NOTA MAESTRULUI BOLCAS - Completul de 5 al ICCJ care il judeca pe Adrian Nastase se codeste sa spuna ce influenta are asupra sa comunicatul CSM prin care fostul premier a fost declarat „inamicul Justitiei”

Scris de: A.A.S. - R.S. | |

4 June 2012 10:02

Vizualizari: 4243

Tacere inexplicabila la Completul de 5 al Inaltei Curti, format din judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie, care judeca recursul fostului premier Adrian Nastase din dosarul „Trofeul Calitatii”. Din data de 23 mai 2012, cand instantei i s-a cerut sa se delimiteze de comunicatul CSM din 17 mai – care l-a declarat pe Adrian Nastase nici mai mult nici mai putin decat autor al „subminarii independentei judecatorilor si procurorilor, dar si a sistemului judiciar in ansamblul sau” - Completul de 5 a ramas in pronuntare pe cererea apararii, dar nu a raspuns nimic la termenul din 30 mai, care a trecut si el. Cum hotararile CSM sunt obligatorii pentru instantele de judecata - in cazul de fata, CSM, prin comunicatul din 17 mai nu a facut publica hotararea prin care a fost insusita de catre Plen o nota a Inspectiei Judiciare, iar presedinta Completului de 5, Livia Stanciu este membru de drept al Consiliului in calitatea sa de presedinte al Inaltei Curti – aceasta pricina trebuia dezlegata cu prioritate. Pentru ca exista banuiala legitima ca instanta de judecata va actiona ca un instrument de punere in practica a hotararii CSM. Publicam in continuare cererea maestrului Lucian Bolcas (foto) unul dintre aparatorii lui Adrian Nastase, de invitare a Completului de 5 sa se delimiteze de comunicatul CSM. Probabil ca la termenul din 6 iunie 2012, instanta condusa de Livia Stanciu (care, atentie, la termenul din 23 mai a declarat ca habar nu are de comunicatul CSM) va binevoi sa dea un raspuns acestei cereri, cu atat mai mult cu cat aceasta cauza este privita de multa lume ca un proces desfasurat sub vadite presiuni politice.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

SECTIA PENALA - COMPLETUL DE 5 JUDECATORI

DOSAR nr. 514/1/2009

NOTE DE SUSTINERE

a unor probleme ridicate in sedinta din 23.05.2012

„In sedinta de judecata din 23.05.2012 a fost ridicata problema impactului comunicatului CSM cu privire la Hotararea Plenului CSM luata in sedinta din 17 mai 2012 asupra desfasurarii judecarii recursului ce formeaza obiectul cauzei. Prin aceasta Hotarare, in temeiul dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ambele republicate, CSM a admis cererea de aparare a independentei si impartialitatii sistemului judiciar, blamand sustinerile publice ale recurentului Adrian Nastase cu privire la modul in care s-a derulat judecarea in fond a cauzei si continutul sentintei criticate in prezentul recurs.

Cu privire la aceasta Hotarare sunt de observat mai multe aspecte : In primul rand este vorba de o sesizare din oficiu, situatie perfect admisibila legal, dar nu atunci cand este vorba de un proces in derulare si cand este supusa evaluarii situatia unei parti in cauza care, pe caile procedurale admise de lege isi apara drepturile in fata instantei de recurs.

In al doile rand Hotararea se refera la critici publice facute personal de catre recurentul Adrin Nastase, critici care in majoritatea lor formeaza obiectul prezentului recurs. Daca astfel de critici sunt pertinente sau admisibile este numai rolul instantei de recurs sa se pronunte fiind de neconceput ca prin o Hotarare a CSM ele sa primeasca o calificare legata de justetea lor.

Acesta imixtiune in judecarea recursului rezulta cu pregnanta din “rezultatele verificarilor efectuate de Serviciul de inspectie judiciara pentru judecatori al Inspectiei Judiciare, ca urmare a sesizarii din oficiu, la data de 1 februarie 2012” care au stat la baza pronuntarii acestei Hotarari (Comunicat al.1)

Este vorba de Nota nr. 297/IJ/214/SIJ/2012 in care se fac afirmatii sententioase, cu caracter decisiv ca “…nu constituie temei care sa justifice in mod rezonabil temerea inculpatilor ca nu vor fi judecati de o instanta impartiala“ (Raport f.8 al.4) sau “...daca nu exista o cauza de incompatibilitate prevazuta de lege judecatorul are obligatia legala de a participa la judecarea cauzelor…” (Raport f.9 al.2) s.a.

Aceste acte ale CSM ridica in cauza de fata probleme de ordin institutional si procedural ale raporturilor dintre CSM si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Se pune problema daca aceste Hotarari, prin care se dezleaga probleme de drept deduse judecatii instantei pronuntarii acesteia anterior, au caracter obligatoriu pentru instante in virtutea atributiei generale a CSM de garant al independentei justitiei (aceasta fiind finalitatea constitutionala a activitatii sale).

Dar in aceste conditii este de vazut ca prin atributiile pe care le are CSM, astfel dupa cum sunt fixate de art.134 din Constitutia Romaniei si Legea nr. 317/2004, de Hotararile sale depinde cariera profesionala a magistratilor, inclusiv a celor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la numire, promovare, excludere, pe parcursul intregii lor activitati pe care o verifica. Acest complex relational cu implicatii procedurale in judecarea cauzelor, poate pune sub semnul intrebarii independenta si impartialitatea judecatorilor, in sensul juridic dat acestor notiuni de art.6 din Conventia europeana a drepturilor omului, fara ca sa existe vreo culpa din partea acestora.

Avand in vedere pozitia constitutionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conturata in art.126 din Constitutia Romaniei, consideram ca numai acesteia ii revine dreptul si obligatia de a clarifica raporturile sale cu CSM, pozitia fata de Hotararile CSM in general, cu particulara trimitere la Hotararea in cauza.”

Comentarii

# judecator ICCJ 4 June 2012 13:53 -6

MAESTRE, IN NUMELE COLECTIVULUI DE JUDECATORI DE LA ICCJ , VA MULTUMIM CA DVS. SI ECHIPA DE AVOCATI CARE IL APARA PE DISTINSUL DOMN ADRIAN NASTASE, NE-ATI INVATAT CARTE LA FIECARE TERMEN DE JUDECATA . PS: DAM TERMENE ATAT DE SCURTE IN DOSAR,NU CA SA VA SUPARAM ,CI PT. CA NE ESTE F.F. DOR DE DVS. SI NU REZISTAM SA STAM MULT TIMP FARA SA VA VEDEM PRIETENOSUL CHIP. VA PUPAM DULCE

# DOREL 5 June 2012 08:59 +7

Mai draga, ar fi cazul sa o lasam mai usor cu bascalia, daca nu ne dam seama de nenorocirea pe care o traim, maine - poimanine o sa ne vina randul fiecaruia ! Asa ca, hai sa incercam sa vedem faptele acotl unde sunt, probele acolo unde sunt si sa nu mai facem orbeste jocurile stapanului din deal ! Parerea mea ...

# Altul 4 June 2012 15:01 -3

Frate,dar astia sunt disperati,atata presiune si nerusinare...Dovedeste ca lui Nastase ii cam tremura pampersii!

# Ezoteric 4 June 2012 21:01 +6

Normal ca ii tremura,cand pe cal il judeca porcul,ar cam trebui sa ii fie frica...

# Aya 6 June 2012 03:13 0

MONICA MACOVEI – PARTE ACTIVA A “RETELEI CATALIN VOICU” – IMPLICATA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA (RELATIA TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 5) "Este o premiera ca s-a descoperit acest caz, altfel, eu cred ca astfel de lucruri se intampla de mult timp” afirma Monica Macovei in 9 aprilie 2010, referindu-se la “reteaua Catalin Voicu”. Nu doar “o intamplare”- ar trebui adaugat- dar si o “defectiune” a retelei, motiv pentru care trebuiau “opriti sa vorbeasca’, prin orice mijloace, toti cei care ar putea-o face. Monica Macovei omitea insa sa spuna ca afirmatia era facuta cu spaima, caci se referea si la sine, ca parte a generic numitei “retele Catalin Voicu”. Ca sa fie foarte clar: Monica Macovei este parte a (generic) numitei “retele Catalin Voicu” inca de la (foarte) inceputurile anilor 1990 cand, efectiv “peste noapte” si fara sa aiba vreun merit deosebit, ajungea, fara concurs, la propunerea procurorului-sef al Capitalei, Viorel Spanu, in pozitia de sef al Biroului de Supraveghere Cercetari Penale, Audiente si Relatii cu Presa din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti- “sarind”, cel putin ciudat, treptele, din pozitia sa anterioara de procuror la Procuratura sector 1 Bucuresti. Pentru “meritul” de a fi “omis” rezolvarea cazurilor de mare infractionalitate aflate in directa legatura cu (generic) “reteaua Catalin Voicu”, Monica Macovei avea sa fie promovata, cu DEROGARE DE LA LEGE, in 1993, pe postul de procuror la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Pentru a ocupa acest post, conform legii, era nevoie de cel putin 15 ani vechime (conditie pe care Monica Macovei nu o indeplinea in acel moment- ea intrand in Procuratura in 1 septembrie 1982, dupa absolvirea Facultatii de Drept). Interesant este ca pentru promovarea Monicai Macovei- in pofida legii!- la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, procurorul general din epoca, Vasile Manea Dragulin avea sa intocmeasca o cerere care nu doar ca a fost aprobata, dar Petre Ninosu (ministrul Justitiei) avea sa si dispuna, derogatoriu, reducerea cu o treime a vechimii necesare pentru accederea in numita functie pentru Monica Macovei. Rolul Monicai Macovei la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie trebuia sa fie acelasi ca si in pozitia ocupata anterior: sa previna si/sau sa “omita” rezolvarea dosarelor de mare criminalitate in care erau implicati- sau care puteau duce la- membrii sau colaboratorii (generic) “retelei Catalin Voicu”. In 5 decembrie 2011, efectiv ingrozita de declaratia lui Victor Ponta anume ca, daca va castiga alegerile, va baga puterea de atunci la inchisoare pentru faradelegile comise, Monica Macovei simtea nevoia psihanalitica de a se referi din nou la “reteaua Voicu” mentionand ca este o "retea mafiota" de influentare a justitiei - adica una de judecatori si procurori corupti, pentru ca “altfel un politician nu poate trimite oameni in inchisoare”. Monica Macovei afirma ca acea retea mafiota din justitie inca mai exista. Ceea ce omitea sa spuna Monica Macovei este ca acea retea mafiota din procuratura si justitie era bine ancorata in “realitatea lucrurilor” cu sprijinul sau direct- si ca ea insasi era parte a ei. Desigur, acum ca om politic care - asa cum singura marturisea procedand la omisiunea elocventa - “putea trimite oameni la inchisoare”. Cum s-a constituit „reteaua” (a carei parte este Monica Macovei- alaturi de altii): A. Initiator al retelei (ale carei inceputuri se regasesc in decembrie 1989- ianuarie 1990) este generalul Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu). In decembrie 1989 era marior de TAB-uri. In 26 decembrie 1989 a constituit o grupare militara, cu un „nucleu” de patru ofiteri MapN avand ca scop „declarat” protectia fizica a membrilor marcanti ai „noului val” politic din Romania acelui moment. (Mitica Iliescu avea sa fie seful SPP in perioada 1992-1996). Printre cei „recrutati” in decembrie 1989 ase numara si locotenentul major Gabriel Naghi (cel ce avea sa fie sef SPP in perioada 2000-2005). Amanunt esential in context: Inainte de 1989, Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu)- ofiter MApN- a fost, o perioada, secretar UTC la Comitetul Politic Superior al Armatei. B. Catalin Voicu: in decembrie 1989 era capitan la Statul Major General al MApN. A fost „distribuit” de Mitica Iliescu (initiator al nucleului structurii de protectie a „noului val” de demnitari ai Romaniei- structura care avea sa ajunga, dupa cateva etape, in 26 iulie 1991, SPP) pe langa procurorul general al Romaniei. Sarcina sa (primita de la capul, vizibil, retelei- Mitica Iliescu) a fost de a-si consolida relatiile cu procurori si judecatori – profitand de pozitiile ocupate- si de a crea o retea, la acel nivel, prin care sa fie acoperite viitoarele operatiuni de criminalitate organizata. Reteaua trebuia extinsa cu noi membri (din zona mentionata) dispusi sa coopereze. Pe de alta parte, trebuiau eliminati din structuri oamenii incomozi sau necooperanti. Cum a ajuns „parte a retelei” Monica Macovei: Tatal Monicai Macovei- Vasile Gherghescu – a fost colonel si instructor la Sectia Militara si Probleme de Justitie- sector MAI- a CC al PCR, unde l-a cunoscut foarte bine pe Mitica Iliescu. Promovarile nejustificate (una dintre ele, cu derogarea de la lege) ale Monicai Macovei dupa decembrie 1989 au la baza “recomandarea” lui Catalin Voicu (avand influenta data fiind pozitia sa la Procuratura General;a)- care, la randul sau, fusese informat asupra numelui Monicai Macovei de catre Mitica Iliescu (in urma garantiilor date de vechea sa relatie cu tatal Monicai Macovei). Monica Macovei a devenit, astfel, cu buna stiinta, parte a (generic) “retelei Voicu” care a protejat marea criminalitate organizata in Romania (si traficul tigari- armament). Sincopa Cochinescu: In 27 august 1996 Nicolae Cochinescu ajungea procuror general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justitie. A fost o „sincopa de influenta” a ‚retei Voicu” (Nicolae Cochinescu nefiind parte a acesteia si nesupunandu-i-se). In urma unui control al activitatii procuroarei Monica Macovei s-a scos la iveala faptul ca aceasta avea nesolutionate aproape 200 de dosare- dintre care, multe, referitoare la marea criminalitate organizata (este inutil de mentionat faptul ca aveau legatura cu „reteaua Voicu”, unele conducand chiar periculos de aproape, la traficul de armament- deci la Traian Basescu si la relatia cu Viktor Bout). In urma acestei constatari, Monica Macovei a trebuit sa paraseasca procuratura (in 1997 a devenit avocat- sustinand interesele marii criminalitati organizate, asa cum am aratat, punctual, in textele postate anterior). (Un comentariu: o parere larg impartasita este ca Nicolae Cochinescu a aflat de implicarea Monicai Macovei in marea criminalitate organizata- pe care o acoperea in calitatea sa de procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie- dar a ezitat sa afirme public acest lucru pentru a nu intina imaginea institutiei. Opinie personala: a gresit). In august 1997, „reteaua” a reactionat impotriva lui Cochinescu si, prin intermediul lui Valeriu Stoica (parte a „retelei”, ca si Monica Macovei)- mai exact in urma unui raport intocmit de acesta in calitate de ministru al Justitiei - Nicolae Cochinescu a fost eliberat din functie. In locul sau a fost numit Sorin Moisescu- acesta neridicand probleme din perspectiva ‚retelei” (nici a lui Traian Basescu, ministru al Transporturilor, in epoca - „cap de pod” si parte activa a traficului de armament, in colaborare cu Viktor Bout). Anul 1997- activitatea retelei continua (beneficiind si de protectia lui Traian Basescu): In 5 februarie 1997, Dumitru (Mitica) Iliescu este trecut in rezerva cu gradul de general de divizie (avea sa fie reactivat- dar asta tine de o alta parte a dezvaluirilor). In locul sau avea sa fie numit, sef la SPP, Nicu Anghel (la randul sau, parte a „retelei”). Mitica Iliescu, impreuna cu fostul adjunct al SPP, Gheorghe Aradavoaice, avea sa infiinteze, in 1997, Grupul International de Protectie si Paza (GIPP) cu fonduri furnizate de Adrian Costea (personaj care a declansat un celebru scandal, anchetat de o comisie rogatorie; GIPP a ajuns in atentia acestei comisii). GIPP a fost implicat in operatiuni de mare criminalitate organizata (de exemplu, in Tigareta II- am detaliat in postari precedente). Monica Macovei- avocat in epoca (oficial, avocat al uneia dintre formele implicate, in mod dovedit, in operatiuni de criminalitate transfriontaliera, trafic tigari- armament) s-a ocupat de mistificarea documentelor si stergerea urmelor acestor operatiuni, colaborand foarte strans cu GIPP. (va urma)