29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FOC FRATRICID – Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au sarit la gatul ministrului Justitiei pentru modificarile propuse de Catalin Predoiu la legile justitiei. Coincidenta: agitatia FJR si AIJ vine abia dupa ce seful Forumului, judecatorul CAB Dragos Calin, a ratat nominalizarea din partea Guvernului pentru postul de judecator al Romaniei la CJUE (Comunicatul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

10 November 2020 13:48
Vizualizari: 4981

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto 1) a intrat in centrul unui scandal de tip „23 august”, in care fostii aliati au intors armele impotriva lui. Ne referim la doua asociatii #rezistente ale magistraturii, care pana mai ieri rezonau in gandire si-n simtire cu Predoiu in materie de macelarire a legilor justitiei.



Este vorba despre Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) si Asociatia Initiativa pentru Justitie (AIJ), conduse de judecatorul Dragos Calin (foto 2 stanga), respectiv procurorul militar Bogdan Pirlog (foto 2 dreapta). Duminica, 8 noiembrie 2020, cele doua ONG-uri au lansat un amplu comunicat in care ii cer socoteala lui Predoiu atat pentru abandonarea instantelor si a parchetelor fara resurse in fata pandemiei de coronavirus, cat mai ales pentru proiectele legislative ale ministrului privind rescrierea legilor justitiei. Dupa cum Lumea Justitiei v-a prezentat deja (click aici pentru a citi), unele propuneri ale lui Catalin Predoiu sunt binevenite, dar altele sunt de-a dreptul scandaloase – cum ar fi, de exemplu, eliminarea interdictiei ca serviciile secrete sa racoleze judecatori si procurori.

Totusi, nu se pune problema ca FJR si AIJ sa-l traga la raspundere pe Catalin Predoiu pentru aspectul legat de serviciile de informatii. In schimb, cele doua asociatii nu pot dormi de grija Inspectiei Judiciare si readuc in discutie eterna marota a #rezistentilor: desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Cu toate acestea, exista si probleme rezonabile puse pe tapet de catre cele doua organizatii non-guvernamentale – cum ar fi acordarea de atributii exagerate Procurorului General si ministrului Justitiei in materie de control asupra procurorilor, respectiv de exercitare a actiunii disciplinare.

Noi insa altceva vrem sa evidentiem – si anume: faptul ca desi ministrul Justitiei si-a lansat proiectele legislative in dezbatere publica inca din data de 30 septembrie 2020, iesirea comuna FJR-AIJ vine abia pe 8 noiembrie 2020, si doar dupa ce presedintele FJR, Dragos Calin, a ratat nominalizarea din partea Guvernului Romaniei pentru postul de judecator al Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene. In schimb, amintim ca la 23 octombrie Executivul a anuntat ca a ales-o pentru CJUE pe judecatoarea Octavia Spineanu-Matei, fosta directoare a Institutului National al Magistraturii, care pana atunci activase ca reprezentanta a Romaniei la Tribunalul UE (click aici pentru a citi).


Redam intregul comunicat al FJR si AIJ:


Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Fara reforme reale, justitia din Romania va ramane in continuare in perioada cea mai sumbra din istoria sa recenta

Scurtul bilant al principalelor masuri intreprinse in intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020”, prezentat zilele trecute de Ministerul Justitiei, reprezinta oglinda fidela a neputintei sau lipsei de vointa politica, ambele caracteristice ultimului an.

Chiar daca Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii au negat in mod constant evidenta, instantele judecatoresti si parchetele s-au transformat in ultimele luni in focare de coronavirus, existand sute de cazuri de infectari in randul magistratilor si personalului auxiliar, instante si parchete inchise total sau partial, tot mai multi magistrati si grefieri la ATI, grefieri decedati etc.

Desi ambele asociatii au solicitat in numeroase randuri digitalizarea extinsa a instantelor de judecata si adoptarea cu rapiditate a unui act normativ in vederea stabilirii unor reglementari in acest sens, autoritatile competente treneaza in mod nepermis acest lucru, ignorand cu obstinatie realitatea crunta.

Acelasi lucru se intampla si in privinta modificarilor necesar a fi imediat aduse legilor justitiei. Desi actualul Guvern este in functie de peste un an, ”legile justitiei” in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani.

