Academia Romana – Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”impreuna cu Asociatia Romana de Stiinte Penale au organizat in ziua de 26 octombrie 2012, la Bucuresti, o conferinta cu participare internationala, cu tema: “Noua legislatie penala: traditie, recodificare, reforma, progres juridic”. Desi au participat mai multe personalitati, nu s-a prezentat la acest important eveniment, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu si prim-adjunctul Procurorului General al Romaniei, Daniel Morar. In schimb, au onorat conferinta personalitati din invatamantul universitar, precum prof. univ. prof. univ. dr. George Antoniu, prof. univ. dr. Jose Luis de la Cuesta, dr. Rodica Stanoiu, prof. univ. dr. Petre Buneci, prof. univ. dr. Petre Dungan, prof. univ. dr. Mircea Dutu, prof. univ. dr. Ioan Griga, prof. univ. dr. Nicu Jidovu, prof. univ. dr. Gheorghita Mateut, prof. univ. dr. Ilie Pascu, prof. univ. dr. Viorel Pasca, prof. univ. dr. Jean Pradel, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, prof. univ. dr. Marcel Ioan Rusu, prof. univ. dr. Ioana Vasiu, prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, conf. univ. dr. Florin Streteanu, conf. univ. dr. Tudor Avrigeanu, conf. univ. dr. Constantin Duvac.

Fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu a tinut o alocutiune dura, subliniind ca nu se poate vorbi despre intrarea in vigoare a Codului penal si de procedura penala pana cand, la nivel constitutional, nu se stabileste clar rolul procurorului: „Procurorul a dobandit din ce in ce mai multe puteri, a devenit din ce in ce mai puternic, fie numai si prin accesul nelimitat si rapid la date si informatii, fie prin abuzul de stenograme”.

Prof. univ. Stanoiu a avertizat si asupra unui fapt ce ingrijoreaza si anume imputinarea, in Parlament, a numarului de juristi:

„Am ezitat foarte mult sa iau sau nu cuvantul, de altfel este prima mea luare de pozitiei ca cercetator stiintific, socotind ca dupa patru ani de la retragerea din viata politica, pot sa scap de un anumit subiectivism si sa va spun cateva lucruri (...) Acum ne aflam intr-o situatie in care viitorul Parlament va avea ingrijorator de putin juristi, iar daca unii dintre ei se vor manifesta asa cum s-a povestit la ultima dezbatere a codului, cand s-a spus: <Spuneti voi ce vrei, dar noi adoptam ce vrem>, mi-a adus aminte ca domnul parlamentar daca era jurist, poate ca, chiar daca nu a citit definitia Dreptului din Manifestul Partidului Comunist, il avea in spirit si spunea <dreptul vostru nu e decat vointa clasei voastra ridicata la rangul de lege>. Sa speram ca vom trece si peste acest impediment! Experienta acestor ani ne-a aratat ca fara o constructie arhitectonica solida care sa porneasca de la o anumita filosofie de politica penala a timpului nostru, de la curentele de gandire care se confrunta astazi in stiinta dreptului, de la principiile care sa exprime aceasta gandire, de la institutiile juridice care sa o transpuna in realitate si de la normele si paragrafele care sa concretizeze solutia, versiunea ce rezulta, daca nu se tine cont de aceste comandamente, nu poate fi decat un puzzle, textele sunt intr-o interactiune extraordinara si daca umblam la unul dintre ele se va produce o reactie in lant pe care e greu sa o stapanim. Va marturisesc ca am fost printre cei care s-a gandit la un moment dat ca pericolul social am putea sa-l scoatem din Codul penal, insa dupa o lunga discutie cu membrii comisiei si cu profesorul Neagu, ne-am dat seama ca asta ar insemna sa schimbam arhitectura codului. S-a facut, pana la urma, dar ceea ce am vazut in unele motivari ale instantelor, ordinea publica si referirea la ea nu inlocuieste conceptul de pericol social, dar motivari facute pe ideea excluderii simbolice din societate pentru ca prezinta si aduce atingere pericolului public este ingrijorator. Deci iata cum aceste lucruri se pot intoarce impotriva noastra. In discursul de exceptie de la Academia Franceza, celebra penalista Mireille Delmas-Marty, discurs destinat examinarii principalelor probleme pe care le ridica reforma penala in Franta, a vorbit despre efectul pervers al reformelor partiale si de mirajul solutiilor de drept comparat. La aceasta ultima problema s-a referit si profesorii Jose Luis de la Cuesta si Mircea Dutu. Abuzand de imprumutul de institutii din alte legislatii, in final, nu inteleg prea bine care este filosofia acestor coduri, care este conceptia de politica penala pe care o imbratisaza codurile, ce tip de reactie sociala propune, ce model de politica penala promoveaza. Aceasta ar fi prima problema pe care o critic si nu intamplator ea se lega de urmatoarea. Experienta ultimilor ani, pentru ca eu nu ma voi referi la Codul penal pe texte, dar voi face unele referiri la Codul de procedura penala. Este prioritar sa readucem magistratul de scaun ca figura centrala a procesului penal. Ar trebui sa-i dam forta si puterea sa fie figura centrala. Prin modificarile Codului de procedura penala, am dat mandat judecatorului cu privire la arest preventiv, i-am dat puterea de decizie in aceasta chestiune. Din pacate, ce s-a intamplat in perioada respectiva in care au aparut disfunctionalitati si chiar derapaje, nu numai intre cele trei puteri ale statului, cu privire la separarea, echilibrul si controlul reciproc, dar si disfunctionalitati, derapaje, in interiorul respectivei puteri. Cu referire la subiectul nostru am in vedere relatia dintre judecatori si procurori.

