Sentinta pentru fostul judecator si membru CSM Adrian Toni Neacsu. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis joi, 15 mai 2014, achitarea lui Neacsu in dosarul in care acesta a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu. Hotararea, care nu este definitiva, a fost luata de judecatorii Sandel Macavei, Maricela Cobzariu si Sofica Dumitrascu. Totodata, cei trei magistrati au dispus si achitarea fostului sofer al lui Neacsu, Angel Rosca.  Decizia de achitare dispusa de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie vine dupa doua amanari ale pronuntarii deciziei definitive.

Adrian Toni Neacsu: "Dosarul asta mi-a stat pe suflet ca o piatra de moara"

Din informatiile pe care le avem, cel care i-a comunicat lui Adrian Toni Neacsu ca a fost achitat a fost chiar avocatul sau Alexandru Chiciu (foto 2), care l-a aparat pe tot parcursul acestui proces. La auzul acestei informatii, Toni Neacsu a respirat usurat si cu o voce tremuranda a exclamat: "Dosarul asta mi-a stat pe suflet ca o piatra de moara!"

Adrian Toni Neacsu a fost trimis in judecata  in 2013, procurorii DNA acuzandu-l de abuz in serviciu. Mai exact, DNA sustinea ca Neacsu ar fi falsificat documente justificative si a incasat in baza acestora suma de 66.942 lei, reprezentand venituri din salarii si drepturi asociate aferente unui numar de 48 de zile in care a absentat nemotivat de la serviciu.

Iata minuta ICCJ - fapta nu e prevazuta de legea penala:

“In temeiul art. 17 alin.2 rap. la art.16 lit.b in referire la art.396 alin.5 cod procedura penala, achita pe inculpatul Neacsu Adrian Toni pentru infractiunile prev. de art.52 alin.3 cu aplicarea art.297 alin.1 cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si art.35 al. 1 cod penal; art.321 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal; art. 52 alin.3 cod penal rap. la art. 323 teza I cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal si art.322 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal. In temeiul art. 17 alin.2 rap. la art.16 lit.b in referire la art.396 alin.5 cod procedura penala, achita pe inculpatul Rosca Angel Gabriel pentru infractiunile prev. de art. de art.52 alin. 3 cu aplicarea art.297 alin.1 cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare si art.35 al. 1 cod penal; art.321 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal; art. 323 teza I cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal si art.322 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal.

Respinge actiunea civila formulata de Consiliul Superior al Magistraturii impotriva inculpatului Neacsu Adrian Toni. Ridica masura sechestrului asigurator instituita asupra bunurilor imobile apartinand inculpatului Neacsu Adrian Toni, prin ordonanta nr.3/P/2013 din 28.02.2013 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Sectia de Combatere a Coruptiei.

In baza art.25 alin.5 cod procedura penala, lasa nesolutionata actiunea civila formulata impotriva inculpatului Rosca Angel Gabriel. In baza art.397 alin.5 cod procedura penala mentine masura sechestrului asigurator instituita asupra bunurilor imobile apartinand inculpatului Rosca Angel Gabriel, prin ordonanta nr.3/P/2013 din 05.03.2013 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Sectia de Combatere a Coruptiei. In baza art.275 alin.3 cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronuntata in sedinta publica, azi 15 mai 2014”.

Practic, potrivit minutei, Adrian Toni Neacsu a fost trimis in judecata pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala. Neacsu a fost achitat in baza articolului 17 alin. 2 din Codul de procedura penala, raportat la articolul 16 litera b din Codul de procedura penala.

Potrivit articolului 17, alin.2, “in cursul judecatii actiunea penala se stinge prin ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitare sau incetare a procesului penal”. Iar articolul 16 - “Cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale”, prevede:

(1) Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca:

b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.

Adrian Toni Neacsu a fost filat de servicii

DNA a inceput urmarirea penala impotriva lui Adrian Toni Neacsu la scurt timp dupa ce judecatorul s-a opus alegerii unui procuror - in speta, Oana Haineala, in fruntea Consiliului. In foarte scurt timp, procurorii au pus in miscare actiunea penala impotriva lui Adrian Toni Neacsu, acesta fiind suspendat din functie, astfel ca Oana Haineala, Alina Ghica si Cristi Vasilica Danilet au scapat de cel mai vehement contestatar.

Ne amintim ca procurorii DNA au intrat in sediul CSM intr-o zi de duminica, de la inceputul anului 2013, si au perchezitionat, in mod abuziv, biroul magistratului, ridicandu-i acestuia calculatorul. Neacsu era filat insa de mai multa vreme. Iar acest lucru reiese chiar din dosar.

