Moment de cumpana pentru sistemul judiciar din Romania, dupa ce judecatoarele Lavinia Lefterache, Luciana Mera si Lucia Tatiana Rog de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis, marti 12 aprilie 2016, cererea de sesizare a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si (3) din Legea de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de avocatul Dan Chitic (foto), aparatorul fostului senator Sorin Rosca Stanescu, in dosarul in care acesta a solicitat recalificarea in recurs ordinar a recursului in casatie formulat impotriva solutiei de condamnare din dosarul Rompetrol, ca urmare a considerentelor retinute de judecatorii CCR in decizia nr. 19/2016, publicata zilele trecute: „Hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii procesuale penale noi sunt supuse cailor de atac prevazute de legea veche”.

Inainte de a prezenta integral cererea de sesizare a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate formulata de de Sorin Rosca Stanescu prin avocatul Dan Chitic si admisa pe loc de completul Lefterache-Mera-Rog, sa spunem ca fostul senator - ca de altfel toti ceilalti 10 inculpati trimisi la inchisoare de judecatorarele Cristina Craiu si Mihaela Nita de la Curtea de Apel Bucuresti in dosarul Rompetrol - reclama faptul ca a avut parte de un proces in care nu au fost aplicate pe deplin nici vechile dispozitii procesual penale, nici prevederile din noul Cod de procedura penala. Concret, Sorin Rosca Stanescu acuza ca i-a fost amputat dreptul la un grad de jurisdicite, fiind achitat la fond printr-o sentinta pronuntata in 2012, adica inainte de intrarea in vigoare a NCPP, si condamnat in apel printr-o decizie fara cale de atac pronuntata dupa adoptarea NCPP. Or, si vechea reglementare, si noile dispozitii procesual penale intrate in vigoare la 1 februarie 2014, prevad trei grade de jurisdictie, dupa cum urmeaza:

VCPP: fond si doua cai de atac ordinare (apel si recurs)

NCPP: camera preliminara, fond si o cale de atac ordinara (apel)

Sa mai spunem ca in aceeasi situatie se afla poate sute, daca nu mii de inculpati, unii dintre ei persoane de notorietate - cum ar fi de exemplu politisitul Cristian Cioaca, celebrul fotbalist Gica Popescu si ceilalti sapte condamnati din dosarul Transferurilor de fotbalisti - iar altii, necunoscuti opiniei publice.

De asemenea, este de asteptat ca verdictul pe care Curtea Constitutionala il va da pe exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala sa fie in acord cu recenta solutie a aceleiasi instante de contencios constitutional. Iata ce au statuat judecatorii CCR in paragraful 21 din decizia nr. 19/19.01.2016, decizie adoptata in unanimitate si devenita obligatorie la 30 martie 2016, prin publicarea in Monitorul Oficial:

„In ceea ce priveste ipoteza pusa in discutie de catre autorul exceptiei, in prezenta cauza, si anume problema competentei in cazul in care inculpatul dobandeste calitatea de deputat sau senator dupa solutionarea cauzei in prima instanta, Curtea constata ca, potrivit art. 8 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprins dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, 'Hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare ale acestora, prevazute de legea noua'. Per a contrario, hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii procesuale penale noi – in cauza, fiind vorba de Sentinta penala nr. 726 din 28 august 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare prevazute de legea veche, dispozitiile privind situatiile tranzitorii din Legea de aplicare a noului Cod de procedura penala nefacand vreo distinctie referitor la exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor pronuntate anterior intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala in functie de calitatea persoanei inculpatului. Or, potrivit art. 28/1 pct. 2 din Codul de procedura penala din 1968, 'Curtea de apel, ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale'. In acelasi mod, normele procesual penale in vigoare, respectiv art. 38 alin. (2), stabilesc ca 'Curtea de apel judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de judecatorii si de tribunale', competenta, in materia cailor de atac, fiind stabilita de legiuitor in raport cu instanta care a pronuntat hotarara atacata”.

24 mai 2016 este urmatorul termen fixat de instanta suprema in cauza ce are ca obiect recursul in casatie formulat de Sorin Rosca Stanescu impotriva deciziei din 7 octombire 2014 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul Rompetrol, cauza in care fostul senator a solicitat recalificarea caii de atac extraordinare a recursului in casatie in recurs ordinar, ca efect al considerentelor deciziei CCR nr. 19/19.01.2016.

