In ultimii ani, Institutul National de Expertize Criminalisice din subordonarea Ministerului Justitiei a fost cap de afis al mai multor scandaluri, ultimul dintre ele constituindu-l numirea procurorului Catalin Ceort la carma acestei institutii. Mai exista insa multe alte subiecte sensibile legate de expertii criminalisti, de necesitatea existentei expertilor independenti, de necesitatea independentei INEC printr-o lege speciala, motiv pentru care am solicitat un interviu secretarului de stat din Ministerul Justitiei, Alina Bica (foto) in atributiile careia intra si activitatea acestui institut.

La aceasta ora, domnul procuror Catalin Ceort este sau nu directorul general al INEC? Din ce data? De ce a aparut pe site-ul INEC ca fiind director, apoi MJ a aratat ca nu a fost numit si ca nu se stie cine a postat pe site informatia? Ce s-a intamplat in realitate?

Domnul CEORT Catalin Nicolae, procuror la Parchetul de pe langainalta Curte de Casatie si Justitie (PÎCCJ) a fost detasat prin Hotararea CSM nr. 273/03 septembrie 2011 in cadrul Ministerul Justitiei - INEC, pe o perioada de 3 aniincepand cu data de 10.10.2011, si a fost numit de ministrul justitiei, incepand cu data de 4 noiembrie 2011 (care este si data semnarii ordinului), in functia de director al Institutului National de Expertize Criminalistice. Actiunea de postare pe site-ul INEC a faptului ca dl. CEORT Catalin Nicolae este directorul acestei institutii, mai inainte de semnarea ordinului de catre dl. Ministru s-a realizat dintr-o regretabila eroare. In speta, functionarul care raspunde de actualizarea acestei pagini, vazand hotararea CSM care este publica si postata pe site-ul acestei institutii impreuna cu referatul intocmit de Directia resurse umane si organizare a acestei institutii cu nr. 23784/1154/2011 prin care propunea inaintarea solicitarii de detasare la Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice a domnului procuror CEORT, a considerat ca poate realiza aceasta activitate, deoarece ministerul formulase solicitarea de detasare.

Cum a fost posibila aceasta numire tinand cont de regulamentul institutiei si de statutul INEC care stipuleaza ca nu pot fi alesi in conducerea INEC decat experti angajati ai acestei institutii?

In conformitate cu prevederile art. 58 din Legea 303/2004 „CSM dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, de la instante sau parchete la CSM, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice,in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale”. Este adevarat ca Legea 156/2011 prevede in cadrul art. 89^23 faptul ca „directorul si directorul adjunct ai institutului sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului justitiei dintre expertii cu grad profesional maxim si cu studii juridice care functioneaza in cadrul institutului ”insa din analiza celor doua texte se poate constata ca avem de-a face cu doua reglementari legislative care se completeaza, legiuitorul la momentul adoptarii Legii 156/2011 mentinand in continuare posibilitatea conferita magistratilor de Legea 303/2004 de a ocupa aceste functii prin detasare. De altfel, se poate constata ca Legea 156/2011, prin natura sa este o lege de modificare si completare a Ordonantei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati de parti sa participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum si de modificare si completare a Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea. In cuprinsul acestei legi, la punctul V, s-a prevazut ca Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Titlul legii se modifica si va avea urmatorul cuprins: „LEGE privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice".Mai mult la art. 1 se prevede ca: „Prezenta lege reglementeaza statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si al personalului de specialitate criminalistica si al personalului care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice." Cu alte cuvinte, se poate constata ca legiuitorul a reglementat, asa cum de altfel a facut si pentru personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, un cadru legal pentru ca si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice sa poata accede la functiile de director si director adjunct al INEC. De altfel, fac o paranteza, legiuitorul a prevazut ca toate obligatiile si incompatibilitațile prevazute de aceasta lege se aplica si personalului de specialitate criminalistica din cadrul INEC. Spre exemplu, au fost reglementate mai multe interdictii. Ei nu au voie sa participe la efectuarea expertizelor criminalistice in perioada in care detin calitatea de experti criminalisti in cadrul INEC. Le este interzis sa efectueze expertize criminalistice inafara celor realizate in cadrul INEC. Au interdictie sa exercite orice activitati de natura sa lezeze prestigiul institutiei din care fac parte. Mai mult, expertul criminalist nu poate acorda consultatii de specialitate, in legatura cu atributiile ceii revin, persoanelor care nu functioneazain cadrul INEC. Totodata a fostreglementata procedura de recrutare a expertilor criminalisti ce vor functiona in cadrul INEC, procedura care prevede in mod expres faptul ca recrutarea se realizeaza numai prin concurs, cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii, in conditiile legii. Perfectionarea profesionala continua a devenit obligatorie pentru expertii criminalisti ce vor functiona in cadrul INEC.De ce s-a facut acest lucru?Pentru ca s-a urmarit in acest mod sa se asigure garantiile de perfectionare profesionala necesare pentru exercitarea acestei profesii. Practic aceasta completare la lege reglementeaza in mod clar si transparent felulin carenerespectarea acestor obligatii afecteaza cariera expertului criminalist.In concluzie si inchizand paranteza, se poate constata ca actualul cadru legislativ permite magistratului – judecator sau procuror – sa ocupe prin detasare in conditiile art. art. 58 din Legea 303/2004orice functiila instante sau parchete, la CSM, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice.

