Semestrul si dosarul disciplinar. Acesta este ritmul in care le incaseaza faimosul procuror militar Bogdan Ciprian Pirlog (foto), de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, unul dintre magistratii-activisti de frunte, autorul dosarului impotriva jandarmilor care au oprit lovitura de stat planuita de #rezistenti pentru 10 august 2018, precum  si participant la protestele de pe treptele Curtii de Apel Bucuresti.

Vineri, 6 septembrie 2019, Inspectia Judiciara a anuntat ca a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”. Dosarul are in vedere alegatiile emise de catre ONG-ul lui Bogdan Pirlog – Asociatia Initiativa pentru Justitie – la adresa Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Totul s-a petrecut la sfarsitul lunii martie, intr-un comunicat emis dupa consultarile convocate la Cotroceni de catre presedintele Klaus Iohannis.

In comunicatul respectiv, AIJ a sustinut ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie „apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii '90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale”.

Inainte sa va prezentam comunicatul Inspectiei Judiciare si pe cel al asociatiei fondate de locotenent-colonelul Bogdan Pirlog, amintim ca procurorul militar s-a mai ales cu doua dosare disciplinare:

- primul in august 2018, in legatura cu acuzatiile la adresa Sectiei pentru judecatori a CSM (click aici pentru a citi);

- al doilea in ianuarie 2019, cu privire la felul in care Pirlog s-a autosesizat impotriva jandarmilor care i-au oprit pe huligani in 10 august 2018 (detalii aici).

Redam mai intai comunicatul Inspectiei Judiciare:

„Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de Pirlog Bogdan Ciprian, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, pentru manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in afara exercitarii atributiilor de serviciu, abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile ulterioare.

Din verificarile efectuate, inspectorii judiciari au retinut ca sustinerile procurorului Pirlog, cuprinse in comunicatul Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” din 30 (n.r. 31) martie 2019, sunt false, au un efect defaimator cu privire la activitatea procurorilor Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie si, ca atare, aduc atingere onoarei, probitatii profesionale, precum si prestigiului justitiei.

Actiunea a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea raspunderii procurorului in cauza”.

Iata si comunicatul postat pe Facebook, prin care ONG-ul lui Bogdan Pirlog s-a dezlantuit impotriva SIIJ:

„Reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie”, asociatie profesionala a procurorilor, au participat, in data de 27.03.2019, la consultarile cu magistratii organizate de catre presedintele Romaniei, domnul Klaus Werner Iohannis, pe tema starii justitiei.

In cadrul intrunirii, au luat cuvantul urmatorii magistrati: dna judecator Cristina Tarcea (presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), dna judecator Lia Savonea (presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Dragos Calin (Curtea de Apel Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Nicolae Solomon (vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecator Ciprian Coada (Curtea de Apel Constanta, membru al asociatiei „Forumul Judecatorilor din Romania”), dl procuror Bogdan Pirlog (prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dna judecator Dana Girbovan (Curtea de Apel Cluj, presedinte al asociatiei „Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania”), dl procuror Sorin Lia (prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Corabia, co-presedinte al asociatiei „Initiativa pentru Justitie”), dl procuror Radu George Bucurica (Parchetul de pe langa Tribunalul Caras-Severin), dna judecator Madalina Afrasinie (Tribunalul Bucuresti), dna procuror Elena Iordache Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedinte al „Asociatiei Procurorilor din Romania”), dna judecator Mariana Varga (vicepresedinte al Tribunalului Pitesti), dl judecator Cristi Vasilica Danilet (Tribunalul Cluj, membru VeDem Just).

Luand cuvantul, reprezentantii Asociatiei „Initiativa pentru Justitie” si-au expus punctul de vedere in sensul ca, in prezent, situatia in care se gaseste justitia din Romania este una deosebit de grava.

Domnul procuror Bogdan Pirlog a atras atentia asupra urmatoarelor aspecte:

Distrugerea sistemului judiciar a inceput cu distrugerea politiei judiciare, in 2017; urmare a unei politici iresponsabile de pensionare, prin anuntarea unor modificari ale conditiilor de pensionare, 17.000 de ofiteri si subofiteri de politie judiciara au iesit la pensie, in decurs de trei luni, in conditiile in care deja existau 10.000 de locuri vacante in sistem. A rezultat, astfel, un deficit de personal de peste 50%, care a afectat grav capacitatea de efectuare a urmaririi penale, in special in cauzele de competenta parchetelor de pe langa judecatorii, care se confruntau si se confrunta cu cel mai mare volum de activitate.

