Detinutii din arestul central al Politiei Capitalei sunt supravegheati video si fotografiati in celule si "la vorbitor", la cererea Directiei Nationale Anticoruptie. Dezvaluirea socanta a fost facuta de jurnalistul Victor Ciutacu la Romania TV, cu ocazia prezentarii unor documente care arata ca omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky (foto) a fost supravegheat video, audio si fotografiat in arestul central al DGPMB, in celula in care a fost cazat, dar si la vorbitor unde aveau loc si intalnirile cu aparatorul sau. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul judecatorei Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucuresti care a emis un mandat de interceptare pe numele lui Strutinsky care dadea Directiei Nationale Anticoruptie dreptul de a "supraveghea video, audio sau fotografia, inclusiv prin patrunderea in spatii private, respectivul Arestul DGPMB – inclusiv in spatiul rezervat vorbitorului, precum si in camera 9 (o celula de 16 metri patrati cu 3 paturi suprapuse pentru 9 persoane si toaleta turceasca cu perdea, in care este repartizat Strutinsky Sorin Gabriel alaturi de Dorin Cocos si Gheorghe Stefan zis Pinalty) in vederea activarii sau dezactivarii mijloacelor tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice". 

Posibilitatea interceptarii, supravegherii audio/video si fotografierii unui detinut inculpat ridica totusi o problema de legalitate, intrucat prin aceasta tehnica a fost posibila interceptarea discutiilor dintre persoana aflata in arest si avocatul sau. In opinia noastra, mandatul de ascultare a discutiilor intre client si avocatul sau reprezinta o incalcare a dreptului la apararea prevazut oricarui cetaten, dar si o violare a drepturilor avocatului intrucat, prin ascultarea discutiilor, procurorii puteau avea acces la strategia apararii, avand astfel posibilitatea sa o saboteze.

Aceasta intrucat, in noua forma a Legii nr. 51/1995 privind organizarea si functionarea profesiei de avocat este interzisa interceptarea discutiilor dintre avocat si clientul sau. Mai mult, in actul normativ mai sus enuntat se prevede clar ca in cazul interceptarii unor astfel de discutii intre client si avocat, probele obtinut sunt lovite de nulitate, urmand sa fie distruse de procuror. Suntem astfel tare curiosi ce s-a intamplat cu respectivele inregistrari si daca au fost cumva mentinute si folosite in dosar.

Aceste aspecte sunt prevazute la articol 35 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 care stabileste ca "nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege", iar in cazul in care sunt suprinse astfel de discutii alin. 3 al aceluiasi articol stabileste ca "daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Judecatorul dispune informarea avocatului".

Fata de aceasta situatie, Lumeajustitiei.ro apreciaza ca se impune ca Uniunea Nationala a Barourilor din Romania condusa de avocatul Gheorghe Florea sa reactioneze la dezvaluirile facute de Romania TV si ii solicitam sa apere profesia de avocat, nefiind permisa violarea secretul profesional al avocatilor si nici dreptul la aparare asigurat oricarui cetatean.

Inculpatii DNA sunt ascultati in delir, si afara si in inchisoare

Potrivit documentelor prezentate de Romania TV, afaceristul Sorin Strutinsky, dar si fostul edil al Constantei Radu Mazare au fost interceptati inca de cand se aflau in libertate, existand pe numele lor doua mandate de "interceptare a comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta", "supravegherea video, audio sau fotografiere" si "localizare sau urmarire prin mijloace tehnice".

Primul mandat de acest fel a fost prelungit de judecatoarea Luminita Speranta Tartau de la Tribunalul Bucuresti in data de 7 ianuarie 2015 (facsimil 1). La acea data, Radu Mazare si Sorin Strutinsky se aflau in libertate, acestia fiind arestati in 16 martie 2015, cand DNA a cerut arestarea lui Mazare, respectiv in 4 februarie 2015 cand Strutinsky a fost retinut si ulterior arestat.

Mandatul de 30 de zile dat de judecatoarea Luminita Speranta Tartau a fost prelungit apoi in 6 februarie 2015 de partenera vestitului judecator Dorel Matei, judecatoarea Anamaria Tranca (facsimil 2):

In cele din urma, cea care a permis Directiei Nationale Anticoruptie sa aiba acces la discutiile private ale inculpatului Sorin Strutinsky cu orice persoana il vizita la vorbitor, inclusiv avocatul sau, precum si sa intre in celula nr. 9 unde mai erau cazate si alte persoane care nu se aflau sub supraveghere (dar cu toate acestea erau ascultate) si deci in intimitatea unei persoane a fost judecatoarea Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucuresti, care a emis mandatul de supraveghere tehnica nr. 12/IJ.P/10 februarie 2015 (facsimil 3):

Noua Lege a avocaturii nu i-a picat deloc bine sefei DNA

Trebuie amintit in acest context ca, in 2016, cand se lucra intens la noul proiect de Lege a avocaturii, sefa DNA se declara nemultumita de prevederile cuprinse in actul normativ, acuzand ca acestea restrang drepturile procurorilor care nu si-ar mai putea exercita profesia. Mai exact, Laura Kovesi si-a exprimat atunci vehement dezacordul fata de posibilitatea ca procurorii sa nu mai poata perchezitiona, ridica, sechestra sau confisca documente, comunicari, bunuri din cabinetele avocatilor. In opinia sefei DNA, prin introducerea acestor prevederi “ar fi creata o forma de imunitate pentru avocati”, ceea ce ar face ca “strangerea mijloacelor de proba si tragerea la raspundere penala a avocatilor” sa fie “mult ingreunata, dand nastere unui statut de impunitate fara echivalent”. In plus, aprecia atunci Laura Kovesi, prevederile care se doreau cuprinse in noua Lege a avocaturii “nu corespund unei nevoi sociale actuale si pot duce la imposibilitatea finalizarii unor cauze aflate pe rolul organelor de urmarire penale care privesc savarsirea unor infractiuni savarsite de avocati”.

Din nefericire pentru Kovesi, Legea a fost adoptata in forma propusa initial, iar una dintre prevederile care a starnit nemultumire a fost cea prevazuta la articolul 35.

Iata ce prevede noua Lege a avocaturii nr. 51/1995, actualizata prin Legea nr. 25/2017 la articolul 35:

"(1)Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.

(1^1)Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:

a)inscrisurile care contin comunicari intre avocat si clientul sau;

b)inscrisurile care contin consemnari efectuate de catre avocat cu privire la aspecte referitoare la apararea unui client.

(2)Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

(3)Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute in art. 139 alin. (2) din Codul de procedura penala. Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Judecatorul dispune informarea avocatului."