MOTIVARE DEVASTATOARE – Inalta Curte a rupt-o pe judecatoarea Camelia Bogdan in decizia prin care a mutat-o disciplinar la CA Targu Mures: “Conduita neconforma cu statutul judecatorului... Consecinta acestei conduite consta in deteriorarea increderii si respectului fata de functia de magistrat”. Discrepanta uluitoare, desi ICCJ a retinut fapte deosebit de grave, pedeapsa a fost de mentinere in magistratura pe motiv de “pregatire profesionala meritorie” (Decizia)
Judecatoarea Camelia Bogdan (foto) a avut o conduita neconforma cu statutul de magistrat, iar actiunile ei au avut drept consecinta deteriorarea increderii si a respectului in functia de magistrat, prin subminarea independentei acestuia, cu consecinta afectarii imaginii si prestigiului Justitiei. Concluzia se regaseste in Decizia civila nr. 336 din 13 decembrie 2017 a Inaltei Curti, luata cu opinie separata, de Completul de 5 format din judecatorii Elena Bogasiu, Rodica Susanu, Mihalea Tabarca, Mirela Politeanu si Cristian Daniela Oana de la Inalta Curte. O Decizie prin care s-a stabilit ca judecatoarea Camelia Bogdan a comis abatere disciplinara atunci cand a luat bani de la un SRL contractat de Ministerul Agriculturii, in perioada in care judeca dosarul “Telepatia”, in care parte civila era chiar Ministerul Agriculturii. Motivarea instantei supreme a fost facuta publica de Grupul de Investigatii Politice condus de analistul Mugur Ciuvica.
Completul de 5 judecatori al ICCJ care a solutinat recursul formulat de Camelia Bogdan impotriva hotararii CSM de excludere din magistratura a redactat o motivare devastatoare pentru aceasta. Instanta suprema arata ca Bogdan a acceptat posibilitatea ca ar putea incalca, prin actiunile sale, prevederile legale referitoare la incompatibilitati si interdictii. De asemenea, ICCJ explica in mod cat se poate de clar ca Bogdan nu poate invoca buna-credinta contrapunand-o obligatiei de rezerva, trebuind sa fie prudenta in alegerea activitatilor pe care urma sa le desfasoare in afara celor specifice functiei de judecator.
Totusi, in pofida acestei motivari, Inalta Curte a luat o decizie inexplicabila, considerand ca pedeapsa de excludere din magistratura este prea dura, astfel ca a inlocuit-o cu sanctiunea disciplinara constand in mutarea Cameliei Bogdan pe o perioada de sase luni la Curtea de Apel Targu Mures. Iar pentru a justifica mila aratata fata de Bogdan, ICCJ a amintit ca judecatoarea are o activitate in magistratura de peste zece ani, detine titlul de doctor, a fost formator la Scoala Nationala de Grefieri, a publicat studii juridice, a participat la programe de formare profesionala organizate de Banca Mondiala, nu a mai fost sanctionata disciplinar si are o pregatire profesionala meritorie. De asemenea, ICCJ sustine ca Bogdan nu trebuie exclusa din magistratura, in conditiile in care abaterea disciplinara comisa nu are un caracter deosebit de grav.
Iata fragmente din Decizia ICCJ, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:
“Participarea recurentei-parate, in calitate de lector, la Programul de formare profesionala 'Implementarea si aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene' organizat in cadrul proiectului UMP-CESAR 'Furnizarea serviciilor de consultanta pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA, releva, pe de o parte, valenta de insarcinare, atributie, rol (asimilata semantic notiunii de functie) prohibita magistratilor, de natura a atrage starea de incompatibilitate.
Relevanta sub acest aspect, este, in primul rand, modalitatea de selectare a judecatorului pentru prestarea respectivei activitati, selectare care nu s-a realizat in mod transparent si potrivit uzantelor, prin intermediul vreunei autoritati din domeniul sistemului de justitie (Consiliul Superior al Magistraturii, instanta, Institutul National al Magistraturii sau Scoala Nationala de Grefieri), sesiunile de training fiind organizate de o asociere de societati comericale specializate in servicii de consultanta, respectiv asocierea SC Gama Proconsult SRL si SC FDI Top Consult SRL.
Este, de asemenea, semnificativ, sub aspectul impietarii principiului independentei judecatorului, faptul necontestat ca recurenta-parata s-a angajat sa desfasoare activitatea in discutie printr-o conventie de drept privat, un contract de prestari servicii, subordonandu-se, contra unei remuneratii, unor obligatii contractuale asumate fata de o societate comericala cu scop lucrativ, anume SC FDI Top Consult SRL (care, potrivit scrisorii de interes depuse pentru participarea la procedura de atribuire a contractului pentru servicii de consultanta este o 'companie romaneasca specializata in servicii de consultanta integrata si management pentru dezvoltarea de afaceri pe teritoriul Romaniei').
(…)
Pe de alta parte, modul concret si circumstantele in care s-a desfasurat activitatea specificata, conturate de probatoriul administrat, atesta neindeplinirea conditiilor pentru a fi incidenta situatia de exceptie referitoare la activitatile derulate in cadrul programelor cu finantare externa pentru justitie.
Faptul ca obiectul prestarii de servicii l-a constituit transmiterea, sub forma unor cursuri, a unor informatii pe o problema generala de drept, de interes actual (prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene), care ar putea sa constituie obiect al cenzurii judiciare in cazul intervenirii unei conduite ilicite, nu are semnificatia de similitudine cu activitatile pentru justitie care sa inlature starea de incompatibilitate, cata vreme programul nu era destinat justitiei, ci viza Politica Agricola Comuna, destinatarii si beneficiarii acelor cursuri erau functionari publici din cadrul APIA, iar din inscrisurile depuse la dosarul de recurs rezulta ca, dintre cei 248 de participanti la cursul de formare profesionala, numai 6 erau consilieri juridici, profesionisti ai dreptului. Plusul de valoare pe care multidisciplinaritatea il aduce intr-un astfel de program poate fi asigurat, de exemplu, prin intermediul activitatilor permise de art. 11 din Legea nr. 303/2004.
Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) si ministerul de resort sunt autoritati administrative din sfera puterii executive, iar imprejurarea ca administratia publica, in sens material, consta in activitatea desfasurata in regim de putere publica in vederea organizarii si executarii in concret a legii nu constituie, in sine, un argument pentru a plasa prestarea de servicii efectuata in cadrul si in beneficiul lor ca fiind una pentru justitie, in general.
In contextul factual al spetei, nici tematica sesiunilor de formare profesionala ce au constituit obiectul prestarii de servicii nu poate constitui, per se, temei al exonerarii de raspundere disciplinara, dar aceasta urmeaza a fi avuta in vedere cu ocazia exercitarii controlului judiciar asupra modalitatii de individualizare a sanctiunii.
Existenta sau inexistenta calitatii de expert TAIEX in perioada de referinta nu are semnificatie in plan disciplinar, cata vreme activitatea desfasurata de recurenta-parata nu se incadreaza in cele permise de prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost interpretate in practica administrativa a Consiliului Superior al Magistraturii si in jurisprudenta disciplinara.
(…)
Nici in ceea ce priveste criticile formulate in privinta laturii subiective a abaterii disciplinare, argumentele invocate nu sunt de natura sa inlature incadrarea juridica stabilita de instanta de disciplina, care a retinut corect ca, desi judecatorul nu a urmarit rezultatul actiunii sale, l-a prevazut si a acceptat posibilitatea incalcarii prevederilor legale referitoare la incompatabilitati si interdictii.
Este de observat ca magistratul nu poate invoca buna-credinta contrapunand-o obligatiei de rezerva, care impunea prudenta in alegerea activitatilor pe care urma a le desfasura in afara celor specifice functiei de judecator si a tipului de raport juridic incheiat in acest scop, chiar daca, in convingerea sa, acele activitati erau menite sa puna in valoare si sa transmita cunostintele si experienta intr-un domeniu al dreptului.
Acceptarea selectarii sale, in modalitatea anterior expusa, asumarea constienta a obligatiilor contractuale fata de o societate de drept privat cu scop patrimonial, faptul ca, intuind existenta unei posibile stari de incompatibilitate, judecatorul nu s-a adresat organismului profesional care, din punct de vedere institutional, coordoneaza, indruma si garanteaza independenta justitiei, ci a ales o maniera informala de a se adresa conducerii de la acea vreme a Agentiei Nationale de Integritate, sunt aspecte care, probate necontestat, releva existenta cumulativa a factorului intelectiv si a celui volitiv care contureaza latura subiectiva sub forma intentiei indirecte.
Este adevarat ca nu exista o obligatie expresa a magistratului de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii si nu se poate reprosa recurentei o practica administrativa ulterioara, contradictorie cel putin la nivelul aparentelor, a unei alte autoritati publice. Aspectele retinute mai sus nu sunt insa de natura sa contureze, in opinia unui observator rezonabil, conduita unui magistrat diligent in scopul de a respecta toate exigentele profesiei, ceea ce, in mod evident, instanta de disciplina a sanctionat in cauza fiind tocmai aceasta manifestare in contradictie cu statutul recurentei.
Consecinta imediata si directa a acestei conduite, pe care recurentele incearca sa o ignore, consta in deteriorarea increderii si a respectului fata de functia de magistrat prin subminarea independentei acestuia, cu consecinta afectarii imaginii si prestigiului justitiei, ca sistem si serviciu public.
(…)
In consecinta, se constata ca instanta de disciplina a retinut in mod just ca fapta reprosata judecatorului Camelia Bogdan, aceea de a fi prestat activitate de instruire remunerata in temeiul unui contract incheiat cu o societate comerciala, in cadrul unui proiect derulat in domeniul viitoarei Politici Agricole Comune, iar nu pentru justitie, intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, prin hotararea atacata fiind corect reliefate: existenta faptelor, a conduitei ilicite, a urmarilor prejudiciabile si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si rezultatul produs, ceea ce sustine legalitatea incadrarii sale in abaterea disciplinara prevazuta de textul legal mentionat.
(…)
Sanctiunea disciplinara constand in excluderea din magistratura, aplicata recurentei parate, este, asadar, cea mai severa dintre sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor, astfel cum acestea sunt enumerate in lege.
In dezacord cu hotararea Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara, Inalta Curte apreciaza ca abaterea retinuta in cauza de fata, constatata in privinta unei singure situatii de incompatibilitate, nu are caracterul deosebit de grav care sa justifice aplicarea celei mai grele sanctiuni, ignorandu-se, pe de o parte, singularitatea abaterii reprosate si, pe de alta parte, caracterul gradual al aplicarii sanctiunilor in jurisprudenta disciplinara.
(…)
In plus, potrivit art. 49 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicata, la aplicarea sanctiunii disciplinare prevazute de lege, un alt criteriu de care instanta de disciplina trebuia sa tina seama, pe langa aspectul gravitatii, il reprezinta si circumstantele personale ale magistratului, deci intregul context in care s-au savarsit respectivele abateri.
Astfel, se constata ca judecatorul Camelia Bogdan are o activitate in magistratura de peste 10 ani si o pregatire profesionala meritorie, detine titlul de doctor in domeniul dreptului penal, a detinut calitatea de formator colaborator al Scolii Nationale de Grefieri, a publicat numeroase studii juridice, a participat la diverse programe de formare, este absolventa a unui curs al Bancii Mondiale vizand recuperarea produselor infractiunilor si nu a mai primit vreo alta sanctiune disciplinara, aspecte care prezinta semnificative si care trebuiau valorificate cu prilejul individualizarii sanctiunii.
In consecinta, se impune o reapreciere a sanctiunii, la individualizarea careia trebuie sa se tina cont si de aspectele favorabile recurentei-parate, astfel cum au fost reliefate de probatoriul administrat in cauza. Acestea conduc la concluzia aplicarii unei sanctiuni situate la nivel mediu pe scala de severitate prevazuta in art. 100 din Legea nr. 303/2004, care sa nu produca efectul indepartarii din magistratura, iremediabil asupra carierei, dar, in acelasi timp, sa atraga atentia asupra gravitatii faptei comise si a consecintelor acesteia, luand in considerare si aspectele judicios retinute de instanta disciplinara cu privire la conduita neconforma cu statutul judecatorului si la modul in care partea s-a raportat la fapta si la consecintele ei”.
*Cititi aici decizia Inaltei Curti privind sanctionarea disciplinara a judecatoarei Camelia Bogdan
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DODI
1 February 2018 22:04
+15
# Bota
2 February 2018 07:06
-3
# Ciolanis
2 February 2018 08:37
+8
# idiotu
2 February 2018 08:43
+2
# santinela
2 February 2018 08:56
+5
# unul din lumea cea mare
2 February 2018 09:16
+3
# Ciolanis
2 February 2018 10:08
+3