Practica Uniunii Europene vizeaza existenta expertilor independenti. Nu credeti ca este momentul ca acest domeniu al expertizei sa aiba propriii veritabili experti independenti care sa poata, deopotriva, sa aiba acces la astfel de functii in INEC?

Am sa va dau doua raspunsuri la aceasta intrebare: unul scurt si celalalt explicitat. In prezent lucram sub Directiva Cadru a Consiliului 2009/905/JAI privind acreditarea furnizorilor de servicii de expertiza criminalistica reglementari care prevad modul in care acestia, furnizorii, efectueaza activitati de laborator. Expertii INEC SUNT INDEPENDENTI, IMPARTIALI SI AU ACCES LA FUNCTIILE DE CONDUCERE IN INEC, dupa cum v-am spus si la intrebarea anterioara. Acum am sa va explic. Decizia Cadru a Consiliului 2009/905/JAI, mai sus mentionta, urmareste pe de o parte sa asigure ca rezultatele activitatilor de laborator efectuate de furnizorii de servicii de expertiza criminalistica acreditat iintr-un stat membru, sunt recunoscute de catre autoritatile responsabile cu prevenirea, depistarea si investigarea infractiunilor, ca fiind la fel de relevante ca si rezultatele activitatilor de laborator efectuate de furnizorii de servicii de expertiza criminalistica acreditati conform EN ISO / IEC 17025 in oricare alt stat membru, si pe de alta parte sa realizeze acest lucru prin garantarea faptului ca furnizorii de servicii de expertiza criminalistica care efectueaza activitati de laborator sunt acreditati de catre un organism national de acreditare,in conformitate cu EN ISO / IEC 17025
Consiliul JAI a invitat Comisia sa ridice nivelul stiintei criminalistice prin stabilirea si dezvoltarea unei infrastructuri adecvate in Europa, gata sa indeplineasca cele mai inalte standarde internationale, sa protejeze datele cu caracter personal si alte drepturi fundamentale, centrata, printre altele, pe institute si laboratoare criminalistice acreditate
si personal acreditat/certificat de specialitate criminalistica. Noi asta facem de doi ani incoace. Va pot spune ca expertii criminalisti care isi desfasoara activitatea in cadrul INEC respecta toate conditiile de procedura reglementate de Codul de procedura penala ce impun impartialitate si profesionalism in efectuarea expertizelor dispuse de organele judiciare. Tocmai pentru a respecta aceste cerinte, incepand cu anul 2009, INEC a fost supus unor proceduri de acreditare ISO pe tipuri de expertize, proceduri ce impun transparenta, metode recunoscute internationalin solutionarea problemelor tehnice ce fac obiectul expertizei si care obliga expertul sa fie impartial in formularea concluziilor finale. Astfel, exista acreditare finala ISO pe expertiza scrisului si a semnaturii, in prezent se realizeaza acreditare pe expertizele privind accidentele de circulatie, urmand ca pe masura alocarii fondurilor financiare necesare, prin noua Lege a bugetului de stat, sa se procedeze la demararea procedurilor de acreditare si pe alte tipuri de expertiza, aceasta activitate implicand importante resurse financiare. Romania a reglementat pentru prima oara, prin Legea nr. 156/2011, existenta laboratoarelor private de specialitate. Art. 1 din acest act normativ prevede in mod expres faptul ca "Expertizele criminalistice judiciare se efectueaza de experti criminalisti autorizati care isi desfasoara activitatea in cadrul institutelor publice sau in cadrul laboratoarelor publice ori private de specialitate, constituite conform dispozitiilor legale. Expertul criminalist trebuie sa fie impartial si independent in exprimarea si formularea opiniilor stiintifice”. Se poate constata deci ca independența si impartialitatea care trebuie sa guverneze activitatea expertului criminalist au primit si o reglementare expresa la nivel de lege si asa cum ati subliniat si dvsinintrebare, expertizele criminalistice pot fi realizate si de experti independenti care nu fac parte din INEC. Practic, asistam la o schimbare de conceptie si sistem, in sensul ca si expertii independenti privati pot participa la activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice, prin apartenența lor la laboratoare private constituite ”individual, ca persoana fizica autorizata sau constituite prin asociere, ca societate civila profesionala cu raspundere limitata”, alese de organul judiciar sa efectueze expertize criminalistice judiciare.

