum controlul de constitutionalitate vizeaza chiar activitatea proprie a doamnei judecator Livia Doina Stanciu, aceasta nu ar putea sa-si contrazica propria pozitie printr-un vot contrar in prezenta cauza.

Institutia abtinerii permite judecatorului sa solicite indepartarea sa din completul de judecata daca stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa. In cauza, fata de motivele invocate si prin raportare la imprejurarile concrete ale desfasurarii procesului, apreciem ca potrivit art. 124, alin (2) din Constitutia Romaniei, republicata, “justitia este unica, impartiala si egala pentru toti”, iar potrivit prevederilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului “orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita prin lege”.

In plus, potrivit art. 42, alin. (2) pct. 13 din Codul de procedura civila, judecatorul este incompatibil de a judeca atunci cand exista elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.

In jurisprudenta CEDO de la Strasbourg, s-a aratat ca existenta impartialitatii in sensul art. 6, paragraful 1, din Conventie trebuie determinate conform unui test subiectiv, pe baza convingerilor personale ale judecatorului cauzei, dar si conform unui test obiectiv vizand sa stabileasca daca un judecator a oferit suficiente garantii pentru a exclude orice indoiala legitima in aceasta privinta.

Urmand demersul subiectiv, apreciem ca doamna judecator Livia Doina Stanciu, prin modalitatea in care a gestionat in calitate de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie problematica compunerii Completelor de 5 judecatori care functioneaza la instanta suprema aduce atingere impartialitatii acesteia, garantie care sta la baza unui proces echitabil. Asadar, judecatorul este dator sa se abtina si nu sa manifeste o parere preconceputa.

Referitor insa la demersul obiectiv, adica increderea pe care judecatorul trebuie sa o inspire partilor si publicului, apreciem ca ramanerea in continuare in completul de judecata a doamnei Livia Doina Stanciu presupune realizarea unei cenzuri de catre aceasta a propriilor hotarari adoptate in calitate de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Asadar, judecatorul trebuie sa ofere suficiente garantii care ar exclude orice dubiu ca ar putea actiona partinitor intr-un litigiu.

Consideram ca prezenta doamnei judecator la dezbaterile acestei cauze ridica probleme si din perspectiva unui conflict de interese de natura administrativa in conditiile in care ar fi pusa sa-si verifice, controleze ori valideze propriile-i neregularitati invocate.

In drept, art. 142, alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata; art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului; art. 42, alin. (2) pct. 13 din Codul de procedura civila."