Prezentam in continuare exceptia de neconstitutionalitate a art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala, formulata de avocatul Daniel Chitic:

"Domnule presedinte,

Subsemnatul Rosca Stanescu Sorin Stefan, recurent in dosarul nr. 2280/1/2015, prin avocat Daniel MV Chitic, cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatura Daniel MV Chitic in Bucuresti, Bd. Hristo Botev nr. 7 et. 4 ap. 4 Sector 3, in conformitate cu dispozitiie art. 11 alin. (1) pct. A. lit. d) si ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei, republicata, cu mod. si complet. urmatoare, ridic

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata din Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14.08.2013, cu modificarile si completarile ulterioare, privind competenta de solutionare a apelurilor aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a noul Cod de procedura penala (NCPP), si respectiv efectele deciziilor pronuntate in apelurile solutionate potrivit alin. (1) a articolului 10, texte de lege care se afla in stare de contencios constitutional cu urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala:

- art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei in Romania;

- art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii;

- art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii;

- art. 24 alin. (1) din Constitutie, privind dreptul la aparare;

- art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Intrunirea conditiilor de admisibilitate a exceptiei invocate:

Rog Onorata Instanta ad quo sa constate ca aceasta exceptie este admisibila in raport de exigentele art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, rep., intrucat a fost invocata de o persoana care are calitate in cauza, exceptia nu a fost pana in prezent solutionata si admisa de Curtea Constitutionala a Romaniei, dispozitiile legale la care face referire exceptia au directa legatura cu solutionarea recursului in casatie declarat de subsemnatul, astfel cum voi arata in continuare, si, nu in ultimul rand, solutia ce ar putea fi data in prezenta cauza poate fi influentata de pronuntarea asupra acestei exceptii de neconstitutionalitate.

Astfel, in sedinta publica din data de 29 martie 2016, am solicitat completului de judecata a Sectiei Penale din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, tinand cont de considerentele cuprinse in paragraful 21 din Decizia nr. 19/2016 a Curtii Constitutionale, recalificarea caii de atac in cauza, din recurs in casatie, in recurs pe vechiul cod de procedura penala.

Procurorul de sedinta – domnul magistrat Sorin Vladescu din cadrul PICCJ-DIICOT-Structura Centrala, 'avand cuvantul cu privire la cererea de recalificare a caii de atat din recurs in casatie in recurs, a solicitat respingerea cererii, intrucat calea de atac este prevazuta de lege, fiind aplicabile dispozitiile art. 10 din Legea nr. 255/2013 care prevede ca apelurile in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a legii 255/2013 care prevede ca apelurile in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a legii se solutioneaza potrivit legii noi. Precizeaza ca acest text de lege nu a fost declarat neconstitutional, astfel ca recursul in casatie, care a fost admis in principiu, este calea de atac legala in cauza'. (paragraful 4 de la pag. 2 a Incheierii de sedinta din data de 29 martie 2016).

Pe cale de consecinta, dezlegarea cererii noastre de recalificare a caii de atat este in mod determinand tinuta de clarificarea problemei de contencios constitional ce face obiectul prezentei exceptii.

In concluzie, va rugam sa constatati admisibila prezenta exceptie.

Dezvoltarea exceptiei

Exceptia priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, avand urmatoarea formulare:

'(1) Apelurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala se solutioneaza de catre aceeasi instanta, potrivit dispozitiilor din legea noua privitoare la apel.

(3) Deciziile pronuntate in apelurile solutionate potrivit alin. (1) si (2) sunt definitive, in conditiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedura penala.',

texte de lege care se afla in stare de contencios constitutional cu urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala:

- art. 1 alin. (5) privind suprematia Constitutiei in Romania: 'ARTICOLUL 1. Statul roman. (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”;

- art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii: 'Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.';

- Art. 16 alin. (1) din Constitutie, privind egalitatea cetatenilor in fata legii: 'Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.';

- Art. 24 alin. (1) din Constitutie, privind Dreptul la aparare: 'Dreptul la aparare este garantat.';

- art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Prezentarea conflictului constitutional:

In prezenta cauza avem urmatorul calendar al judecatii:

-La data de 28.08.2012, Tribunalul Bucuresti pronunta in prezenta cauza Hotararea penala nr. 726/2012. Hotararea este data 'cu apel', exercitat in termen de DIICOT si Ministerul Finantelor Publice (MFP) conform prevederilor anteriorului Cod de procedura penala (din 1968);

-In data de in data de 25.04.2013 este motivata hotararea;

-In data de 14.06.2013 sunt depuse motivele de apel de catre DIICOT;

-In data de 01.08.2013 sunt depuse motivele de apel formulate de MFP;

-La data de 01.02.2014 intra in vigoare noul Cod de procedura penala;

-La 06.03.2014 s-a inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti cauza, pentru judecata in apel, in cadrul caruia am fost condamnat definitiv si incarcerat!

