8 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FARA SANCTIUNI DISCIPLINARE PENTRU FOSTII MAGISTRATI – Fosta judecatoare Neluta Tudorache a atacat la CCR pasajele Legii 317/2004 ce permit sanctionarea disciplinara a magistratilor dupa plecarea din sistem: „Am fost sanctionata dupa ce am fost eliberata din functie, motiv pentru care s-a mentionat in hotarare ca sanctiunea nu se mai executa. Nu mai aveam dreptul sa incasez indemnizatia de judecator. Deci CSM n-avea cum sa reduca cu 25% un drept salarial de care nu beneficiam la data sanctiunii”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

28 September 2022 15:02
Vizualizari: 2861

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii permite pedepsirea disciplinara a judecatorilor si procurorilor chiar si dupa ce acestia au plecat din sistem (prin demisie, pensionare, transfer in alta functie, incapacitate profesionala, sanctiune disciplinara, condamnare etc.).



Or, asa ceva este abuziv, acuza fosta judecatoare Neluta Marinica Tudorache (foto 1) de la Tribunalul Calarasi in dosarul in care a obtinut atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a art. 52/1 alin. 1 si 2 din Legea 317/2004. Amintim ca la 30 septembrie 2021, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a sanctionat-o pe Neluta Marinica Tudorache cu „diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu 25% pentru o perioada de 1 an” pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art.99 lit. c) si m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Este vorba despre „atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii”, respectiv „nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente”. Subliniem ca sanctiunea disciplinara a fost dispusa de catre CSM dupa ce Neluta Tudorache demisionase din magistratura (la 22 martie 2021).

Luni, 26 septembrie 2022, in dosarul nr. 788/1/2022/a1, judecatorii Denisa Livia Baldean (foto 2), Liliana Visan, Florentina Dinu, Cosmin Horia Mihaianu si Ileana-Izabela Dolache-Bogdan de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au admis Nelutei Tudorache sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 52/1 alin. 1 si 2 din Legea 317/2004.


Iata ce prevad alineatele criticate:


(1) Eliberarea din functie a unui judecator sau procuror, in conditiile art. 65 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau numirea unui judecator in functia de procuror ori a unui procuror in functia de judecator nu impiedica continuarea procedurii disciplinare.

(2) Cu exceptia situatiei in care judecatorul a fost numit in functia de procuror sau procurorul a fost numit in functia de judecator, in procedura disciplinara continuata in conditiile alin. (1), daca se exercita actiunea disciplinara, sectia corespunzatoare, cand constata ca sesizarea este intemeiata, stabileste una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, in raport cu gravitatea abaterii disciplinare si cu circumstantele personale ale celui care a savarsit-o. Sanctiunea disciplinara astfel stabilita nu se mai executa. In situatia in care judecatorul a fost numit in functia de procuror sau procurorul a fost numit in functia de judecator sunt aplicabile dispozitiile art. 49 alin. (6)”.


Redam pasajele legale invocate in art. 52/1 alin. 1 si 2 din Legea 317/2004:


- art. 65 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

(1) Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, potrivit legii;

c) transfer intr-o alta functie, in conditiile legii;

d) incapacitate profesionala;

e) ca sanctiune disciplinara;

f) condamnarea, amanarea aplicarii pedepsei si renuntarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotarare definitiva, precum si renuntarea la urmarirea penala, confirmata de judecatorul de camera preliminara, pentru o infractiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;

g) incalcarea dispozitiilor art. 7 (n.r. interdictia de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii);

h) neprezentarea, in mod nejustificat, la expertiza de specialitate, pana la implinirea duratei suspendarii din functie dispuse potrivit art. 64 alin. (4) (n.r. in caz de suspiciune de boala psihica);

i) neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) (n.r. „cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu”, respectiv „este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei”) ori a conditiei privind lipsa cazierului fiscal, daca in acest ultim caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie;

j) nepromovarea examenului prevazut la art. 26 (n.r. examenul de capacitate)”;

- art. 49 alin. 6 din Legea CSM 317/2004:

Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul in care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de judecator sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia”.


Neluta Tudorache sustine ca art. 52/1 alin. 1 si 2 din Legea 317/2004 incalca urmatoarele prevederi din Constitutie:


- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 41:

Munca si protectia sociala a muncii

(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.

(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.

(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.

(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate”;

- art. 53:

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”;

- art. 73 alin. 3 lit. j: „Prin lege organica se reglementeaza: (...) statutul functionarilor publici”;

- art. 125 alin. 2: „Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice”.


In esenta, fosta judecatoare Neluta Tudorache argumenteaza ca textul art. 52^1 alin. 1 si 2 din Legea 317/2004 este contradictoriu: pe de o parte, sustine ca sanctiunile ii vizeaza inclusiv pe judecatorii si procurorii iesiti din sistem, iar pe de alta parte prevede ca in acest caz sanctiunile nu se executa.

In al doilea rand, Tudorache apreciaza ca textul art. 125 alin. 2 din Constitutie are in vedere doar judecatorii in functie, nu si pe cei plecati din sistem. Pe cale de consecinta, CSM nu ar mai trebui sa aiba atributia de a sanctiona magistratii pensionati / demisionari / dati afara etc.

In cazul ei concret, CSM nu avea cum sa-i taie 25% din salariu dupa demisie, din moment ce Neluta Tudorache nu mai era judecatoare in acel moment si deci nu mai beneficia de respectivul venit.


Prezentam cel mai important fragment din exceptia de neconstitutionalitate (vezi facsimil):


In fapt, arat ca, in baza art.52 indice 1 alin.1 si 2 din Legea nr.317/2004, in calitatea de fost judecator in cadrul Tribunalului Calarasi, am fost sanctionata disciplinar dupa eliberarea din functia de judecator, cu reducerea indemnizatiei brute lunare cu 25% pe o perioada de un an, mentionandu-se in dispozitivul Hotararii nr.14J/30.09.2021, pronuntate de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara, faptul ca, in baza art.52 indice 1 alin.2, sanctiunea disciplinara stabilita nu se mai executa.

Apreciez ca dispozitiile art.52 alin.1 si 2 din Legea nr.317/2004 sunt neconstitutionale pentru ca incalca prevederile art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei, urmand a se observa ca Sectia pentru judecatori nu are competenta sa sanctioneze fosti judecatori, ci numai judecatorii in functie, fiind evident ca, in lipsa modificarii acestor prevederi constitutionale, indiferent de ratiunile juridice care ar fi justificat necesitatea introducerii prevederilor art.52 indice 1 alin.1 si 2, sustin ca niciun fost judecator nu poate fi sanctionat disciplinar dupa eliberarea din functie, asa cum voi detalia in continuare.

De asemenea, apreciez ca textul criticat sufera si din punct de vedere al preciziei si acuratetei care trebuie sa caracterizeze un act normativ de o asemenea importanta, in conditiile in care, in lipsa preciziei relevate, textul ridica serioase probleme din perspectiva naturii juridice a raspunderii disciplinare a fostului judecator si a intelegerii situatiilor care 'nu impiedica continuarea procedurii disciplinare' dupa eliberarea lui din functie in conditiile art.65 din Legea nr.303/2004, fiind in mod evident incalcate si dispozitiile art.1 alin.5 din Constitutia Romaniei, asa cum voi detalia in continuare.

Textul criticat contravine si dispozitiilor art.53 din Constitutia Romaniei pentru ca are drept efect pierderea si restrangerea unor drepturi, fara sa fie incident vreunul dintre cazurile prevazute de Constitutie (apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav), dar si dispozitiilor art.41 din Constitutia Romaniei, prin ingradirea dreptului la munca, asa cum voi detalia in continuare.

Textul criticat contravine si dispozitiilor art.73 alin.3 lit.j din Constitutia Romaniei, potrivit carora prin lege organica se reglementeaza statutul functionarilor publici, ceea ce inseamna ca pierderea / restrangerea unui drept trebuie obligatoriu reglementat in Statutul judecatorilor si procurorilor adoptat prin Legea nr.303/2004, asa cum voi detalia in continuare.

Pe fondul exceptiei, arat urmatoarele:

Raspunderea disciplinara este antrenata doar atunci cand salariatul savarseste o abatere disciplinara, fiind vorba de o raspundere de natura contractuala, pentru ca aduce o atingere raportului de munca, care confera angajatorului posibilitatea de a recurge la puterea de coercitie acordata prin lege, pentru a restabili ordinea de drept specifica fiecarui angajator.

Pentru antrenarea raspunderii disciplinare, este necesara intrunirea mai multor conditii cumulative: calitatea de angajat, conduita ilicita prin care se incalca o obligatie de serviciu, rezultatul daunator desfasurarii normale a activitatii, raportul de cauzalitate intre faptul ilicit si rezultatul daunator si vinovatia, astfel incat neindeplinirea uneia dintre aceste conditii conduce la inlaturarea raspunderii disciplinare.

Sanctiunile disciplinare in dreptul muncii au fost definite ca masuri de constrangere prevazute de lege, cu un pronuntat caracter educativ, care se aplica angajatilor (nu fostilor angajati) care au savarsit abateri disciplinare, respectiv persoanelor care se afla intr-un raport juridic de munca reglementat de norme de dreptul muncii – Codul muncii sau alte legi speciale.

Scopul sanctiunii disciplinare, conform literaturii de specialitate, este apararea ordinii din unitatea angajatoare, dezvoltarea spiritului de raspundere pentru indeplinirea constiincioasa a indatoririlor de serviciu, respectarea normelor de comportare, precum si prevenirea producerii unor acte de indisciplina.

1. Plecand de la aspectele teoretice si jurisprudentiale anterior prezentate, referitoare la disciplina muncii, din care rezulta fara echivoc ca raspunderea disciplinara poate fi antrenata impotriva angajatului exclusiv in perioada in care are un raport de munca / de serviciu in derulare, apreciez ca dispozitiile art.52 indice 1 alin.1 si 2 din Legea nr.317/2004 incalca prevederile art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevad clar si fara echivoc faptul ca Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (denumit in continuare CSM) nu are competenta sa sanctioneze fosti judecatorii, ci numai judecatorii in functie.

Pe cale de consecinta, oricare ar fi fost ratiunile juridice in raport de care Parlamentul Romaniei a apreciat necesara introducerea dispozitiilor art.52 indice 1 alin.1 si 2 in Legea nr.317/2004, consider ca acestea sunt neconstitutionale in lipsa modificarii prevederilor art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei, care confera CSM competenta de a sanctiona exclusiv judecatorii in functie, nu si a celor eliberati din functie, cum este si cazul meu.

De altfel, se va observa ca art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei se refera la elementele esentiale ale raportului de serviciu al unui judecator, respectiv la numirea in functie, la modificarea raportului de serviciu (inclusiv prin sanctionare disciplinara) si la incetarea lui, stabilind in sarcina CSM competentele angajatorului, atat timp cat judecatorul este in activitate.

Or, asa cum am precizat, am fost sanctionata de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara dupa ce am fost eliberata din functia de judecator, motiv pentru care s-a si mentionat in hotarare ca sanctiunea nu se mai executa, pentru ca, dupa eliberarea din functie, nu mai aveam dreptul sa incasez indemnizatia de judecator, motiv pentru care CSM nu avea cum sa reduca cu 25% un drept salarial de care nu beneficiam la data stabilirii sanctiunii disciplinare.

2. Apreciez ca dispozitiile art.52 indice 1 alin.1 din Legea nr.317/2004 sunt neconstitutionale pentru ca sunt lipsite de precizia si claritatea prevazute de art.1 alin.5 din Constitutia Romaniei, intrucat obliga judecatorii din cadrul Inspectiei judiciare si ai Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM sa adauge la lege, prin stabilirea cazurilor in care eliberarea din functie a judecatorilor in conditiile art.65 din Legea nr.303/2004, 'nu impiedica continuarea procedurii disciplinare'.

Plecand de la redactarea deficitara a textului criticat, se observa ca legiuitorul a omis sa reglementeze aceste cazuri, dar si sa stabileasca cui apartine competenta sa decida continuarea procedurii disciplinare impotriva unui fost judecator in raport de consecintele grave pe care o sanctiune disciplinara aplicata dupa eliberarea din functie, o poate produce in plan personal si profesional, asa cum voi arata in continuare.

Asadar, este neconstitutional textul de lege criticat pentru lipsa preciziei si claritatii, intrucat legiuitorul nu a instituit in sarcina CSM (care are atributii specifice angajatorului, asa cum rezulta din prevederile art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei) obligatia de a continua procedura disciplinara impotriva unui judecator eliberat din functie, dovada ca foloseste sintagma 'nu impiedica continuarea procedurii disciplinare', situatie in care consider ca avea obligatia sa stabilieasca concret cazurile in care poate continua, pentru a fi evitat arbitrariul deciziei si pentru a fi prevenit abuzul continuarii procedurii in mod discriminatoriu si dupa criterii pur subiective.

3. Plecand de la aspectele anterior prezentatele la pct.2, sustin ca dispozitiile art.52 indice 1 alin.1 si 2 din Legea nr.317/2004 incalca si prevederile art.41 si 53 din Constitutia Romaniei, avand in vedere faptul ca dispozitiile criticate permit aplicarea unei sanctiuni disciplinare dupa eliberarea din functie a judecatorului, mai ales atunci cand incetarea raportului de serviciu a avut loc din motive neimputabile.

Or, prin stabilirea sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura dupa eliberarea din functie din motive neimputabile, sustin ca judecatorului i se incalca dreptul la munca, ceea ce contravine art.41 din Constitutia Romaniei, avand in vedere ca nu se mai poate reincadra, la cerere, in functie potrivit art.83 alin.3 din Legea nr.303/2004, mai ales ca, printr-un regulament intern, CSM a adaugat la lege, stabilind, pe langa conditiile prevazute de aceste dispozitii legale, si conditia lipsei sanctionarii disciplinare a judecatorului in ultimii 10 anteriori eliberarii din functie, caz in care este evident ca orice sanctiune disciplinara ar fi aplicata, consecinta este aceeasi.

De asemenea, prin stabilirea sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura dupa eliberarea din functie din motive neimputabile, sustin ca judecatorului i se incalca si dreptul de a beneficia de pensia de serviciu prevazuta de art.82 din Legea nr.303/2004, ceea ce contravine dispozitiilor art.53 din Constitutia Romaniei, care reglementeaza limitativ cazurile pentru care poate fi restrans prin lege exercitiul unor drepturi, fara a putea fi afectata existenta lui. Or, in conditiile in care exista riscul pierderii acestui drept prin stabilirea sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura dupa eliberarea din functie a judecatorului, fara ca masura sa fie necesara, proportionala si nediscriminatorie, consider ca incetarea dreptului de a beneficia de pensia de serviciu dupa ce a fost eliberat din functie din motive neimputabile trebuie sa fie reglementata in Legea nr.303/2004, corelativ cu stabilirea procedurii de urmat.

4. Plecand de la aspectele anterior prezentate la pct.3, apreciez ca dispozitiile criticate contravin si prevederilor art.73 alin.3 lit.j din Constitutia Romaniei, pentru urmatoarele motive:

Potrivit art.73 alin.3 lit.j din Constitutia Romaniei, care prevad ca statutul functionarilor publici se reglementeaza prin lege organica adoptata de Parlamentul Romaniei, avand in vedere si dispozitiile art.125 alin.2 din Constitutie, potrivit carora sanctionarea judecatorilor este de competenta CSM in conditiile legii sale organice, apreciez neconstitutionale dispozitiile art.52 indice 1 alin.1 si 2 din Legea nr.317/2004 pentru ca pierderea / restrangerea exercitiului unor drepturi ale unui judecator, chiar si dupa eliberarea din functie, trebuie obligatoriu sa fie reglementate prin Statutul aprobat prin Legea nr.303/2004.

Se impune sa precizez ca, prin mai multe decizii, Curtea Constitutionala a statuat, in cazul functionarilor publici cu statut special si al magistratilor, faptul ca trebuie reglementate, prin legea organica prin care este aprobat statutul lor, toate aspectele referitoare la elementele esentiale ale raportului de serviciu, de la nastere si pana la incetare, nefiind constitutional sa fie reglementate prin alte dispozitii legale sau norme infralegale.

De asemenea, arat ca Legea nr.317/2004 nu reglementeaza procedura de cercetare disciplinara a unui fost judecator, care este obligatorie pentru judecatorul in functie, fara nicio mentiune cu privire la cel eliberat din functie, mai ales ca nu mai are niciun raport de autoritate cu CSM, cu precizarea ca subsemnata nici nu am fost citata pentru efectuarea cercetarii disciplinare intr-o procedura disciplinara derulata impotriva mea dupa eliberarea din functie.

De asemenea, arat ca textul criticat este neconstitutional si pentru ca sanctiunile prevazute de art.99 din Legea nr.303/2004 sunt aplicate de CSM potrivit competentelor stabilite de art.125 alin.2 din Constitutia Romaniei, cu scopul de a restabili ordinea la locul de munca, avand un dublu rol: punitiv (respectiv pedepsirea judecatorului), dar si preventiv (pentru a fi prevenita savarsirea unor astfel de fapte ilicite care pot avea efecte daunatoare). Or, in cazul in care sanctiunea aplicata nu isi mai poate atinge scopul prevazut de lege, legiuitorul stabilind expres ca nu se executa, apreciez ca textul criticat nu are finalitatea legala, fiind evident ca se urmareste exclusiv restrangerea / pierderea unor drepturi de care beneficiaza sau poate beneficia fostul judecator.

Nu in ultimul rand, se impune sa precizez faptul ca singurele cazuri de pierdere a dreptului la pensia de serviciu sunt reglementate la art.83 indice 2 si art.83 indice 3 din Legea nr.303/2004, urmand sa se observe ca legiuitorul se refera la judecatorii care, chiar si ulterior eliberarii din functie, au fost condamnati pentru o infractiune de coruptie savarsita inainte de eliberarea din functie, dar si la judecatorii cu privire la care s-a stabilit sanctiunea excluderii din magistratura, fara nicio mentiune cu privire la fostii judecatori carora li s-a stabilit o astfel de sanctiune dupa eliberarea din functie, asa cum a prevazut in cazul celor condamnati penal, intrucat legiuitorul a prevazut, la art.52 indice 1 alin.2 din Legea nr.317/2004, ca nu se executa sanctiunea, caz in care nici nu poate produce efectele specifice incetarii raportului de serviciu pe motive disciplinare.

Daca se va avea in vedere ca eliberarea din functie a unui judecator poate interveni si pentru boala psihica, care inlatura raspunderea disciplinara, cu atat mai mult consider ca textul de lege criticat este neconstitutional, pentru ca un bolnav psihic nu poate fi niciodata sanctionat disciplinar potrivit legislatiei in vigoare.


Comentarii

# visu date 28 September 2022 16:54 +1

Principiul lipsei calitatii procesuale pasive e mai presus de principiul specialitatii normei aberante nemaifiind nevoie de CCR, ci de juzi care sa aplice principiile de drept chiar impotriva legii aberante.

# Gica contra sistemului date 28 September 2022 21:47 +2

Mai visule ești un coșmar în Drept după ceea ce postezi. Lipsa calității procesuale este o excepție procesuală de fond ce se invoca atunci când sunt lipsuri privitoare la dreptul la acțiune. Principiul lipsei calității procesuale pasive este numai în capul tău. Referitor la subiectul articolului excepția de neconstituționalitate ridicata de d-na judecător dovedește ca sunt magistrati care n-au înțeles mare lucru din Drept. Pe înțelesul omului de pe zebră, dna judecător pune problema cam asa, un gestionar care a dat cu jula in gestiune nu mai poate fi sancționat după ce a demisionat din funcția de gestionar. În cazul magistratilor legea este destul de clara, după judecarea faptei, sancțiunea nu se mai executa pentru ca, faptic, măsura punitiva nu se mai poate fi pusa în executare asupra unei persoane ce nu mai are calitatea de magistrat. De fapt la d-na in cauza este o chestiune de orgoliu dar probează ca nu prea avea ce cauta în magistratura.

# Oamenii de origini sanatoase stiu puterea hartiei cu antet date 29 September 2022 06:45 +10

Normal ca nu are legatura cu dreptul cererea doamnei fosta judecator. Esenta cererii este deja parte din un fluviu de actiuni a pensionarilor de lux: "Iesirea in pensie" este un fel de taram magic in care consecintele faptelor realizate nu mai pot fi analizate de lege. Exclus sa raspunzi in fata legii din pozitia de pensionar, cam asta este ideea.

# maxtor date 29 September 2022 10:55 0

nu ati inteles:judecatorul TAU a fost "parlit" cu art. 99,ce faci? -il arzi!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.12.2022 – Judecatori noi la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva