Interceptarile din dosarele penale ajunse in instanta le dau batai de cap judecatorilor, pun in dificultate posibilitatea respectarii dreptului la un proces echitabil garantat oricarui cetatean si conduc chiar la incalcarea principiul egalitatii armelor. Acest aspect este dezvaluit de o judecatoare din sistem care, la randul ei, a ajuns sa fie interceptata fara motiv de DNA in urma cu cativa ani. Judecatoarea Mariana Sandina Croitoru (foto) vicepresedinte al Tribunalul Vrancea afirma ca instantele intampina deseori probleme in a asigura partilor din dosare posibilitatea de a audia in sala de judecata interceptarile realizate de acuzare, in baza carora sunt deferite Justitiei.

Judecatoarea Mariana Croitoru de la Tribunalul Vrancea precizeaza ca drepturile suspectului/inculpatului ori ale avocatului acestuia de a avea acces la toate lucrarile dosarului pe toata durata desfasurarii procesului penal sunt ingradite, in conditiile in care instantele se confrunta cu probleme in analizarea problelor pentru a stabili in mod corect situatia de fapt in aflarea adevarului.

Dificultatile, arata judecatoarea Mariana Croitoru, sunt date de imprejurari ce exced competentelor profesionale ce tin de obligatiile judecatorului si se refera strict la lipsa de dotare tehnica a instantelor, care ingradeste accesibilitatea la mijloacele probatorii existente in dosar.

Si asta pentru ca multe dintre instantele din Romania nu au dotarile corespunzatoare pentru a putea realiza audierea interceptarilor in sala de judecata, nu detin softurile pe care anchetatorii le folosesc pentru realizarea interceptarilor, iar aparatura din instanta nu corespunde cu cea utilizata de “cei care pun in executare efectiv mandatul de supraveghere tehnica”.

Practic, in lipsa suportului tehnic optim, instantele, al caror atribut este de a administra si readministra probe, de a verifica legalitatea mijloacelor de proba si procedeelor probatorii, de a audia sau viziona materialul probator depus de procurori in dosarele penale sunt nevoite sa judece si sa se pronunte doar tinand cont de probele la care au tehnic acces.

Ori, in mod normal, procedura de ascultare si/sau vizionare a inregistrarilor se impune a fi realizata in instanta, pentru ca judecatorii sa se pronunte cu privire la legalitate probelor aduse in acuzare de procurori si pentru a verifica daca supravegherea tehnica a fost realizata cu respectare prevederilor din Codul de procedura penala, in caz contrar efectul imediat fiind cel al “constatarii de catre judecator a nulitatii probelor astfel obtinute.

Iata de ce observatiile noastre vizeaza importanta procedurii de ascultare, vizionare a inregistrarilor numai dupa ce in prealabil au fost operate verificari sub aspectul legalitatii probelor raportate la conditiile de forma si fond ale emisiunii mandatului si ale efectuarii supravegherii tehnice.

Prezentam in continuare punctul de vedere pe care judecatoarea Mariana Croitoru, l-a exprimat cu privire la administrarea in instanta a mijloacelor de proba rezultate din punerea in executare a mandatelor de supraveghere, la dezbaterea "Garantii legale pentru respectarea drepturilor omului in cadrul metodelor speciale de supraveghere" organizata de Centrul de Resurse Juridice, AMR si UNJR in data de 31 martie 2016 la sala Drepturilor Omului din Parlament:

“Demersul prezentarii de fata pleaca de la o situatie practica ivita in activitatea pe care o desfasor, respectiv ca judecator la o instanta judiciara in a carei competenta materiala, potrivit Noului Cod de Procedura penala (art. 36), judeca in prima instanta infractiuni grave in raport cu care ancheta judiciara utilizeaza procedee probatorii, considerate de legiuitor metode speciale de supraveghere sau cercetare datorita nivelului de intruziune in viata privata a persoanelor cercetate.

Administrarea, readministrarea nemijlocita a probatoriului de catre judecator pe parcursul cercetarii judecatoresti reprezenta expresia unei garantii a dreptului la un proces echitabil in materie penala, garantie oferita de principiul egalitatii armelor.

Noua legislatie procesual-penala, consacra in articolul 349 Cod Procedura Penala rolul instantei de judecata in desfasurarea procedurilor judiciare un element de noutate fiind in opinia noastra diminuarea, limitarea acestuia, aspect detaliat in expunerea de motive a Noului Cod de Procedura Penala. Din aceasta perspectiva, problema administrarii probelor, a mijloacelor de proba si procedeele probatorii oferite de acuzare in sustinerea actiunii penale comporta distinctii de ordin practic, Decizia Curtii Constitutionale oferind explicatii lamuritoare si, spunem noi, in deplin acord cu practica si legislatia statelor membre ale Uniunii Europene privind importanta probelor si mijloacelor de proba in procesul penal.

Daca procurorul, ca titular al actiunii penale, trebuie sa dovedeasca acuzarea prin administrarea de probe, fiind consacrat in mod expres rolul sau activ (articolul 363 alineatul 2 Cod Procedura Penala), instanta de judecata, judecatorul, are obligatia sa vegheze ca procedurile care se desfasoara in fata sa sa aiba un caracter echitabil. In continutul acestei obligatii intra atributul instantei de a administra si readministra probe, de a verifica legalitatea mijloacelor de proba si procedeelor probatorii, toate cu scopul de a analiza si stabili in mod corect situatia de fapt in aflarea adevarului.

De principiu, asupra legalitatii probelor si mijloacelor de proba primul filtru legal se realizeaza in procedura de Camera Preliminara, aspecte reglementate de dispozitiile articolului 342 si urm. Cod Procedura Penala. Verificarea in Camera a acestui aspect se face prin prisma dispozitiilor referitoare la nulitate si presupune examinarea nulitatilor absolute enumerate limitativ in dispozitiile articolul 281 Cod Procedura Penala, respectiv o nulitate relativa care indeplineste conditiile prevazute de articolul 282 Cod Procedura Penala.

In esenta, in cadrul acestor criterii, judecatorul de Camera Preliminara examineaza respectarea conditiilor de contradictorialitate si a dreptului la aparare. Raportandu-ne la probatoriul ce vizeaza inregistrarile (provenite din activitatea de urmarire penala autorizata de catre judecatorii de drepturi si libertati si care trebuie semnate si autentificate de persoana care le realizeaza), in plan scriptic, formal, acesta este concretizat in acte de procedura, respectiv procese-verbale de consemnare a activitatilor efectuate, procese-verbale de redare. Aceste mijloace de proba sunt supuse controlului de legalitate si partile pot lua cunostinta de masurile de supraveghere tehnica intr-un cadru juridic mai putin restrictiv decat cel oferit de faza urmaririi penale, articolul 145 Cod Procedura Penala, stipuland limite si chiar amanari.

In concret, controlul de legalitate presupune efectuarea de verificari asupra modului in care s-a dispus, autorizat si administrat probele, utilizand procedeele oferite de articolul 138 Cod Procedura Penala.

Or, din acest punct de vedere, necesitatea studierii materialului probator prin audiere sau vizionare obliga instanta sa asigure partilor posibilitatea efectiva in sensul asigurarii suportului tehnic optim.

De altfel, prevederile articolului 94 raportat la articolul 78 si articolul 83 alineatul 1 lit. b Noul Cod Procedura Penala stabilesc drepturile suspectului/inculpatului ori ale avocatului acestuia de a avea acces la toate lucrarile dosarului pe toata durata desfasurarii procesului penal.

In practica judiciara, dificultatile sunt date de imprejurari ce exced competentelor profesionale ce tin de obligatiile judecatorului. Mai precis, accesibilitatea la asemenea mijloace probatorii este ingradita de lipsa de dotare tehnica.

In atare conditii, putem afirma ca garantiile procesuale in sensul celor descrise nu pot fi asigurate, unele instante neavand dotari corespunzatoare, adaptate, SOFT-uri, utilizate de cei care pun in executare efectiv mandatul de supraveghere tehnica.

In acord cu Decizia Curtii, consideram deosebit de relevante activitatile judecatorului de Camera Preliminara, desfasurate in procedura de verificare faptica a exceptiilor invocate pe tema mijloacelor probatorii, a procedeelor probatorii utilizate in investigatia penala. Aceste activitati presupun in concret urmatoarele:

-daca incheierea de autorizare a supravegherii tehnice dispusa de judecatorul de drepturi si libertati respecta cerintele prevazute de articolul 140 alineatul 5 Cod Procedura Penala si mandatul de supraveghere corespunde dispozitiilor din actul procedural (aceasta deoarece procedura penala nu prevede cale de atac impotriva incheierii art. 140 alineatul 7);

-daca autorizatia emisa de procuror in conditiile articolului 141 Cod Procedura Penala a fost confirmata de judecatorul de drepturi si libertati in sensul celor prevazute de articolul 141 alineatul 3 Cod Procedura Penala si au fost inaintate procesele-verbale de redare rezumativa a activitatilor de supraveghere tehnica efectuate;

-daca la dosarul cauzei incheierea judecatorului de drepturi si libertati care dispune infirmarea masurii luate de procuror este insotita si de procesul-verbal de distrugere a probelor obtinute;

-si nu in ultimul rand, dar deosebit de relevant: daca punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica respecta criteriile prevazute de articolul 142 Cod Procedura Penala.

Avand in vedere aceste obligatii de verificare a mijloacelor probatorii ce fac obiectul exceptiilor de nelegalitate in procedura de Camera Preliminara, atentia judecatorului trebuie sa vizeze in etapa urmatoare examinarea procesului-verbal de consemnare a activitatilor de supraveghere tehnica.

In opinia noastra, verificarea rezultatelor acestor mijloace de proba ofera garantia unei administrari corecte a probatoriilor in faza de judecata. Continutul datelor furnizate de aceste mijloace probatorii vizeaza fapte, imprejurari atat in favoarea cat si in defavoarea inculpatului, motiv pentru care trebuie sa fie o oglinda fidela a actului de autorizare.

Mentionam ca acest proces-verbal constituie PROBA in procesul penal si este actul care incheie practic operatiunea de supraveghere tehnica.

Daca in faza de Camera Preliminara judecatorul se apleaca numai asupra aspectelor de legalitate a probelor ce sunt contestate, activitati care se finalizeaza cu sanctionarea procedurala prevazuta de articolul 102 alineatul 3 Cod Procedura Penala (nelegalitatea dispunerii autorizarii sau administrarii probei), in faza de judecata instanta in cursul cercetarii judecatoresti este obligata sa asculte, sa vizioneze suportul pe care au fost inregistrate activitatile de supraveghere tehnica, urmand sa-si formuleze propriile concluzii asupra modalitatilor de savarsire a faptelor.

In ambele situatii, daca supravegherea tehnica drept procedeu probatoriu a fost realizata cu incalcarea conditiilor legale prevazute de articolele 138-146 din Codul Procedura Penala, inclusiv a celor referitoare la organele judiciare abilitate sa puna in executare mandatul de supraveghere, efectul imediat este cel al constatarii de catre judecator a nulitatii probelor astfel obtinute. Iata de ce observatiile noastre vizeaza importanta procedurii de ascultare, vizionare a inregistrarilor numai dupa ce in prealabil au fost operate verificari sub aspectul legalitatii probelor raportate la conditiile de forma si fond ale emisiunii mandatului si ale efectuarii supravegherii tehnice.

Circumstantiindu-ne considerentelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/16.02.2016, constatam ca este obligatoriu ca masurile de supraveghere tehnica sa fie administrate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil atat pentru persoana (subiect al masurii), cat si pentru organele judiciare (procuror, instanta de judecata).

Credem ca acest cadru normativ invocat in argumentatia Curtii Constitutionale este completat, garantat de accesibilitatea partilor la probatoriul administrat la urmarirea penala in limitele garantiilor procesuale oferite de articolul 94 raportat la articolul 83 Cod Procedura Penala. Necesitatea audierii, vizionarii nemijlocite a mijloacelor de proba rezultate din punerea in executare a mandatelor de supraveghere, se impune atat in procedura de Camera Preliminara cat si in faza de judecata, procesul penal reprezentand cadrul in care rolul instantei de judecata, al judecatorului, este primordial in aflarea adevarului judiciar.

Pentru a da eficienta activitatilor precizate (audiere, vizionare, etc.), consideram a fi utila existenta unei colaborari intre serviciile IT ale instantelor si cele ale organelor abilitate de lege sa puna in executare mandatele de supraveghere. O alternativa, in viziunea noastra, ar fi si posibilitatea de uniformizare a standardelor de vizualizare a fisierelor ce apartin operatorilor, persoanelor care sunt chemate sa ofere sprijin tehnic la executare masurilor de supraveghere (exportarea materialelor audio-video intr-un format accesibil sistemului informatic existent in instante la acest moment)”.