Consider ca s-a datorat caracterului neconstitutional al art. 10 din Legea nr. 255/2013 lipsirea subsemnatului de calea de atac a recursului prevazut de anteriorul Cod de procedura penala (din 1968), desi la momentul la care s-a inceput judecata aceasta cale de atac era prevazuta in legislatia procesual penala si deci previzibila.

O astfel de situatie atesta conflictul constitutional dintre prevederile Legii nr. 255/2013 si principiul constitutional al dreptului la aparare, care include si principiul previbilitatii cailor de atac.

Motivarea exceptiei de neconstitutionalitate:

Pe langa interpretarea legico-juridica a textelor din Constitutie si din noul Cod de procedura penala, in sustinerea prezentei exceptii intelegem sa invocam DECIZIA nr. 19 din 19 ianuarie 2016, publicata in Monitorul official al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 30.03.2016, in care, la paragraful 21, cu unanimitate, Curtea Constitutionala a retinut:

'21. In ceea ce priveste ipoteza pusa in discutie de catre autorul exceptiei, in prezenta cauza, si anume problema competentei in cazul in care inculpatul dobandeste calitatea de deputat sau senator dupa solutionarea cauzei in prima instanta, Curtea constata ca, potrivit art.8 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.515 din 14 august 2013, "Hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilorde exercitare ale acestora, prevazute de legea noua. Per a contrario, hotararile pronuntate in prima instanta anterior intrarii in vigoare a legii procesual penale noi - in cauza, fiind vorba de Sentinta penala nr.726 din 28 august 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare prevazute de legea veche…'

Tinand cont de Decizia nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, adoptata de Plenul Curtii Constitutionale in data de 17 ianuarie 1995, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 16 din 26.01.1995, in care la paragraful 4. alin. (3) s-a retinut: 'este unanim recunoscut, in practica si doctrina, ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Solutia este aceeasi si pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale', consideram ca articolul 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii si face ca o lege noua sa fie aplicabila unei proceduri de judecata anterioara intrarii in vigoare a noii legi, mutatis mutandis infrangand principiul 'tempus regit actum'.

In doctrina s-a aratat ca 'din principiul aplicarii imediate a legii procesual penale rezulta ca aceasta este numai activa si niciodata extraactiva, adica nu se va aplica in trecut la acte si la raporturi trecute; nu mai poate avea eficienta asupra unui act procesual efectuat anterior intrarii ei in vigoare (...) ceea ce s-a facut sub imperiul legii anterioare nu se mai poate desface prin legea noua; actele procesuale efectuate sub legea veche, dupa normele acesteia, isi pastreaza valabilitatea lor originara, si deci toate efectele legale' (Traian Pop, Drept procesual penal, Vol. I, Ed. Tipografia Nationala S.A., Cluj, 1946, p. 210).

Textul de lege invocat prejudiciaza ireversibil regulile fundamentale de drept privind aplicarea in timp a legii procesual penale si principiul strictei legalitati a procesului penal intrucat dispozitiile tranzitorii prevazute in Legea nr. 255/2013 ar deveni inaccesibile si imprevizibile.

Or, reglementarile care incalca dreptul la libertate si siguranta al persoanei trebuie sa fie accesibile si previzibile. Cu privire la conditia accesibilitatii, instanta europeana a subliniat ca sintagma 'ingerinta prevazuta de lege' nu se refera numai la o simpla trimitere la dreptul intern, ci vizeaza si 'calitatea legii', aceasta trebuind sa fie compatibila prevederile art. 8 din Conventie, adica sa protejeze persoana impotriva interferentelor arbitrare ale autoritatilor judiciare. Din aceasta cerinta rezulta nu numai necesitatea ca legea sa fie accesibila persoanei vizate, ci, in plus, este necesar ca persoana sa fie capabila sa prevada consecintele legii respective.

In cazul de fata in mod evident s-a incalcat garantia accesibilitatii si previzibilitatii legii intrucat am fost lipsit de calea de atac a recursului, prevazuta de anteriorul Cod de procedura penala, sub imperiul caruia am fost trimis in judecata penala, in baza unui temei legal (art. 10 alin. 1 si 3 din Legea nr. 255/2013), care nu era previzibil la data inceperii judecatii.

Activitatea de legiferare presupune ca reglementarea relatiilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative se realizeaza cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc, Constitutia consacrand in art. 1 alin. (5) principiul constitutional al suprematiei acesteia. Autoritatile cu competente normative au obligatia conformarii prevederilor constitutionale, legale si principiilor de drept atunci cand elaboreaza acte normative, precum si asigurarea calitatii legii, in sens larg. Calitatea legii presupune ca in procesul de elaborare a actelor normative sa fie indeplinite doua conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. Cele doua notiuni sunt utilizate atat in cadrul controlului de conventionalitate exercitat de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si in cadrul controlului de constitutionalitate exercitat de catre Curtea Constitutionala, aceasta din urma facand trimitere, in repetate cazuri, la jurisprudenta CEDO.

Notiunea de previzibilitate a fost definita chiar de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 61/2007 (M. Of. nr. 116 din 15 februarie 2007), ca fiind posibilitatea pe care o ofera celor interesati insasi norma juridica de a-si reprezenta consecintele punerii ei in opera ori cele ce deriva din incalcarea sau ignorarea ei. Asa cum s-a subliniat in doctrina 'previzibilitatea s-ar polariza astfel in jurul „urmarilor” efectivitatii normei' (I. Deleanu, "Accesibilitatea" si "previzibilitatea" legii in jurisprundenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale Romane, Dreptul nr. 8/2011, p. 60).

In aceeasi lucrare se arata ca in considerentele mai multor decizii ale Curtii Constitutionale ce au avut in vedere 'calitatea legii', exprimata in general prin sintagma lege 'accesibila si previzibila', judecatorii Curtii au facut referire la sintagma 'clara, precisa, previzibila si predictibila', atribute chiar aritmetic indicate prin evocarea 'celor 4 conditii'.

Cu privire la notiunea de predictibilitate, plecand de la definitia termenului, autorul arata ca aceasta semnifica 'posibilitatea destinatarului normei de a prevedea rezonabil evolutia reglementarii, norma juridica inscriindu-se astfel sub cupola imperativului securitatii juridice, iar ca o varianta a acesteia, sub imperativul principiului increderii legitime, ca asteptarile lui, derivate din reglementare, nu vor fi deturnate sau nu vor fi substantial modificate. Pe scurt increderea destinatarului reglementarii in stabilitatea acesteia pe o perioada rezonabila si previzibila'. In final se se subliniaza faptul ca insasi Curtea sugereaza o astfel de abordare atunci cand a afirmat ca 'modificarile succesive ale reglementarii au afectat caracterul previzibil al normei'.

Accesibilitatea legii priveste, in principal, aducerea la cunostinta publica a acesteia, care se realizeaza prin publicarea actelor normative. Exista insa si o alta semnificatie a notiunii de accesibilitate, asociata exigentei previzibilitatii legii, si anume aceea care priveste modul de receptare a continutului actelor normative de catre corpul social, in sensul de intelegere a acestora. Norma juridica trebuie sa fie clara, inteligibila.

Norma criticata prin prezenta exceptie, este insuficient accesibila, precisa si previzibila, in sensul in care s-a exprimat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in numeroase hotarari referitoare la statul roman, dintre care citez cauza Arsenovici impotriva Romaniei, Hotararea din 7 februarie 2008, definitiva la 7 mai 2008, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 325, din 18 mai 2010, conform careia principiul legalitatii presupune existenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile in ceea ce priveste aplicarea lor.

Mai mult, Curtea Europeana a aratat ca 'chiar si in conditiile in care legea este accesibila si previzibila', ea trebuie sa aprecieze daca 'modalitatea in care dreptul intern este interpretat si aplicat produce efecte conforme cu principiile Conventiei', daca normele sunt 'suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor'.

Pe fondul exceptiei de neconstitutionalitate, rog Onorata Curte Constitutionala sa admita exceptia de neconstitutionalitate ridicata din subsemnatul in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala in Dosarul nr. 2280/1/2015 al acelei instante si sa constate ca dispozitiile art. 10 alin. (1) si (3) din Legea nr. 255/2013 sunt neconstitutionale intrucat incalca principiul neretroactivitatii legii.

Depunem prezenta cerere in 3 exemplare.

Asigurandu-va de cele mai inalte consideratiuni profesionale,

recurent-petent,

Rosca Stanescu Sorin Stefan"

*Cititi si cererea de recalificare a caii de atac formulate de Sorin Rosca Stanescu