A urmat emiterea OUG nr. 13/2017, ordonanta prin care clasa politica a initiat demersurile de anulare a eforturilor depuse in lupta impotriva coruptiei si a continuat distrugerea justitiei.

In continuare, au fost aduse o serie de modificari legilor justitiei, avand ca efect distrugerea bazei de resurse umane a parchetelor si a instantelor (prin cresterea perioadei de studiu la INM de la 2 la 4 ani, cresterea perioadei de stagiu de la 1 la 2 ani, modificarea conditiilor de promovare efectiva prin cresterea vechimii necesare si modificarea modalitatii de evaluare, scaderea perioadei de vechime in magistratura necesara pentru pensionare de la 25 la 20 de ani), majorarea artificiala si nejustificata a volumului de munca a instantelor si parchetelor (inclusiv prin introducerea de termene imperative nerealiste a caror nerespectare constituie abatere disciplinara si prin cresterea numarului de judecatori in anumite completuri), afectarea statutului procurorilor si instituirea unor mecanisme de control si presiune asupra magistratilor (prin infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, reorganizarea Inspectiei Judiciare, cresterea puterilor Ministrului Justitiei, atat in ceea ce priveste numirile si revocarile in si din cele mai importante functii de conducere din ministerul public, cat si in ceea ce priveste controlul asupra procurorilor, modificarea regimului raspunderii patrimoniale a magistratilor pentru erori judiciare).

In ceea ce priveste Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aceasta apare ca fiind infiintata din doua motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii '90 si din prima partea a anilor 2000, pe de alta parte, pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi – aspecte cu privire la care magistratii au atras atentia inca de la momentul punerii in discutie a infiintarii acestei sectii speciale. Acesti magistrati au fost considerati alarmisti. Din pacate insa, dupa inceperea activitatii sectiei speciale, temerile magistratilor au fost confirmate, in special, de comunicarile publice ale sectiei. Din aceste comunicari oficiale rezulta o discrepanta intre situatia de fapt descrisa si incadrarea juridica data faptelor cercetate, discrepanta pe care o poate remarca orice persoana care poseda cunostinte elementare de drept penal.

De la bun inceput, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu a fost conceputa ca unitate operationala: schema sectiei prevede un numar de maxim 15 procurori (in prezent functioneaza 6). Acestia nu au posibilitatea efectiva de a investiga ceea ce, anterior, investigau 150-200 de procurori de la mai multe parchete; in mod obiectiv, considerand ca actioneaza cu buna-credinta si depun toate eforturile, 15 oameni nu pot face fata unui asemenea volum de munca.

S-a clamat ca sectia speciala pentru magistrati va fi o unitate de elita. Constatam insa ca persoanele care au fost numite in cadrul acesteia nu fac parte din elita corpului procurorilor: actualul procuror-sef a avut o activitate de investigare nesemnificativa la un parchet de pe langa o judecatorie mica, apoi a functionat ca procuror „de instanta”, dupa care a ocupat o functie de conducere si ulterior a functionat ca inspector judiciar.

Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie investigheaza doar magistratii, spre deosebire de fostul serviciu omonim din DNA, care investiga infractiunile de coruptie si asimilate de competenta DNA, din zona justitiei, indiferent de autor (avocat, politist, grefier, magistrat).

Un alt aspect grav il constituie legiferarea pentru satisfacerea unor interese personale, punctuale, cum s-a procedat cu prelungirea mandatelor inspectorului-sef si inspectorului-sef adjunct din cadrul Inspectiei Judiciare.

Ca urmare a modificarilor legislative recente, justitia, ca fundament al statului de drept si ca serviciu public, va inceta sa existe.

Domnul procuror Sorin Lia a contrazis sustinerile doamnelor Lia Savonea si Dana Girbovan referitoare la numirea procurorilor cu functii de conducere si de executie in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aratand ca acestea nu sunt facute de Consiliul Superior al Magistraturii, ci de catre o minoritate din cadrul Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM, diferenta de nuanta fiind semnificativa.

In continuare, domnul procuror Sorin Lia a sustinut ca, pentru limitarea riscului interferentei factorului politic in justitie, este necesara clarificarea expresiei „sub autoritatea ministrului justitiei”, cel putin pana la inlaturarea acestei dispozitii din Constitutie, pe calea revizuirii constitutionale.

In final, domnul procuror a contrazis afirmatiile Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul ca ar exista, in interiorul corpului magistratilor, o paritate intre opiniile favorabile si nefavorabile modificarii legilor justitiei. In sprijinul acestor afirmatii, domnul procuror a amintit ca 4000 de magistrati din totalul de 6800 au semnat un memoriu privind respingerea modificarilor aduse legilor justitiei si ca toate Adunarile generale ale instantelor si parchetelor au respins propunerile de modificare a codurilor.

Domnul procuror a mai precizat ca la consultari participa asociatii care reprezinta opinia exprimata de majoritatea covarsitoare a corpului magistratilor si asociatii care reprezinta o minoritate nesemnificativa sau nu au niciun fel de reprezentare. Concluzionand, domnul procuror a apreciat ca, in favoarea modificarilor nocive aduse legilor justitiei, se pozitioneaza doar un numar 100-150 de magistrati.

Cu privire la comunicatul emis in nume propriu de de doamna Lia Savonea, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si intitulat pretentios „Apel public al Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independentei justitiei”, precizam urmatoarele:

Doamna Lia Savonea nu s-a pozitionat niciun moment, dupa primirea invitatiei si dupa comunicarea formatului sau in timpul consultarilor, in sensul care se desprinde din continutul comunicatului. Cu ocazia luarilor de cuvant, doamna judecator a avut o atitudine pe care o apreciem ca „smerita” fata de gazda intalnirii. Discursul dumneaei s-a concentrat strict pe patru directii, respectiv:

Modificarile pozitive din legi se datoreaza efortului Consiliului Superior al Magistraturii, actual si precedent. Modificarile din legi care ridica probleme nu se datoreaza Consiliului Superior al Magistraturii. Separarea carierelor reprezinta o mare realizare. De asemenea, a incercat sa prezinte aspectul nereal al paritatii opiniilor in cadrul corpului magistratilor cu privire la infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si a modificarilor legilor justitiei.

Respingem atitudinea duplicitara constanta de care da dovada Domnia Sa, precum si actiunile in care s-a concretizat aceasta atitudine, respectv faptul ca, in mai multe situatii, a actionat fara mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii. De exemplu, fara cunostinta Consiliului, dna judecator a depus, la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, un proiect de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Cea mai recenta „realizare originala” a dumneaei este stabilirea discretionara, fara nicio baza legala, a unui punctaj minim ce trebuie acordat candidatului pentru functia de inspector-sef pentru a-i asigura, astfel, reusita candidatului agreat. A mers pana la a anula procesele verbale de notare a doi dintre colegii de comisie care nu se conformasera indicatiilor pretioase ale

De asemenea, apreciem ca doamna Lia Savonea si sustinatorii sai fideli din cadrul Sectiei pentru judecatori sunt responsabili de selectarea persoanelor care compun actuala sectie speciala de „represiune impotriva magistratilor”.

Tot dumneaei, impreuna cu grupul de sustinatori, a impus numarul extrem de redus de locuri alocat pentru promovarea judecatorilor cu ocazia organizarii examenului de promovare a judecatorilor si procurorilor din anul 2018.

Daca doamna Savonea aprecia ca aceasta dezbatere „nu rezolva problemele justitiei”, „iar cadrul in care intalnirea a avut loc nu era cel menit sa realizeze acest deziderat, ci dimpotriva, fata de momentul ales, respectiv in campanie electorala, exista riscul ca justitia sa fie folosita in scop politic”, si ca „procedand in aceasta modalitate sunt subminate autoritatea si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii”, ne intrebam de ce s-a prezentat la aceasta consultare.

Iar in ceea ce priveste subminarea autoritatii si a rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, credem ca doamna presedinte Lia Savonea ar trebui sa-si analizeze propria conduita si efectele acestei conduite asupra asupra imaginii, eficientei, coeziunii, autoritatii acestei institutii si capacitatii sale de a-si indeplini rolului constitutional.

Consideram ca doamna Lia Savonea este principala responsabila pentru situatia vulnerabila in care se gaseste corpul magistratilor si pentru dezastrul prefigurat al sistemului judiciar. Nu vreun dusman din exteriorul sistemului judiciar ne-a adus in acest punct, ci actiunile din interior.

Suntem alaturi de colegii judecatori si impartasim drama acestora de a fi „reprezentati” in Consiliului Superior al Magistraturii de persoane asemenea doamnei presedinte.

Felicitam colegii judecatori pentru verticalitatea si bunul-simt de care au dat dovada prin initierea procedurii de revocare a doamnei judecator anterior amintite si a unei parti din grupul de sustinatori din cadrul Sectiei pentru judecatori.

In final, solicitam doamnei Lia Savonea sa-si dea demisia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si sa-si ceara scuze public colegilor pentru conduita sa in calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”.