Asociatia ROJUST a personalului din justitie – condusa de fosta judecatoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu (foto 1 stanga) – a prezentat joi, 24 iulie 2025, noua concluzii dupa intalnirea avuta in aceeasi zi cu ministrul Justitiei Radu Marinescu (foto 1 centru-stanga) in legatura cu masurile pe care guvernul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan urmareste sa le ia in legatura cu salariile si pensiile judecatorilor si procurorilor.

Mentionam ca ROJUST a fost reprezentata nu doar de catre presedinta Iolanda Grecu, ci si de catre Elena-Maria Tartler (foto 1 centru-dreapta) si Monica-Mihaela Stan (foto 1 dreapta) – foste judecatoare la curtile de apel din Brasov, respectiv Bucuresti.

In esenta, asociatia profesionala a pledat pentru neafectarea salariilor si pensiilor magistratilor, pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale magistratilor, pentru marirea schemelor de personal, precum si pentru relaxarea conditiilor de reangajare a judecatorilor si procurorilor pensionari.

Lumea Justitiei prezinta atat comunicatul Ministerului Justitiei, cat si pe cel al ROJUST, emise dupa intrevedere.

Redam comunicatul MJ (vezi galerie foto la final):

„Intalnirea Ministrului Justitiei, domnul Radu Marinescu, cu reprezentantii Asociatiei personalului din justitie – ROJUST, Bucuresti, 24 iulie 2025

Astazi, 24 iulie, la sediul Ministerului Justitiei, a avut loc o intalnire intre Ministrul Justitiei, domnul Radu Marinescu, si reprezentantii ROJUST – Asociatia personalului din justitie, in cadrul careia au fost purtate discutii constructive privind efectele unor masuri prevazute in Programul de Guvernare 2025–2028 asupra sistemului de justitiei si statului de drept.

In cadrul intalnirii, Ministrul Justitiei, domnul Radu Marinescu, a subliniat deschiderea institutiei pentru dialog si transparenta, reiterand importanta consultarii tuturor partenerilor implicati in sistemul de justitie, inainte de adoptarea oricaror masuri cu impact asupra personalului.

Reprezentantii ROJUST au prezentat punctual preocuparile membrilor asociatiei cu privire la efectele directe pe care anumite masuri propuse in programul guvernamental le-ar putea avea asupra conditiilor si stabilitatii locurilor de munca, asupra drepturilor salariale ale personalului din justitie si drepturilor pensionarilor, dar si eventualele consecinte ale unor masuri, din perspectiva incalcarii principiului securitatii juridice si al protejarii increderii cetatenilor in justitia din Romania.

Au fost purtate discutii in vederea identificarii celor mai potrivite solutii pentru atingerea obiectivelor urmarite de autoritatea executiva pe componenta Justitie, precum aspecte legate de pensiile de serviciu ale magistratilor si necesitatea consolidarii statutului judecatorilor si procurorilor, in contextul abordarii frecvente in spatiul public ale unor subiecte care pot aduce atingere increderii cetatenilor in autoritatea judecatoreasca.

Ambele parti au convenit asupra necesitatii continuarii dialogului institutional si organizarii unor noi intalniri in perioada urmatoare, in vederea identificarii unor solutii echilibrate care sa respecte atat obiectivele de consolidare fiscala, cat si specificul si importanta activitatii personalului din sistemul judiciar”.

Prezentam comunicatul ROJUST:

„Concluziile intalnirii de azi, 24 iulie 2025, dintre domnul ministru al justitiei Radu Marinescu si reprezentantii ROJUST

ROJUST – Asociatia personalului din justitie, prin reprezentanti, in contextul masurilor din Programul de guvernare 2025-2028, a avut azi, 24 iulie 2025, o intrevedere cu domnul ministru al justitiei Radu Marinescu, la sediul Ministerului Justitiei.

Asa cum s-a mentionat si pe pagina oficiala a Ministerului Justitiei, reprezentantii asociatiei au prezentat punctual preocuparile cu privire la efectele directe pe care anumite masuri propuse in programul guvernamental le-ar putea avea asupra sistemului de justitie, dar si alte aspecte de natura a imbunatati actul de justitie si a intari increderea cetatenilor in justitia din Romania.

Printre aspectele discutate s-au numarat:

- necesitatea demararii unei campanii la nivel institutional de constientizare pentru public a rolului si a conditiilor concrete de munca din justitie, avand in vedere ca atacurile constante din mass media fac domeniul neatractiv pentru profesionistii de top (absolventi sau persoane aflate deja in sistem). S-a apreciat ca lipsa de reactie sau insuficienta combatere a campaniei de denigrare a profesiei poate fi cauzata si de obligatia de rezerva impusa deontologic judecatorilor si procurorilor, aspecte ce ar trebui revizuite legislativ ulterior. Argumente suplimentare pe acest subiect pot fi revazute aici (n.r. click aici);

- luarea unor masuri de eficientizare a activitatii, cum ar fi marirea schemei de personal, total insuficenta raportat la incarcatura de dosare pe judecator sau procuror si acoperirea unor cheltuieli de personal prin alocarea fondurilor necesare din sumele reprezentand taxele judiciare de timbru, care sa revina la bugetul de stat centralizat in scopul alocarii preponderente catre justitie, conform legislatiei initiale si destinatiei de colectare, cererea noastra anterioara fiind disponibila aici (n.r. click aici);