Procurorul a dobandit din ce in ce mai multe puteri, a devenit din ce in ce mai puternic, fie numai si prin accesul nelimitat si rapid la date si informatii, fie prin abuzul de stenograme, dar aceasta putere nu a fost echilibrata prin sporirea garantiilor procesuale, prin dreptul la parare si prin intarirea dispozitiille privind respectarea prezumtie de nervinovatie. Din pacate noul cod de procedura penala intareste si mai mult puterea procurorului. Va trebui ca la nivel constitutional sa stabileasca cu claritate rolul procurorului. Si de asta va spun ca numai dupa ce acest moment va trece, se va adopta, sper, o solutie care sa opteze, fie pentru un model, fie pentru un altul, sa putem in Codul de procedura penala sa avem acele dispozitii care sa transpuna in realitate reechilibrarea puterii in interiorul puterii judecatoresti. Aceasta ar fi chestiunea pe care am vrut sa v-o aduc in discutie. Cat priveste judecatorul de libertati, sa nu credem ca este un panaceu universal si ca va rezolva aceste lucruri. Deci, mare grija la puterile pe care le acordam si la faptul ca aceasta noua institutie ar trebui sa echilibreze ceea ce spuneam inainte, raporturile in cadrul sistemului, si nu sa fie un element, care dimpotriva, sa aduca disfunctii sistemului, pentru ca, si cu aceasta as incheia, marele profesor Mihai Iliescu zicea asa: „Romanul sare peste cal si cand are nu are un cal dedesubt”

La Conferinta desfasurata in Aula Academiei Romane, au fost abordate urmatoarele teme pe linia reformarii materiei penale:

- Prof. univ. dr. Mircea Dutu, directorul ICJ – Codificarea dreptului penal: intre traditie si mondializare. Contributii romanesti: V.V. Pella, promotor al unificarii si codificarii dreptului penal;
- Prof. univ. dr. George Antoniu, director stiintific onorific al ICJ, presedinte al Asociatiei Romane de Stiinte Penale – Noua legislatie penala. Reflectii preliminare;
- Prof. univ. dr. Constantin Mitrache (Universitatea Bucuresti) – Reflectii asupra unor reglementari de aplicare in timp a legii penale prevazute in noul Cod penal;
- Cercetator stiintific gradul II dr. Tudor Avrigeanu, (Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”) – Infractiunea;
- Conf. univ. dr. Florin Streteanu (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj – decanul Facultatii de Drept) – Consideratii privind raspunderea penala a persoanei juridice in lumina noului Cod penal;
- Prof. univ. dr. Viorel Pasca (Universitatea de Vest, Timisoara, prim-vicepresedinte al ARSP) – Violenta familiala si notiunea de membru de familie in noul Cod penal;
- Conf. univ. dr. Constantin Duvac (cercetator stiintific asociat al ICJ, Universitatea „Agora” din Oradea, secretar general al ARSP) – Observatii asupra infractiunilor contra persoanei, contra patrimoniului, privind autoritatea si frontiera de stat, precum si contra infaptuirii justitiei;
- Prof. univ. dr. Ilie Pascu (Universitatea Ecologica, Bucuresti, vicepresedinte al ARSP), Modificarile noului Cod penal in raport cu legea penala in vigoare in materia infractiunilor de coruptie si de serviciu, infractiunilor de fals, infractiunilor electorale, infractiunilor contra securitatii nationale si infractiunilor contra capacitatii de lupta a armatei; aspecte pozitive si critice, precum si sugestii de perfectionare;
- Prof. univ. dr. Alexandru Boroi (Universitatea Danubius, Galati) – Modificarile noului Cod penal in raport cu legea penala in vigoare in materia infractiunilor contra sigurantei publice si a infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala;
- Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu (cercetator stiintific onorific al ICJ, editor executiv, Revista „Dreptul”, vicepresedinte al ARSP), lector univ. dr. Nicolae Grofu (cercetator stiintific asociat al ICJ, Academia de Politie „Al. I Cuza” Bucuresti, secretar general adjunct al ARSP) – Dreptul la viata si eutanasia in lumina Conventiei (europene) pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului si a dreptului penal roman;

- Prof. univ. dr. Grigore Gr. Theodoru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi) – Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale; actiunea penala si actiunea civila in procesul penal; participantii in procesul penal;
- Prof. univ. dr. Ioan Griga (Universitatea Ecologica, Bucuresti) - Noutati majore privind exercitarea functiilor judiciare in procesul penal; renuntarea la urmarirea penala; acordul de recunoastere a vinovatiei; procedura judecatii simplificate in viitorul Cod de procedura penala;
- Prof. univ. dr. Nicolae Volonciu (Universitatea Bucuresti), prof. univ. dr. Petre Buneci (Universitatea Ecologica, Bucuresti, decanul Facultatii de Drept si Stiinte Administrative) – Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii; masurile preventive si alte masuri procesuale; acte procesuale si procedurale comune;
- Prof. univ. dr. Gheorghita Mateut (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca) – Masurile preventive fata de persoana juridica;
- Conf. univ. dr. Mihai Apetrei (Universitatea Ecologica, Bucuresti), lector univ. dr. Ioana-Cleopatra Drimer (Universitatea Ecologica, Bucuresti) – Noul Cod de procedura penala. Proceduri speciale. Garantii procesuale in cazul tragerii la raspundere penala a minorului;