Reformarea acestui domeniu este - din cate cunoastem - o preocupare a Ministerului Justitiei. Care sunt pasii care au fost facuti? Care sunt ratiunile pentru care nu exista o lege speciala a INEC, care sa dea valoarea de independenta reala, absoluta, a institutiei?

Un prim pas de reformare a domeniului expertizelor criminalistice a fost realizat prin Legea 135/2010privind aprobarea Codului de procedura penala unde s-a prevazut si previzionatposibilitatea ca expertiza criminalistica sa poata fi realizata de experti oficiali din laboratoare sau institutii de specialitate ori de experti independenti autorizati din tara sau din strainatate, in conditiile legii. S-a prevazut de asemenea ca la efectuarea expertizei pot participa experti independenti autorizati, numiti la solicitarea partilor.

In continuare, prin Legea 156/2011 s-a prevazut, cum v-am spus deja, in mod expres faptul ca expertizele criminalistice judiciare se efectueaza de experti criminalisti autorizati care isi desfasoara activitatea in cadrul institutelor publice sauin cadrul laboratoarelor publice ori private de specialitate, constituite conform dispozitiilor legale. Repet, se poate constata ca pentru prima data se recunoaste calificarea juridica si a expertilor independenti privatiin efectuarea expertizelor. In aplicarea acestei legi, la nivelul MJ se lucreaza la un proiect de Hotarare de Guvern care sa detalieze procedura de constituire si functionare a Comisiei de acreditare a viitorilor experti criminalisti. In legatura cu lipsa unei legi speciale a INEC precizam ca nu este necesara o astfel de lege tocmai bazandu-ne pe modul unitar si impartial in care MJ a abordat problema expertizelor criminalistice, deoarece trebuie sa existe egalitate de tratament juridicintre institutiile si laboratoarele publice si private. Ori daca INEC primeste o lege speciala ar insemna ca fiecare institutie sau laborator public sau privat, pe egalitate de tratament, ar trebui sa primeasca una similara, lucru de neacceptat intr-un stat de drept. Cata vreme toti expertii criminalisti autorizati sunt inclusi intr-un tabel nominal intocmit de MJ, inclusiv cei din INEC, iar Legea 156/2011 impune tuturor expertilor, fie din sistemul public, fie din cel privat, conditia de independenta si impartialitate, nu vad eficienta unei legi speciale pentru independenta institutului. Revenind la pasii facuti, in anul 2010, au fost realizate urmatoarele: acreditarea Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Brasov conform standardului international de calitate SR EN ISO/CEI 17025; evaluarea pozitiva a Laboratorului de Expertize Criminalistice din cadrul INEC, la auditul de supraveghere efectuat de catre organismul de acreditare RENAR si confirmarea acreditarii; cresterea calitatii activitatii de expertiza criminalistica si a relatiei de comunicare cu organele judiciare, urmare a implementarii standardului de calitate; aspectul este confirmat de chestionarele de evaluare a satisfactiei beneficiarului, completate de organele juidicarein urmaintocmirii rapoartelor de expertiza criminalisticain sistemul INEC, pe domeniile acreditate;inregistrarea unei cresteri a activitatii de expertiza cu 7%; elaborarea si promovarea statutului profesional al expertilor criminalisti din cadrul INEC, proiect aflat,in prezent,in procedura parlamentara; elaborarea unui proiect de Regulament de organizare si functionare a INEC si a laboratoarelor interjudetene achizitionarea de soft-uri pentru efectuarea expertizei vocii si vorbirii, a imaginilor, precum si a accidentelor de trafic prin licitatie deschisa; achizitionarea de echipamente necesare desfasurarii activitatilor de expertiza criminalistica precum: baie de ultrasunete, sursa neîntreruptibila, camera video de mare viteza, set traductori impact, decelerometru, balanta analitica cu patru zecimale. In anul 2011, a fost extinsa acreditarea Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Brasov si a Laboratorului de Expertize Criminalistice din cadrul INEC, conform standardului international de calitate SR EN ISO/CEI 17025 - cu procedura specifica pentru expertiza accidentelor de trafic rutier (finalizare pana la sfarsitul anului 2011). Suntemin curs de implementare a procedurilor de lucru conform standardului international de calitate SR EN ISO/CEI 17025 – acreditare pana la sfarsitul anului - siin laboratoarele interjudetene Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara. Este in curs de adoptare, armonizat cu Legea 156/2011 statutul profesional al expertilor criminalisti din sistemul INEC. Continuam dotarea INEC si a laboratoarelor interjudetene pentru efectuarea activitatiiin specialitatile expertiza vocii si vorbirii si expertizei criminalistice a fotografiilor siinregistrarilor video, expertiza scrisului si documentelor. Au fost organizate training-uri pe audio-video, GSR /reziduuri deimpuscaturi, accidente trafic rutierin cadrul actiunii de pregatire profesionala continua a personalului de specialitate criminalistica. Si continuam sa instituim o infrastructura criminalistica moderna, recunoscuta la nivel international, care presupune nu numai ca necesitatea introducerii de masuri juridice si non-juridice, dar, de asemenea, si investitii, fonduri bugetare.

In ce priveste expertizele, sistemul judiciar are o problema: expertii-parte nu participa efectiv la expertizele care se fac de catre INEC, ceea ce duce, fireste, la conflicte juridice, la prelungirea proceselor in care se admit contra-expertize tocmai din acest motiv? Nu ar fi corect ca expertizele sa fie realizate impreuna, iar in cazul existentei unor obiectiuni si sub aceasta forma, sa se recurga la o comisie superioara, independenta, care sa-si spuna ultimul cuvant?

Viitorul mod de lucru, avand in vedere noul cadru legislativ creat, urmeaza sa fie stabilit prin proiectele de acte normative date in aplicarea lui, dupa o dezbatere publica, astfel incat ideile si conceptiile reformatoare sa poata fi preluate si armonizate cu ceea ce legea a dispus, respectiv viitorul Cod de procedura penala si Legea 156-2011.

Cum sunt numiti sefii noilor laboratoare de expertiza din teritoriu? Cand se va finaliza acest proces de infiintare a tuturor laboratoarelor?

Conform art. 89²⁴ alin 1 din Legea 156/201, numirea in functia de sef laborator interjudetean se face de catre directorul institutului. Aceeasi procedura se aplica si in prezent conform HG si a Regulamentului de organizare si functionare aprobat prin Ordinul ministrului Justitiei nr. 441/C/1999.

De ce nu s-a gasit pana acum o formula prin care expertizele audio-video sa nu mai fie realizate la SRI, stiut fiind ca de la aceeasi insitutie provin interceptarile, materialele care sunt supuse expertizei? Nu este aceasta o stare clara de incompatibilitate? De abtinere?

Referitor la problema invocata de dvs, aceasta tine strict de aplicarea legii si de felul in care organele judiciare inteleg sa aleaga institutia publica apta legal sa intocmeasca asemenea expertize criminalistice. Constitutional vorbind, nu putem interzice prin lege unei institutii sa efectueze un anume tip de activitate atata timp cat o are prevazuta in obiectul de activitate, dispune de specialistii si aparatura necesara si prezinta credibilitatea necesara in fata organelor judiciare. Din punctul meu de vedere, analizand tot ceea ce s-a gandit si implementat in legatura cu activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice la nivelul Ministerului Justitiei, este evident ca ne regasim in situatia in care constatam o schimbare de sistem si de mentalitate in acest domeniu. Argumentez prin faptul ca pentru prima data se instituie, cu titlu particular, principiul independentei si impartialitatii expertului criminalist in efectuarea expertizei, la nivel de lege. Tot pentru prima data, laboratoarele private primesc dreptul de aliniere si egalitate cu laboratoarele si institutiile publice.