Atat Sectia Speciala de parchet, creata pentru investigarea infractiunilor din justitie, cat si Inspectia Judiciara, subordonata legislativ unei singure persoane, functioneaza in baza acelorasi norme criticate acerb de organismele internationale. Pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie se organizeaza acelasi tip de interviu formal in fata Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, Sectie care, in majoritatea sa, a sustinut neconditionat modificarile legislative criticate atat in rapoartele MCV, cat si de entitatile internationale (GRECO, Comisia de la Venetia). In plus, in magistratura nu se mai organizeaza concursuri de admitere, deoarece puterea legislativa si puterea executiva nu sunt capabile sa adopte o reglementare rapida, pentru a se conforma unei decizii a Curtii Constitutionale pronuntate in martie 2020.

De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept – Capitolul consacrat situatiei statului de drept in Romania – mentioneaza ca procurorul general si procurorul-sef al DIICOT au fost numiti (de presedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justitiei, Catalin Predoiu), ”in ciuda unui aviz negativ al CSM. Aceasta situatie a evidentiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, in contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire in functie mai solide si independente si a sugerat ca o cale sigura de a ajunge la o solutie durabila ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Venetia”.

Exercitiul de imagine reprezentat de proiectul de modificare a legilor justitiei, a carui dezbatere publica a fost programata pana in martie 2021, fara a tine cont de caracterul urgent al modificarilor necesare, nu ajuta in niciun mod magistratura onesta si independenta. Cu toata dezbaterea parlamentara aferenta, aceste modificari ar putea fi adoptate si intra in vigoare cel mai devreme in anul 2022, tinand seama si de posibilele sesizari succesive ale Curtii Constitutionale cu obiectii de neconstitutionalitate. Pana atunci, isi vor produce efecte nocive toate modificarile intrate in vigoare in anul 2018 si mentinute de actualul Guvern.

Desi, sub presiune publica, Ministerul Justitiei a propus desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, acel proiect a fost acompaniat de instituirea unor filtre inacceptabile, ce transformau sectiile Consiliului Superior al Magistraturii in veritabile instante de judecata, prealabil cercetarii penale a oricaror posibile infractiuni comise de magistrati. Proiectul respectiv, criticat de asociatii ale magistratilor romani, a ramas in nelucrare, neexistand vointa de a fi dus la bun sfarsit, cu modificarile necesare, fiind evident ca demersul nu era unul coerent si serios, cat timp Ministrul Justitiei a anuntat ca nu se va trimite in Parlament acest proiect pana cand nu va exista o majoritate favorabila adoptarii sale.

Noul proiect de lege anuntat la 30 septembrie 2020 de Ministrul Justitiei preia unele masuri pe care ambele asociatii profesionale le-au solicitat in ultimii ani (spre exemplu, desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, examene meritocratice, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – judecatori si, respectiv, procurori – de toate adunarile generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor, abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”; renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii; respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind revocarea membrilor CSM, in sensul unei proceduri flexibile si accesibile, abrogarea unor dispozitii de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor etc.).

Cu toate acestea, in cadrul demersului de modificare a legilor justitiei, se remarca faptul ca unele prevederi din vechea reglementare raman neschimbate si apar unele dispozitii noi, care, insa, pot afecta grav independenta justitiei.

Astfel, procedurile de numire a procurorilor de rang inalt nu respecta recomandarile formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei de la Venetia si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Factorul politic continua sa pastreze rolul crucial in alegerea/revocarea procurorilor de rang inalt, in conditiile in care recomandarile tuturor entitatilor internationale relevante au fost in sensul ca numirea si revocarea in functiile cele mai inalte din parchete sa se faca printr-o procedura transparenta si bazata pe criterii obiective, in cadrul careia Consiliului Superior al Magistraturii sa i se acorde un rol mult mai important.