In cele opt volume ale cauzei aflate pe rolul ICCJ se regasesc mai multe documente care scot la iveala faptul ca fostul judecator si membru CSM a fost monitorizat de serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor. Un exemplu il constituie Procesul-Verbal de sesizare din oficiu, din 10 ianuarie 2013, intocmit de procurorul sef serviciu Mariana Alexandru, pe care Lumeajustitiei.ro l-a publicat, in exclusivitate, la mijlocul lunii martie 2014: "Din datele si informatiile primite de la serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor (...), rezulta ca judecatorul Neacsu Adrian-Toni, membru in CSM, ar fi savarsit in anul 2012 urmatoarele fapte de coruptie..."

Oana Haineala: "Neacsu Adrian Toni a avut si are o perceptie deformata asupra a ceea ce trebuie sa fie un membru CSM, raportat la statutul de demnitar si la calitatea de reprezentant al judecatorilor care l-au ales in Consiliu"

Intr-o ampla declaratie data la DNA, pe 25 martie 2013, fosta presedinta a CSM a detaliat cu lux de amanunte modalitatea de intocmire, inregistrare si avizare a documentelor vizand plata drepturilor de natura salariala si asociate a personalului CSM si a oferit informatii referitoare la prezenta la serviciu in semestrul al doilea al anului 2012 a lui Adrian-Toni Neacsu si a soferului care il deservea pe acesta, Angel-Gabriel Rosca. In declaratia data procurorilor, Oana Andrea Schmidt-Haineala l-a acuzat pe Adrian-Toni Neacsu ca se victimizeaza, prin campanii mediatice care pun presiune pe CSM, si ca are "o perceptie deformata" a statutului de membru ales al Consiliului, dar nu inainte de a tine sa precizeze ca nu se afla in relatii de dusmanie cu fostul judecator. Tot Haineala a povestit un episod consumat cu o jumatate de an inainte de pretinsa comitere de catre Neacsu a faptelor pentru care este acuzat de DNA. Concret, fosta sefa a CSM a declarat ca a refuzat sa-i avizeze lui Neacsu o cerere de diurna, neluand in considerare justificarea potrivit careia drumul ar fi fost inchis din cauza zapezii si astfel membrul CSM nu a reusit sa ajunga la sedinta. In apararea Oanei Haineala, sustine aceasta, a sarit atunci Mircea Aron, in timp ce Horatius Dumbrava si Alexandru Serban s-au pozitionat de partea lui Neacsu: "Am decis sa nu-i avizez cererea de diurna pentru zilele in care a absentat, intrucat asemenea plata era nejustificata potrivit legii. Judecatorul Neacsu Adrian-Toni mi-a reprosat atat personal acest lucru, cat si ulterior intr-o sedinta de plen in care a sustinut din nou ca absenta de la serviciu a fost motivata de fenomene meteorologice si ca ar fi avut dreptul si la diurna de detasare. Stiu ca atunci a intervenit in favoarea mea judecatorul Mircea Aron, care s-a aratat indignat de sustinerile judecatorului Neacsu, reprosandu-i faptul ca a solicitat diurna, desi a recunoscut si el ca nu a venit la serviciu. Imi amintesc de asemenea ca judecatorii Dumbrava si Serban i-au luat apararea judecatorului Neacsu Adrian-Toni, sustinand ca nu trebuia sa i se taie diurna, desi punctele lor de vedere erau impotriva legii".

Prezentam alte cateva pasaje din declaratia de martor pe care Oana Andrea Schmidt-Haineala a dat-o la sediul DNA, pe 25 martie 2013:

"Activitatea membrilor CSM se desfasoara potrivit legii pentru exercitarea sarcinilor specifice mandatului, in niciun caz nu poate fi justificata absenta de la locul de desfasurare a activitatii, respectiv sediul CSM, pe teoria muncii la domiciliu, deoarece un asemenea punct de vedere nu are niciun suport legal.

Instituirea si existenta bazei electronice E-map la nivelul CSM nu e si nici nu poate fi un argument in sprijinul ideii ca mambrii CSM pot sa isi desfasoare activitatea la domiciliu. E-map a fost creata cu acces restrans doar pentru membrii CSM si aparatul tehnic, realizat pe baza de user si parola, in scopul facilitarii activitatii CSM, a unei evidente stricte si corecte a lucrarilor si pentru evitarea birocratiei, respectiv a multiplicarii documentelor interne.

Activitatea CSM nu se desfasoara doar in plen, in sectii si comisii, ci presupune o multitudine de alte sarcini care impun prezenta la sediul institutiei.

(...)

Niciodata nu a existat o discutie la nivelul CSM sau vreo cutuma in sensul ca membrii CSM pot veni la sediul institutiei dupa bunul plac, in mod arbitrar, pentru ca, evident, un asemenea mod de desfasurare a activitatii ar fi impotriva legii.

Imi amintesc faptul ca la inceputul anului 2012 am constatat absenta de la sedinta de plen sau de sectie a domnului judecator Neacsu Adrian-Toni in conditiile in care nu exista nicio cerere de concediu. Dupa sedinta nu imi mai amintesc daca am discutat cu dumnealui, dar cert este ca am constatat ca lipseste de la serviciu un anumit numar de zile pe care nu mi-l mai amintesc, absente pe care Neacsu le-a justificat prin aceea ca drumul a fost inchis din cauza zapezii. Nu am putut verifica efectiv daca motivatia data de judecatorul Neacsu Adrian-Toni are suport in realitate, dar am decis sa nu-i avizez cererea de diurna pentru zilele in care a absentat, intrucat asemenea plata era nejustificata potrivit legii.

Judecatorul Neacsu Adrian-Toni mi-a reprosat atat personal acest lucru, cat si ulterior intr-o sedinta de plen in care a sustinut din nou ca absenta de la serviciu a fost motivata de fenomene meteorologice si ca ar fi avut dreptul si la diurna de detasare. Stiu ca atunci a intervenit in favoarea mea judecatorul Mircea Aron, care s-a aratat indignat de sustinerile judecatorului Neacsu, reprosandu-i faptul ca a solicitat diurna, desi a recunoscut si el ca nu a venit la serviciu.

Imi amintesc de asemenea ca judecatorii Dumbrava si Serban i-au luat apararea judecatorului Neacsu Adrian-Toni, sustinand ca nu trebuia sa i se taie diurna, desi punctele lor de vedere erau impotriva legii.

De la acel episod, destul de penibil pentru judecatorul Neacsu Adrian-Toni si pentru intreg CSM-ul de altfel, am considerat ca asemenea fenomene nu se vor mai repeta.

(...)

Doresc sa precizez foarte clar faptul ca nu ma aflu in relatii de dusmanie cu judecatorul Neacsu Adrian-Toni, raporturile mele cu acest magistrat fiind politicoase, decente si strict profesionale.

Nu cred ca exista vreo persoana care sa ma poata acuza de comportament necivilizat sau in dezacord cu statutul fata de judecatorul Neacsu.

In opinia mea, acesta in loc sa-si concentreze eforturile si sa-si prezinte apararile in cadrul procesual a declansat si mentine o presiune mediatica asupra CSM incercand sa-si creeze astfel un statut de victima. In realitate, este victima propriilor actiuni.

In opinia mea, Neacsu Adrian-Toni a avut si are o perceptie deformata asupra a ceea ce trebuie sa fie un membru CSM, raportat la statutul de demnitar si la calitatea de reprezentant al judecatorilor care l-au ales in Consiliu".

Procuroarea DNA Elena Matiesescu a cerut pedepse cu suspendare. Reprezentanta CSM: "Doar o solutie de condamnare a celor doi inculpati solutioneaza latura civila"

La termenul din 9 aprilie 2014, atunci cand Completul condus de judecatorul Lucian Macavei a amanat pronuntarea pentru data de 25 aprilie 2014, DNA, prin procuroarea de sedinta Elena Matiesescu, a cerut pedepse cu suspendare pentru Adrian Toni Neacsu si Angel Gabriel Rosca pentru toate cele patru acuzatii, iar reprezentanta CSM a opinat ca repararea prejudiciului material este posibila numai prin condamnarea celor doi, solicitand instantei sa admita actiunea civila asa cum a fost formulata: "Doar o solutie de condamnare a celor doi inculpati solutioneaza latura civila, ceea ce pentru noi ar reprezenta o recuperare mai rapida, mai prompta, a prejudiciului cauzat... Activitatea infractionala e dovedita sub toate aspectele, prin urmare, va rugam sa ne admiteti actiunea civila astfel cum a fost formulata."

Avocatul lui Toni Neacsu: "Apararea subliniaza absenta unor norme metodologice care sa prevada acordarea indemnizatiei cuvenite membrilor in functie de participarea acestora la sedinta cu consecinta micsorarii corespunzatoare a indemnizatiei in caz de absenta nemotivata (…) Drepturile banesti cuvenite magistratului se platesc in considerarea activitatii desfasurate si nu pe temeiul muncii normate"

De cealalta parte, avocatul Alexandru Chiciu - aparatorul lui Adrian Toni Neacsu - a solicitat instantei sa constate lipsa laturii subiective si sa dispuna achitarea clientului sau. Chiciu a invocat in primul rand absenta unor norme explicite din care sa reiasa ca indemnizatia unui membru CSM este conditionata de prezenta la serviciu. Avocatul a aratat ca functiile membrilor CSM sunt de demnitate publica, ca atare, drepturile salariale nu sunt conditionate de activitatea concreta desfasurata. Munca magistratului – judecator, procuror sau membru CSM – nu se desfasoara intr-un interval orar prestabilit, a sustinut Alexandru Chiciu, subliniind ca drepturile banesti se acorda in considerarea activitatii desfasurate si nu pe temeiul muncii la norma.

Avand ultimul cuvant, fostul membru al CSM si-a inceput expunerea aratand ca esenta faptelor ce ii sunt imputate o constituie absenta nemotivata de la locul de munca. Adrian-Toni Neacsu a precizat ca indemnizatia membrilor CSM nu e dependenta de timpul de munca, mandatul fiind unul de natura constitutionala, si a dat exemplul celor doi membri CSM care, in perioada celor doua luni in care nu au venit la serviciu, si-au incasat toate drepturile salariale. Fostul judecator s-a referit, evident, la cazul revocatilor Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica. Pe de alta parte, Toni Neacsu a tinut sa-si recunoasca greseala care l-a adus in postura de a fi urmarit si trimis in judecata, si anume, ignorarea avertismentelor primite in urma conflictului avut, la sfarsitul anului 2012, cu sefa de atunci a CSM, Alina Ghica, si cu vicepresedinta Oana Haineala:

„Mandatul de membru CSM se supune Codului Muncii sau, dimpotriva, altor prevederi? Din punctul meu de vedere, mandatul de membru CSM este un mandat constitutional, este un mandat similar cu cel al senatorilor, deputatilor si membrilor Guvernului. Singurele obligatii ale membrului CSM sunt prevazute in Legea 317/2004. Aceste obligatii sunt colective. (...) Aici discutam despre niste fapte extrem, extrem de grave, dar care, in momentul in care le punem pe hartie, arata cat de neserioase sunt. Sunt convins ca in exercitarea mandatului de membru CSM si chiar in legatura cu aceste fapte care mi se imputa am facut greseli. In mod clar, consider ca daca acordam mai multa atentie, nu ajungeam in fata dumneavoastra acum, pentru ca nu aveam de ce sa fiu „agatat”. Am facut greseala sa nu fiu foarte atent la aspectele materiale, am facut greseala sa ma concentrez pe alte aspecte. Si acum am zeci de plicuri cu fluturasii de salariu care mi-au venit de la CSM care sunt sigiliate, pentru ca niciodata nu m-a interesat cati bani primesc de la CSM. Greseli am facut din acest punct de vedere. (...) In interiorul CSM este un lucru stiut si niciodata nu s-a legat cuantumul indemnizatiei de prezenta la serviciu. (...) Ce s-a intamplat ulterior, faptul ca aceste foi colective de prezenta nu se mai intocmesc in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca o perioada anterioara s-au intocmit, nu arata altceva decat ca membrii CSM au incercat sa se protejeze de o vulnerabilitate creata prin acest dosar, prin modul de interpretare de catre parchet a faptelor din acest dosar. (...) In ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, care este cea mai grava din punctul meu de vedere, mi se imputa ca as fi determinat cu intentie ordonatorul principal de credite sa-mi plateasca drepturi de natura salariala la care nu as fi avut dreptul. E dincolo de orice indoiala ca indemnizatia de membru CSM nu este dependenta de timpul de munca lucrat, rezulta explicit din actele pe care dumneavoastra le aveti la dosar. Va aduc aminte, domnule presedinte, ca in cursul anului trecut, doi membrii CSM nu au venit la serviciu o perioada lunga de timp, dar au primit indemnizatii integrale, li s-au calculat toate drepturile salariale. Acest lucru rezulta din comunicarile oficiale ale CSM. Li s-au calculat integral drepturile de natura salariala cuvenite, li s-au calculat si celelalte drepturi. (...) Aveam biroul pe acelasi etaj cu ordonatorul principal de credite, care putea vedea cand vin si cand nu vin. (...) Absentele mele din CSM, precum si absentele altor colegi, au facut de nenumarate ori obiectul discutiilor din Plenul CSM, deci nu le-am disimulat si nu aveam cum sa le disimulez. (...) Exercitarea mandatului de membru CSM e continua, nu e de opt ore, este de 24 de ore din 24”. Am certitudinea ca nu am savarsit nicio infractiune. Am facut greseala ca nu am dat atentie discutiilor din noiembrie 2012, cand mi se spunea ceea ce urmeaza sa mi se intample. Nu as mai fi ajuns astazi aici”.