Recomandare din partea fostului presedinte al Colegiului Medicilor din Romania, doctorul Vasile Astarastoae (foto). Acesta pledeaza pentru folosirea mastii de protectie in defavoarea izolarii sau carantinei, subliniind ca in aceste conditii, impactul negativ economico-social este aproape zero. 

 
Astarastoae arata intr-o postare pe Facebook ca una dintre dezbaterile frecvente in contextul pandemiei de coronavirus se refera la purtarea, sau nu, a mastii de protectie in public. Si explica ca exista argumente pentru ambele situatii. In acest sens, Vasile Astarastoae arata ca unul dintre argumentele pentru care lumea ar trebui sa poarte masca este faptul ca persoanele infectate pot fi asimptomatice, perioada de incubatie fiind de pana la 14 zile, timp in care purtatorul nu prezinta simptome, dar ii poate infecta pe cei din jur. Pe de alta parte, fostul presedinte al Colegiului Medicilor sustine ca unul dintre argumentele impotriva purtarii mastii in public este ca populatia nu stie sa foloseasca masca corect, si atunci isi face mai mult rau decat bine.

Oricum, in opinia sa, utilizarea corecta a mastii in public corelat cu o igiena stricta sunt mult mai eficiente decat carantina sau izolarea personala.

La finalul postarii, fostul presedinte al Colegiului Medicilor abordeaza si o alta realitate des intalnita in aceasta perioada. Si anume ca exista persoane care incita si urmaresc panicarea romanilor, cei care au opinii echilibrate fiind pur si simplu linsati, de multe ori acuzati chiar ca sunt oamenii rusilor.

Redam analiza de pe Facebook a medicului Vasile Astarastoae:

"Una dintre dezbaterile frecvente in actuala pandemie COVID-19 este daca sa se poarte sau nu masca in public. Coreea de Sud si Japonia au instituit de la inceput obligativitatea de se purta masca. OMS a recomandat ca doar personalul medical si persoanele infectate sa poarte masti. Exista argumente pentru ambele pozitii.

1. Cu masca toata lumea

Persoanele infectate pot fi asimptomatice. Perioada de incubatie este mare (pana la 14 zile), interval de timp in care purtatorul nu prezinta simptome, dar ii poate infecta pe cei din jur. Cea mai mare parte a particulelor virale se gaseste in saliva purtatorului. Masca poate sa opreasca stropii de saliva, continand virusul, sa ajunga in mediul ambiant. Mai mult, masca il protejeaza si pe cel sanatos, care o poarta, impiedicand cea mai mare parte a stropilor de saliva sa ajunga la nas si gura. Ramane insa o zona vulnerabila: ochii si fruntea.

2. Fara masca toata lumea

In aceasta situatie, doar personalul medical si persoanele infectate trebuie sa poarte masca. Unul dintre motive ar fi ca doar acestia pot transmite virusul mai departe. Altul ca populatia nu stie sa foloseasca masca corect si atunci ii face mai mult rau decat bine. Virusul poate patrunde in organism prin nas si gura (daca masca nu e utilizata corect) sau pentru ca umiditatea si caldura degajate de respiratie creeaza conditii de inmultire (nu numai al virusului, dar si a altor bacterii) si masca devine o adevarata “bomba biologica” pentru cel care o poarta, dar si pentru altii. In fine, exista riscul ca populatia sa dobandeasca un sentiment de siguranta si sa abandoneze celelalte masuri (in special igienice) de combatere a transmiterii virusului.

In concluzie, consider ca utilizarea corecta a mastii in public corelat cu o igiena stricta sunt mult mai eficiente decat carantina sau izolarea personala si au un impact negativ economico-social aproape nul. Cu o conditie: sa fie suficiente masti omologate pe piata si la un pret rezonabil nu de specula.

P.S.1. Atentie: masca nu omoara virusii. Sapunul, dezinfectantele da.

P.S.2. Personalului medical trebuie sa i se asigure echipament de protectie omologat, nu numai masti.

P.S.3. Exista persoane, care au placeri sadice si doresc din tot sufletul ca lumea sa fie speriata, panicata, nevrozata de actuala pandemie. Daca promovezi un punct de vedere echilibrat, uneori critic (intre bagatelizare si viziunea apocaliptica) esti taxat imediat drept colportor de stiri false sau agent al rusilor (?!). Esti bombardat cu statistici.

Recent, scriam de mortalitate ca indicator de gravitate a pandemiei si ma raportam la un studiu publicat in Lancet, care o estima intre 0,69%-2,3%. Imediat s-au napustit cativa 'cavaleri ai apocalipsei', care au spus ca dezinformez si ca mortalitatea intre bolnavii internati este de 21%.

Cu umilinta le raspund ca vorbeam de gravitatea pandemiei. Toata lumea e de acord ca aproximativ 85% dintre infectati sunt asimptomatici. Doar 15% prezinta forme usoare, medii sau grave de boala. In aceste conditii, ii provoc pe oponenti sa calculeze cat reprezinta 21% din 15% (desi formele grave sunt in aproximativ 5% dintre cazuri) pentru toata populatia infectata si apoi dialogam. Nu le cer sa calculeze cu cat a influentat pandemia COVID-19 mortalitatea generala. E prea mult pentru ei sau poate prea devreme".