Se reintroduce posibilitatea exercitarii actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor de catre Ministrul Justitiei, masura care va aduce atingere independentei magistratilor, prin interferenta in gestionarea aspectelor de natura disciplinara din cariera judecatorilor si procurorilor. In cazul in care un ministru al justitiei, ce face parte dintr-un partid politic, poate exercita actiunea disciplinara impotriva unui procuror sau unui judecator care cerceteaza/judeca faptele comise de un coleg de partid sau de un prieten al ministrului ori de o persoana care face parte din acelasi grup de interese politice, este evident ca va fi supus unei presiuni enorme, ceea ce afecteaza, in mod inacceptabil, independenta acestora. De altfel, Comisia Europeana, cu ocazia analizarii situatiei din Polonia (unde, printre modificarile Legii privind organizarea Curtii Supreme s-a prevazut posibilitatea ministrului justitiei de a initia actiuni disciplinare impotriva judecatorilor instantei supreme si de a influenta desfasurarea investigatiilor), i­n cadrul Recomandarii din 26 iulie 2017, a statuat la punctul 3.5.2, par.40 si 42, urmatoarele: ”In special, implicarea ministrului justitiei in procedurile disciplinare impotriva judecatorilor Curtii Supreme ar constitui o amenintare la adresa independentei acestora: faptul ca ministrul justitiei ar avea competenta de a initia proceduri disciplinare impotriva judecatorilor Curtii Supreme si, de asemenea, de a influenta desfasurarea investigatiilor ar oferi ministrului justitiei un instrument suplimentar de exercitare a unei presiuni considerabile asupra judecatorilor. Simpla amenintare reprezentata de faptul ca pot fi initiate proceduri disciplinare in conformitate cu instructiunile ministrului justitiei ar afecta in mod direct independenta judecatorilor Curtii Supreme. Curtea de Justitie a statuat ca, pentru ca o instanta sa fie independenta, aceasta ar trebui sa isi exercite functiile in intregime in mod autonom, fara a fi subordonata niciunui alt organism si sa fie astfel protejata impotriva interventiilor externe sau a presiunilor susceptibile sa puna in pericol solutionarea in mod independent de catre membrii acesteia a cauzelor cu care sunt sesizati. Aceste conditii nu sunt indeplinite in cazul de fata. In consecinta, judecatorii Curtii Supreme se pot simti presati sa urmeze pozitia adoptata de puterea executiva atunci cand se pronunta asupra cauzelor.”

Contrar explicatiilor oferite de Ministerul Justitiei, proiectul de lege propus nu urmareste asigurarea unei reprezentari adecvate a conducerii instantelor si parchetelor in cadrul colegiilor de conducere. Dimpotriva, prin introducerea ca membri de drept, in colegiile de conducere ale instantelor, a vicepresedintilor si presedintilor de sectii, concomitent cu reducerea numarului de membri fara functii de conducere (ramasi pur simbolic in colegiu) se afecteaza tocmai ideea democratizarii deciziei/conducerii in instantele de judecata si asigurarii unei contraponderi in raport cu atributiile presedintelui instantei. Sunt transformate, practic, colegiile de conducere in echipa de suport a presedintilor de instanta (desemnati de comisii numite de Sectia pentru judecatori a CSM, sectie care numeste direct si presedintii de sectii din instante), devenind si un fel de formalitati administrative inutile. Functia de executie se va confunda cu functia decizionala, presedintele si echipa sa preluand efectiv orice atribut decizional in cadrul instantei, cu consecinta ca echipa manageriala sa aduca la indeplinire propriile hotarari. Or, componenta decizionala ar trebui sa revina tuturor judecatorilor si sa poata fi exercitata prin reprezentanti democratic alesi. Schimbarea componentei colegiilor de conducere ale instantelor si parchetelor a fost instituita in anul 2005 tocmai in vederea asigurarii accesului mai larg al judecatorilor si procurorilor la procesul decizional din cadrul institutiei in care isi desfasoara activitatea. Tinand seama si de atributiile presedintilor de instante in evaluarea profesionala individuala a judecatorilor din instanta pe care o conduc administrativ (acestia fiind membri de drept in comisiile de evaluare), este limpede ca masura propusa de proiectul Ministerului Justitiei intareste nepermis rolul unor persoane numite in instante cu largul concurs al Sectiei pentru judecatori a CSM, in detrimentul independentei individuale a judecatorilor, plasati practic intr-o forma inacceptabila de control ierarhic. Referitor la procedurile de evaluare a judecatorilor, Comisia de la Venetia a stabilit urmatoarele: ”[…] Aceasta dispozitie pare problematica, intrucat defineste presedintele instantei drept o figura centrala in procesul de evaluare a judecatorilor. Acest lucru nu numai ca poate duce la un conflict de interese, dar si la abuzuri, limitand independenta individuala a judecatorilor.” – CDL-AD (2013)015, Aviz cu privire la proiectul de lege privind instantele din Bosnia si Hertegovina, par.66

Legat de propunerea de functionare a viitorului Consiliu Superior al Magistraturii (nicicum a actualului consiliu), in Europa nu exista un model standard de activitate permanenta sau nepermanenta in cadrul consiliilor judiciare. Spre exemplu, in Belgia, doar patru membri ai Consiliului Superior al Justitiei au activitate permanenta. In Bulgaria, Tarile de Jos si Italia, toti membrii consiliului suprem judiciar au activitate full-time. In Danemarca, numai directorul general al Domstolsstyrelsen are activitate permanenta. In Franta, Irlanda si Letonia, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv An tSeirbhis Chúirteanna si Tieslietu padome, nu au activitate full-time. Nici in Lituania sau Malta, membrii Teisėjų Taryba, respectiv Kummissjoni ghall-Amministrazzjoni tal-Gustizzja, nu au activitate permanenta. In Polonia, membrii Krajowa Rada Sadownictwa se intalnesc in sesiuni lunare, o saptamana intreaga, in rest judecatorii raman la posturile lor din instante. In Portugalia, ramane la latitudinea fiecarui membru de a opta sau nu pentru activitate full-time. In Slovacia, numai presedintele Consiliului Judiciar este membru cu activitate permanenta. Ceilalti membri ai Consiliului isi indeplinesc pe deplin functiile din instante si nu au dreptul la remuneratie ca membri ai Consiliului Judiciar. In Slovenia, membrii Consiliului Judiciar se intalnesc in sedinte la 2-3 saptamani. Chiar daca propunerea MJ are rolul de a diminua pierderea contactului cu instantele sau parchetele pentru membrii CSM, totusi, in cazul membrilor alesi provenind de la Inalta Curte de Casatie sau parchete, s-ar impune pastrarea activitatii permanente, intrucat primii ar putea fi colegi cu judecatorii ICCJ care solutioneaza recursuri impotriva hotararilor disciplinare ale Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara, caz in care este necesara pastrarea unei aparente de impartialitate si inlaturarea oricarui risc de influentare a acestora, iar ceilalti ar putea fi astfel aparati de orice fel de posibile presiuni sau imixtiuni, data fiind subordonarea ierarhica a procurorilor in cadrul Ministerului Public.

Referitor la votul universal pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in situatia in care se propune a se institui, nu mai exista vreo ratiune pentru mentinerea unei etape prealabile si anume, desemnarea a cate unui candidat al instantelor/parchetelor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecatorii/procurorii/procurorii militari care si-au depus candidatura. Acest filtru incalca dreptul de a fi ales (e ca si cand, in prealabil, candidatul la functia de Presedinte al Romaniei ar trebui sa fie ales de locuitorii judetului unde domiciliaza sau lucreaza) si creeaza premisele formarii de intelegeri pentru a desemna un anumit candidat, existand riscul ca organismul reprezentativ al sistemului judiciar sa devina un loc in care se confrunta interesele celor care au sprijinit un anumit candidat. Candidatii pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu au calitatea de mandatari ori reprezentanti speciali ai instantelor sau parchetelor din care provin. Statutul de membru al CSM semnifica reprezentativitatea intregului corp judiciar. Concret, fiecare candidat trebuie sa reprezinte intreg corpul judecatorilor/procurorilor, iar nu o anumita instanta sau un anumit parchet.

Proiectul mai propune si transferul unor competente ale Sectiei pentru procurori a CSM catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (numirea si revocarea procurorilor in cadrul DIICOT si DNA, detasarea), respectiv catre Ministrul Justitiei (aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor). Acordarea unor asemenea atributii unor persoane numite politic, in detrimentul organismului care are, potrivit art. 133 alin.(1) din Constitutia Romaniei, rolul de garant al independentei justitiei, reprezinta o incalcare evidenta a independentei justitiei. Desfasurarea activitatii procurorilor (ce alcatuiesc Ministerul Public) sub autoritatea Ministrului Justitiei nu inseamna subordonare din punct de vedere administrativ. Problemele de management al resurselor umane ale Ministerului Public reprezinta o componenta a independentei procurorilor si actul normativ care reglementeaza aceste chestiuni este necesar a fi aprobat de Sectia de procurori a CSM, consiliu al carui rol constitutional este acela de a garanta independenta justitiei.

De asemenea, a accepta interventia nelimitata a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra actelor intocmite de orice procuror din cadrul Ministerului Public (solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale) inseamna a-i recunoaste acestuia o atributie exceptionala care ii permite sa eludeze fara nicio limita modalitatea legala de realizare a controlului ierarhic. In cauza Kövesi c. Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca principiul independentei procurorilor este un element cheie in mentinerea independentei sistemului judiciar. In lipsa independentei procurorului in efectuarea sau supravegherea urmaririi penale, independenta cu privire la adoptarea unei solutii este golita de continut. Prin urmare, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, exclusiv atributii de coordonare si control al administrarii tuturor parchetelor.

Referitor la reorganizarea Inspectiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef, noul proiect propune in mod esential doar constituirea de colegii de conducere, care vor fi compuse, cel putin in viitorul apropiat, din inspectori numiti de actualul inspector-sef al Inspectiei Judiciare, prin procedurile de selectie reglementate legislativ in anul 2018. Data fiind evolutia Inspectiei Judiciare din ultimii ani, cu numirea inspectorului-sef interimar si a adjunctului sau prin OUG, direct de executiv, intuitu personae, criticata amplu in rapoartele MCV, s-ar impune reformarea totala a acestei institutii si crearea imediata a doua structuri distincte: Inspectia Judiciara pentru judecatori, respectiv Inspectia Judiciara pentru procurori, ambele cu bugete proprii, cu aparate proprii, cu inspectori selectati meritocratic, avand mandate de maximum 3 ani, fara a mai exista posibilitatea reinnoirii lor.

In ceea ce priveste concursurile de promovare in functii de executie sau de conducere in magistratura, proiectul propus de Ministerul Justitiei omite: desemnarea aleatorie a comisiilor de concurs, transparent, la nivelul Institutului National al Magistraturii; interdictia de numire ca membru in orice alta comisie constituita pentru selectia judecatorilor vreme de trei ani de la data la care acel judecator a fost desemnat membru al unei comisii de concurs privind functiile rezervate judecatorilor in sistemul judiciar; reglementarea unor criterii clare pentru evitarea conflictelor de interese intre membrii comisiilor de concurs. Este necesar a se reglementa si posibilitatea contestarii punctajelor acordate la probele orale (spre exemplu, interviu), deoarece Curtea Constitutionala a apreciat in sensul posibilitatii contestarii fiecarei probe la concursul de admitere in magistratura (a se vedea Decizia nr. 121/2020.

In concluzie, Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie constata ca, fara reforme reale, justitia din Romania va ramane in continuare, pentru ani buni, in perioada cea mai sumbra din istoria sa recenta.

Puterea legislativa si puterea executiva nu au nicio scuza pentru lipsa de vointa politica necesara in vederea modificarii imediate a legilor justitiei, Romania indepartandu-se, cu fiecare zi irosita, de la valorile impartasite de statele democratice in privinta independentei justitiei, cu consecinte nefaste majore pentru existenta statului de drept, fapt care va conduce, indubitabil, inclusiv la blocarea accesului la fondurile europene”.

Comentarii

# ursuleanu date 10 November 2020 13:54 +1

Va tineti de glume! Priviti-i, seamana cu un sas

# DODI date 10 November 2020 14:28 +8

Pupincuristul PRUU (a se citi perdoiu) nu ratează ocazia de a deveni penibil. După ce CCR i-a făcut varză Codurile modificate de el pe vremea bețivului Petrov, acum schimbându-se fesele la care se închină zilnic, vine cu alte făcături la fel de penibile, la fel de găunoase, doar pentru a face poftele nulității de la Cotroceni. Că mai sunt oportuniști în justiție care se dau după cum bate vântul sau după cum nu li se satisfac poftele de preamărire nimic nou sub soare. Grădina zoologică a justiției este plină de animale. Unele chiar bipede.

# Dr.Botomei Vasile;www.Botomeivasile.ro, 0744191717 date 10 November 2020 17:44 -1

Fiti destept!Apelati la noile barouri de avocati infiintate pe baza de hotarari judecatoresti irevocabile!Intrati pe www.botomeivasile.ro si identificati noua Uniune Nationala a Barourilor din Romania-UNBR,inregistrata cu CIF 28497286,cu sediul in Bucuresti,sector 1,Bdul Nicolae Balcescu nr.17-19-ap.10,reprezentata de presedinte dr.Botomei Vasile.Este publicata in aplicatia principiului de PLURALISM DE UNBR-uri,principiu validat prin Atestat de doctor in drept seria 0001712 eliberat cu nr.66035/17-04-2014;Verificati COMUNICATE nr.145,Bucuresti publicat in MOf nr.32/28-02-1990 in completare la decretul 90/28-02-1990 din acelasi M.Of 32/28-02-1990. Atentie!Nu se gaseste in randul actelor normative publicate selectiv pe www.sintact.ro.Veti gasi actul MINUNE care prevede:In vederea realizarii acestui principiu(de profesie liberala)se prevede REANFIINTAREA Uniuni Avocatilor din Romania care sa preia activitatea cu privire la avocatura.Nu a mai avut facuta reanfiintarea!Faceti dreptate!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva