23 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DISPERAREA EPOLETILOR – Presedinta de onoare a AMR Viorica Costiniu le inchide gura magistratilor activisti, fierti ca Dana Girbovan ar putea deveni ministrul Justitiei: „Clameaza impotriva colegei lor daruite demnitatii cu care a fost investita, un luptator pentru garantiile unui proces echitabil pentru justitiabil, un reper profesional, care doreste ca actul de justitie sa se realizeze la lumina, in sala de judecata, nu pe trepte, nu la TV, nici in hrubele intunecoase SRI-ste”

Scris de: V.B.

26 august 2019 16:52
Vizualizari: 5296

Este uriasa disperarea activistilor #rezist (inclusiv din magistratura) pentru ca judecatoarea Dana Girbovan sa nu fie numita ministru al Justitiei. Duminica, 25 august 2019, fosta judecatoare Viorica Costiniu (foto) – presedinta de onoare a Asociatiei Magistratilor din Romania – le-a inchis gura propagandistilor hashtagisti, amintindu-le statura profesionala si morala a sefei UNJR, care s-a opus vehement abuzurilor din instante si parchete – mai ales cele comise in colaborare cu SRI.


Reactia Vioricai Costiniu – publicata duminica de Sursazilei.ro – vine dupa ce sambata, 24 august 2019, doua ONG-uri celebre printre #rezistentii in robe i-au cerut presedintelui Klaus Iohannis sa nu o numeasca pe Girbovan la conducerea Ministerului Justitiei. Este vorba despre asociatiile Forumul Judecatorilor din Romania (condusa de judecatorul Dragos Calin) si Initiativa pentru Justitie (condusa de procurorul Bogdan Pirlog, cel care a deschis dosarul impotriva jandarmilor care au oprit lovitura de stat din 10 august si care a picat cu 3,25 examenul de intrare in SIIJ – click aici pentru a citi).

Asa cum puteti citi mai jos, fosta judecatoare Costiniu le reproseaza ONG-istilor ca desi se pretind apolitici, ei nu fac altceva decat activism politic atunci cand ii cer presedintelui Romaniei sa nu numeasca un ministru.

Redam mai intai punctul de vedere al Vioricai Costiniu:

„Dupa parcursul sau de fost membru AMR, de fost membru UNJR, dl judecator Dragos Calin, propasit in prezent ca membru in randurile unei alte organizatii profesionale, deplange un act politic facand politica. Se erijeaza in consilier prezidential si contrar normelor legale invocate de domnia sa, se implica politic cu povete pentru presedintele Romaniei si-l indeamna sa nu faca un act politic ce tine de atributiile si autoritatea functiei acestuia – de a numi prin decret persoana propusa de premier ca ministru al justitiei.

In deplina necunostinta de cauza, dl Dragos Calin peroreaza cu privire la cumulul de functii insinuat a priori, ca un avertisment pentru neinitiati (desigur), cata vreme in cauza nu opereaza o astfel de cuplare de functii.

Deliberat sau nu, dl Dragos Calin incurca semnificatia esentiala a termenilor de independenta a judecatorului (care presupune independenta in actul de judecata) cu independenta justitiei (ca sistem).

Uita dl Dragos Calin si co-semnatarii comunicatului lor de presa ca, potrivit Constitutiei, ministrul justitiei este membru in CSM, lui ii sunt, constitutional, subordonati procurorii, iar bugetul instantelor judecatoresti (inca) se afla sub puterea autoritara a ministrului justitiei.

AMR, de la infiintarea sa (1993, succesoare AMA (n.r. Asociatia Magistratilor si Avocatilor), infiintata in 1933), a afirmat ca independenta justitiei ca sistem exista doar daca EA, justitia, este independenta material si politic, doua componente care se presupun cumulativ, si, in lipsa vreuneia dintre acestea, discutam doar teoretic de independenta justitiei.

De la nasterea organizatiei profesionale al carei membru a devenit intre timp, pentru ceva timp, probabil pana la aparitia vreunei alte posibile asociatii, nu am sesizat in spatiul public vreo reactie, macar de sprijin a demersurilor AMR pentru o efectiva independenta a justitiei, clamata de altfel de dl Dragos Calin doar la seminarii, conferinte, interviuri, intalniri internationale sau comunicate.

Problema am inteles ca nu ar prezenta interes pentru organizatia condusa de dl Parlog cata vreme nu fac parte din puterea judecatoreasca despre a carei independenta vorbim.

