Biroul de presa al Inaltei Curti de Casatie ne-a trimis o serie de precizari in legatura cu dezvaluirile Lumeajustitiei.ro legate de Nota de Concluzii a Sectiei penale a ICCJ din 4 iulie 2011, emisa de 36 de magistrati supremi, care a fost transmisa impreuna cu o circulara - prezentata in premiera de Lumeajustitiei.ro - semnata de fostul presedinte al Sectiei penale, Anton Pandrea, cate toate curtile de apel din tara, cu directiva „perioada in care dosarele s-au aflat pe rolul Curtii Constitutionale nu intra in calculul termenului de prescriptie". In esenta, precizarile ICCJ sustin doua lucruri diametral opuse. Pe de o parte se sustine ca pe plan extern nota adoptata in afara cadrului judiciar „a fost evidentiata in Raportul Comisiei Europene, dat publicitatii la 20 iulie 2011, ca si progres inregistrat de ICCJ in directia indeplinirii conditionalitatilor MCV”, dar pe de cealalta parte, dezvaluirile de presa „au accentuat, in mod nejustificat, decredibilizarea activitatii instantei supreme”. Publicam in continuare, integral, precizarile ICCJ.

„Urmare articolelor de presa aparute in publicatiile... Lumea justitiei din data de 27 iunie 2012, intitulate.... „CIRCULARA LUI PANDREA – 21 judecatori supremi au reinventat dreptul in materia prescriptiei raspunderii penale intr-o adunare tovaraseasca organizata de sefele Inaltei Curti, Livia Stanciu si Aida Popa! Nota de concluzii a adunarii, fara nicio valoare juridica, a fost transmisa instantelor din tara cu directiva: „perioada in care dosarele s-au aflat pe rolul Curtii Constitutionale se adauga la calculul termenului de prescriptie”, conducerea inaltei Curti de Casatie si Justitie face urmatoarele PRECIZARI:

Sedintele profesionale la care participa judecatorii si magistratii-asistenti ai sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se organizeaza lunar sau ori de cate ori este nevoie, iar hotararile luate in cadrul acestora reprezinta o modalitate alternativa in cadrul mecanismului complex de unificare a jurisprudentei, alaturi de deciziile date in recursurile in interesul legii, instrument procedural prin intermediul caruia se realizeaza respectarea dispozitiilor art. 126 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, care prevad ca inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta care asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre intregul sistem judiciar, atat atunci cand cauzele sunt judecate de catre aceasta, cat si atunci cand ele sunt judecate in ultima instanta de catre curti de apel sau tribunale.

Demersurile efectuate de ICCJ in scopul unificarii practicii judiciare au fost evidentiate in rapoartele de monitorizare intocmite in cadrul MCV, care au apreciat ca utila inclusiv publicarea unor orientari privind stabilirea pedepselor in cazul anumitor infractiuni de coruptie, pe baza unei analize a hotararilor judecatoresti definitive. Astfel, au fost publicate pe pagina de Internet a inaltei Curti de Casatie si Justitie primul Studiu semestrial cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor pentru infractiunile de coruptie, recomandarile privind individualizarea pedepselor pentru infractiunea de luare de mita, infractiunea de trafic de influenta si infractiunea de cumparare de influenta, definitivate de catre Grupul de lucru al inaltei Curti de Casatie si Justitie privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie, precum si Ghidul cuprinzand circumstante generale agravante si atenuante aplicabile unei game largi de fapte penale, elaborat de presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie, acestea avand valoare indrumatoare pentru judecatorii instantelor nationale.

Pe aceeasi linie se inscrie si dezbaterea, in cadrul sedintelor interne ale sectiilor ICCJ, a deciziilor solutionate de catre judecatorii instantei supreme, hotarandu-se publicarea celor relevante, apte de a rezolva o problema de drept cu valoare de principiu, in scopul de a putea fi consultate si avute in vedere de practicienii dreptului.

Indeplinirea rolului constitutional al instantei supreme, de interpretare si aplicare unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, se realizeaza inclusiv prin asigurarea accesului la jurisprudenta ICCJ – atat decizii de speta cat si decizii pronuntate in recursuri in interesul legii -, in acest scop fiind publicate pe site-ul ICCJ, un numar de 63.125 de hotarari cu textul integral, 3.507 de hotarari in rezumat si 250 de decizii in interesul legii, alaturi de editarea unor publicatii lunare sau anuale precum Buletinul Jurisprudentei si Buletinul Casatiei, ce sunt transmise tuturor curtilor de apel si parchetelor de pe langa aceste instante.

Referitor la hotararile de principiu adoptate in cadrul sedintelor interne ale unora dintre sectiile ICCJ in cadrul atributiilor privind unificarea jurisprudentei, acestea sunt menite sa conduca la o rezolvare rapida a unor aspecte din jurisprudenta ce genereaza opinii contradictorii; in eventualitatea in care jurisprudenta asupra respectivei probleme de drept ar dobandi un pronuntat caracter neunitar, rezolvarea urmeaza sa fie data pe calea recursului in interesul legii.

In cadrul mecanismului descris, s-a inscris si dezbaterea, cu ocazia sedintei Sectiei penale a ICCJ din data de 4 iulie 2011, a deciziei de speta ce statua asupra modului de calcul a termenului prescriptiei speciale a raspunderii penale in cazul existentei unor suspendari ale judecatii cauzei ca urmare a sesizarii Curtii Constitutionale. S-a hotarat ca problema de drept supusa discutiei a fost bine rezolvata si, in consecinta, s-a stabilit publicarea acesteia ca si jurisprudenta relevanta a instantei supreme si transmiterea catre presedintii sectiilor penale ale curtilor de apel, cu precizarea ca are valoare indrumatoare. De altfel, adoptarea unei solutii privind interpretarea dispozitiilor legale referitoare la prescriptia speciala a raspunderii penale in cauzele penale in care judecata a fost suspendata pe durata solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate a fost evidentiata in Raportul Comisiei Europene, dat publicitatii la 20 iulie 2011, ca si progres inregistrat de ICCJ in directia indeplinirii conditionalitatilor MCV.

Fara a nega dreptul publicului de a fi informat si, in anumite cazuri, de a contesta modul de desfasurare a activitatilor judiciare, Inalta Curte apreciaza ca recentele comentarii din articolele de presa mentionate au accentuat, in mod nejustificat, decredibilizarea activitatii instantei supreme, afectand increderea cetatenilor in impartialitatea si corectitudinea actului de justitie. Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge cu fermitate sustinerile si acuzatiile nefondate referitoare la judecatorii Sectiei penale, aparand statutul, demnitatea si probitatea profesionala a magistratilor instantei supreme care si-au asumat deplin si responsabil exercitarea profesiei de infaptuire a actului de justitie.”