- referitor la problema completarii posturilor vacante prin reangajarea in sistem a persoanelor pensionate, s-a apreciat ca este necesara relaxarea conditiilor impuse in prezent prin majorarea termenului in care se poate depune o asemenea cerere sau chiar anularea termenului de 3 ani de la pensionare fixat in prezent, majorarea procentajului de 15% ce poate fi pastrat din pensie in situatia cumularii cu indemnizatia de judecator sau procuror dupa reincadrare si asigurarea necesarului de posturi corespunzatoare gradului si instantei avute de la momentul pensionarii;

- a fost adusa in discutie lipsa de reactie a decidentilor politici cu privire la decizia Comisiei Europene de a redeschide in mod artificial Jalonul 215 din PNRR, dupa ce acesta fusese inchis, sub pretextul intervenirii unei decizii de neconstitutionalitate (nr. 724/2025) care viza domeniul fiscal, si nu domeniul justitiei, si aruncarea anatemei doar asupra sistemului de justitie, desi decizia CCR viza toate pensile de serviciu, aspectele fiind sesizate de noi inca de la momentul la care Romania era in termen pentru a contesta hotararea Comisiei Europene (n.r. click aici);

- s-a insistat asupra neafectarii drepturilor pensiilor in plata sau pentru care sunt emise decizii de pensionare, tinand cont ca acestea au reprezentat un contract social intre magistratul pensionar si stat, conditiile de acordare, cuantumul si modul de actualizare fiind consolidate prin existenta in aceeasi forma in legislatie inca din anul 1992, cu respectarea principiului neretroactivitatii legii civile dar, si a Constitutiei Romaniei si practicii constante a CEDO si CJUE (n.r. click aici);

- s-a accentuat ca este necesar ca in cadrul preconizatelor modificari legislative sa fie reluate mentiunile tranzitorii corespunzatoare articolelor II-V din Legea nr. 282/2023, cu respectarea Deciziei CCR nr. 467/2023, in special a dispozitiilor privind pastrarea conditilor de pensionare, inclusiv sub aspectul cuantumului pensiei, si a procentajului de 1% acordat pentru fiecare an care depaseste vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu si cele privind actualizarea pensiilor de serviciu procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional pentru persoanele care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a legii noi, precum si pentru persoanele in functie la data intrarii in vigoare a noii legi;

- nelegalitatea solutiei de suspendare a partii necontributive a pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, deoarece dreptul la pensie al acestora este un drept indivizibil (n.r. click aici);

- neconstitutionalitatea scaderii cuantumului pensiilor de serviciu la 80% din net (in fapt, se ajunge ulterior retinerii impozitului si CASS la 65% din net), avand in vedere argumente ca: existenta dublei impozitari (formula de calcul cu 80% din net, ar include doua impozitari, pornind de la indemnizatia de baza a magistratului activ), procentul din netul veniturilor din ultima luna de activcitate ar trebui sa vizeze rezultatul calculului, iar nu startul acestuia, iar economia bugetara ar fi nesemnificativa (vezi procentajul mai mic de 4% al cuantumului pensiilor magistratilor din totalul a pensiilor de serviciu);

- referitor la intentia de majorare a varstei de pensionare, s-a exprimat punctul de vedere ca sunt inoportune noi modificari, deoarece jalonul 215 din PNNR este deja atins in ceea ce priveste varsta de pensionare, iar fixarea unei varste de 65 de ani ar insemna conditii mai grele de pensionare pentru femeile-magistrat, (majoritare in sistem) fata de sistemul public, unde varsta de pensionare este 62-63 de ani. Pe de alta parte, s-a apreciat ca este necesar a se introduce dispozitii referitoare la reducerea varstei de pensionare pentru desfasurarea activitatii in conditii speciale, asa cum se procedeaza in sistemul public de pensii si chiar in cazul altor categorii profesionale ce beneficiaza de pensii de serviciu, Se impune reducerea varstei de pensionare, corespunzatoare conditiilor grele de munca recunoscute prin sporuri (risc, suprasolicitare, toxicitate) si fata de lipsa normarii muncii, neplatii orelor suplimentare, volumului de munca, expunerii publice etc. In lipsa acestei operatiuni nu ramane decat a se proceda la relaxarea interdictiilor ce grefeaza viata magistratilor si a conditiilor de munca, inclusiv reducerea volumului de activitate per judecator sau procuror.

A se observa si solicitarea noastra transmisa CSM in acest sens disponibila pe site-ul asociatiei (n.r. click aici).

In concluzie, avand in vedere ca ROJUST nu a avut la dispozitie, in vederea prezentei intalniri, proiectul de act normativ ce se intentioneaza a fi propus spre adoptare, am solicitat comunicarea acestuia de indata ce va fi disponibil si acordarea unui timp suficient pentru exprimarea unor puncte de vedere adecvate noilor modificari.

Pana la acel moment, am solicitat a se avea in vedere, la redactarea oricarui proiect de act normativ ce vizeaza pensiile de serviciu ale magistratilor, argumentele de neconstitutionalitate ce au vizat un proiect anterior de modificare a Legii nr. 303/2022, prin raportare la Decizia Curtii Constitutionale nr. 467/2023, disponibile aici (n.r. click aici).

Toti participantii la intalnire si-au manifestat disponibilitatea unui dialog deschis, prin consultari ulterioare pe subiectele de interes comun care vizeaza sistemul de justitie”.