Patruns de invatamintele europene ce i-au calauzit pasii pe culoarele de la Strasbourg sau Bruxelles si de unde a luat lumina, dl Dragos Calin, generos, ii impartaseste presedintelui Romaniei (neavizat, in conceptia susnumitului) din cunostintele sale fara frontiere (a se vedea Georgia, Kargazstan) cu privire la ce e functia de judecator, ce inseamna ea si cum o vede Comisia de la Venetia in tandem cu OSCE.

Semnatarii comunicatului insidios amintesc doar in trecere cele 6 cuvinte ale acelorasi organisme europene pe care nu le sanctioneaza si le accepta (doar vin de la Comisia de la Venetia (!?), potrivit carora: 'multe state restrang (doar) activitatile politice ale judecatorilor'.

Ma intreb, fata de traiectoriile asociative, de circumstanta, in functie de cum erau pe val AMR ori UNJR, daca nominalizarea privea pe dl Dragos Calin ori dl Parlog, cu aceeasi fervoare, incrancenare s-ar fi cerut sesizarea CSM, Inspectiei Judiciare, SIIJ etc…?

Semnatarii comunicatului intempestiv isi exprima ingrijorarea 'APOLITICA' cu privire la disputele dintr-un partid pe care, potrivit propriilor ziceri, le urmaresc cu interes, ca un observator extern, obiectiv – si apolitic, zicem noi (!?) – si de care nu pastreaza o 'distanta rezonabila', cum sfatos rezoneaza public.

Naduful apolitic al opozitiei din magistratura si nu numai explodeaza spectaculos in finalul comunicatului, cand semnatarii se dau de ceasul mortii de vreo 3 ani, potrivit spuselor lor, in legatura cu 3 legi ale justitiei contestate de tot mapamondul si de 'cvasi-majoritatea instantelor judecatoresti si a parchetelor din Romania'… Aceiasi semnatari alaturati dlui Dragos Calin, membru de serviciu la asociatii (practica observata la politicieni care valseaza din partid in partid (!?) dupa cum apar in timp in plaja asociativa profesionala, actioneaza sub imperiul 'Divide et Impera' promovat de M. Macovei ca strategie de propasire a justitiei controlate.

Si, spre stupefactia generala, isi exprima ingrijorati teama decredibilizarii AMR, UNJR, care ar aduce grave consecinte pentru justitie, cata vreme, intelegem noi din subtext, semnatarii recunosc ca aceste asociatii reprezinta repere de responsabilitate asumata in cadrul reformei reale din justitie.

Cata satisfactie pentru cei ce se-nfrupta din neajunsurile justitiei vazand cata malitiozitate starneste propunerea pentru ministeriatul justitiei fata de unul din sistem?!

Cu cata usurinta se manjeste roba sau se-arunca-n strada, pe trepte, cu ploaie de noroi si critici de culise promivate la comanda cand nu ai argumente nici cat sa paleasca cat o umbra, personalitatea unui OM, unui judecator integru, responsabil, devotat onest ideii de justitie?!

Semnatarii comunicatului se ridica pe varfuri si clameaza in 'versuri albe' impotriva colegei lor daruite demnitatii cu care a fost investita, un luptator pentru garantiile unui proces echitabil pentru ORICE justitiabil, un reper profesional, apreciat, respectat, care doreste ca actul de justitie sa se realizeze la lumina, in sala de judecata, nu pe trepte, nu la TV, si nici in hrubele intunecoase SRI-ste, un cunoscator al problemelor din sistem, care propune solutii si-si asuma responsabilitatea lor.

Ma intreb: care este oare OGLINDA in care se privesc cei care isi denigreaza un coleg de breasla, cum ar trebui sa arate emisarul justitiei care sa le satisfaca criteriile imprumutate din politicul cu care si-au impreunat mainile, de care zic ca se distanteaza, dar, paradoxal, se tin aproape cu sfintenie de vreo 3 ani, dupa propriile spuse?!

Si ma intreb: cine intoarce obrazul si cine arunca piatra?!

Nu ma dezic si nu dau sfaturi, pentru ca EU nu fac politica asemeni semnatarilor comunicatului AFJR si AIJ, exprimat, desigur, in numele libertatii de exprimare izvorat dintr-o societate scindata, dezorientata, care traieste din vorbarie mediatica si se adreseaza unui public contorsionat de vrajba care seamana furtuna.

Functia presedintiala se exercita constitutional, fara presiuni ori influente, iar decizia concretizata intr-un decret nu poate fi decat cea rezultata din analiza si criteriile asumate responsabil de presedinte.

Oricare va fi decizia, prezenta judecatorului Dana Girbovan in sala de sedinta ori in biroul ministerial va fi o prezenta onorabila, cladita pe o cariera de succes, bazata pe cinste, responsabilitate, stiinta de carte si profesionalism.

Iata de ce scrierea mea nu e adresata presedintelui.

Si totusi ma intreb: Cine arunca piatra?!”

Iata si comunicatul FJR-AIJ:

Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” si Asociatia ”Initiativa pentru Justitie” solicita Presedintelui Romaniei sa respecte independenta justitiei, precum si separatia puterilor in stat, si sa nu dea curs propunerii Guvernului Romaniei de a numi un judecator in functia de ministru al justitiei

Referitor la posibilitatea numirii judecatorilor in functia de ministru al justitiei sau in alte functii de demnitate publica numite, Comisia de la Venetia s-a pronuntat constant in sensul ca ”judecatorii nu pot fi membri ai partidelor politice si nu pot participa la activitati politice” [CDL-AD (2005)003, Aviz comun al Comisiei de la Venetia si OSCE/Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului cu privire la proiectul de lege constitutionala privind revizuirea Constitutiei Georgiei, par.104]. ”In plus, judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor” [CDL-AD (2010)004, Raport privind independenta sistemului judiciar, Partea I: Independenta judecatorilor, par.62]. De asemenea, Comisia de la Venetia a aratat ca ”(…) judecatorul ar trebui sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, daca un judecator va fi candidat si nu va fi ales, acesta va fi, totusi, identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei” [CDL-AD (2008)039, Aviz cu privire la proiectul de revizuire a Legii constitutionale privind statutul judecatorilor din Kargazstan, par.45].

In acest context, inclusiv Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr.45/2018, a retinut ca ”atat timp cat persoana detine calitatea de judecator sau procuror, poate exercita numai activitatile specifice acestor functii. Numirea sau detasarea acestora in functii de demnitate publica, indiferent de denumirea pe care acestea o poarta, nu poate fi acceptata prin prisma exigentelor Constitutiei, intrucat se produce, in mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care acestia o presteaza, care, in realitate, justifica drepturile si obligatiile aferente statutului lor. Mai mult, intregul statut al judecatorului/procurorului, in mod axiomatic, se axeaza pe rolul lor constitutional, astfel cum este definit la art. 124 si 125, respectiv art. 131 si 132 din Constitutie. Or, asumandu-si, prin diverse mecanisme [numire/detasare], un rol diferit celui de infaptuire a justitiei si/sau de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, se incalca in mod direct, pe de o parte, principiul independentei judecatorului, principiul separatiei puterilor in stat si dispozitiile referitoare la rolul si incompatibilitatile judecatorului [art. 1 alin. (4), art. 124 si art. 125 alin. (3) din Constitutie], iar, pe de alta parte, dispozitiile constitutionale referitoare la rolul si incompatibilitatile care insotesc statutul procurorului [art. 131 si 132 din Constitutie].”

In consecinta, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca ”functia de ministru al justitiei este incompatibila cu aceea de judecator/procuror, neputandu-se cumula aceste doua calitati nici potrivit Constitutiei si nici Legii nr. 303/2004”.

Ca atare, propunerea de Guvern catre Presedintele Romaniei a numirii in functia de ministru al justitiei a unui magistrat in functie, judecator in cadrul Curtii de Apel Cluj, nesocoteste in mod flagrant si nescuzabil dispozitiile Constitutiei Romaniei, precum si recomandarile cu caracter de principiu ale organizatiilor internationale relevante.

Mai mult, se contureaza indicii ca, prin acceptarea publica a acestei candidaturi, judecatorul in functie incalca acelasi dispozitii constitutionale (inclusiv decizia indicata a CCR), punandu-se in discutie independenta justitiei in ansamblu, precum si separatia puterilor in stat, asa cum a retinut Curtea Constitutionala a Romaniei, constituind abateri disciplinare, in baza art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, atat ”d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”, cat si ”s) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”, aspecte fata de care Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara au obligatia constitutionala de a se autosesiza si a lua masurile necesare respectarii Constitutiei Romaniei.

Subliniem contextul in care aceasta “nominalizare” a aparut, respectiv pe fondul unei dispute esentialmente politice, a unei lupte interne pentru indepartarea de catre partidul de guvernamant a unui membru al sau din functia de ministru, fara explicatii consistente privind aceasta masura intempestiva. In astfel de conditii, pana si simpla acceptare de un judecator a includerii numelui sau in disputa politica, pentru a determina preluarea prin decizie de partid portofoliului, poate crea pentru un observator extern si obiectiv perceptia unei participari la jocuri de putere, de care un magistrat independent si impartial trebuie sa pastreze o distanta rezonabila.

Totodata, aceasta nominalizare politica, acceptata de judecatorul in cauza, presedinte al Uniunii Nationale Judecatorilor din Romania, poate fi privita de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescenta a asociatiei in cauza (alaturi de Asociatia Magistratilor din Romania) de sprijinire a unor modificari nocive aduse in ultimii trei ani de puterea politica legilor justitiei, contrare statului de drept, contestate vehement de toate organizatiile internationale relevante (Comisia de la Venetia, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeana, Parlamentul European, GRECO etc.), Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, cvasi-majoritatea instantelor judecatoresti si a parchetelor din Romania, dar si, in mod individual, de mii de judecatori si procurori romani (mai ales crearea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, propusa si sustinuta ferm de judecatorul candidat la pozitia de ministru in ”Comisia Iordache”). Fata de aceste asociatii de judecatori si procurori, peste 2000 de colegi magistrati s-au delimitat individual in cursul anului 2018, considerand ca pozitiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost inadecvate pentru evolutia magistraturii. De asemenea, unele filiale ale acestor asociatii s-au autodizolvat, iar foarte multi membri au demisionat, din aceleasi motive.

Nu in ultimul rand, numirea intr-un guvern politic a unui judecator presedinte al unei asociatii profesionale va putea fi privita ca decredibilizand iremediabil activitatea acesteia, perceputa la nivel public ca fiind eminamente legata de factorul politic si exponentii acestuia dintr-un anumit moment, avand consecinte grave asupra imaginii intregii justitii din Romania si a corpului magistratilor.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania

judecator Dragos Calin, co-presedinte

judecator Lucia Zaharia, co-presedinte

Asociatia Initiativa pentru Justitie

procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte

procuror Sorin Lia, co-presedinte

procuror Ionut Marcu, co- presedinte”.

Comentarii

# Edelweiss - Ivory Tower Tribunus Plebis date 26 august 2019 17:26 +2

Oaminii simpli, fără prea multă carte și știință a desuurilor promiscuității judiciare, se uită cu uluire la acești OAMENI cu robe, care au PRETENȚIA să fie respectați fiindcă sunt oameni mari, cu carte, dar se porcăiesc mai ceva ca la ușa cortului: Inga la ei, MAI RĂU CA ȚIGANII!

# Iulian date 26 august 2019 18:34 +4

Ticalosii , cretinii descreierati , se dau de ceasul mortii pentru aceasta propunere . D-na Garbovan este o profesionista desavarsita , de o onestitate rara , bun simt si intelegere perfecta a realitatii . Din aceste motive politrucul antiroman Werner , asa zisul “sef al statului”(institutie inexistenta !) , franarul nr.1 al Romaniei , o va respinge , lui nu-i plac decat lacheii/matracucele/lingaii.

# Fara legatura date 27 august 2019 00:22 +1

Bucuresti CEL MAI PROSPER ORASI din Europa in FARMACII. AERUL din TOT orasul PUTE.! Vizitati PARIS . ROMA. VIENA ....BUDAPESTA. PRIMARIE FA CEVA!.

# livia date 27 august 2019 10:43 +1

in concluzie judecatorii si părocurorii inregimentati politic nu sunt doar impotriva Danei Garbovan ci sunt ,in primul rand impotriva unui proces echitabil pentru toti justitiabilii romani si astfel mii de romani sunt executati dupa metode stalisnit/nazioste, familii dezmembrate, copii ajunsi sa traiasca pe strazi ,iar d epe strazi ajung marfa in mana traficantilor de fiinte umane . judcatrii mafioti, coruăti ,posesori a zeci d epatalamale care sa le ascunda nemernicia sunt complicii stranilor care distrug tara. vedeti executarile silite acolo unde judecatori romani, fosti avocati, ajunsi judecatori in interes mafiot incalca legislatia romaneasca dand castiog de cauza exclusiv bancilor strane ,infractionale pe teritoriul tarii.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cine va fi urmatorul presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.11.2019 – Kovesi a votat Dancila?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva