PREDOIU II DA DE LUCRU LUI SCUTEA – Ministrul Justitiei Catalin Predoiu ii cere Procurorului General Gabriela Scutea ancheta pe explozia facturilor la energie electrica si gaze naturale: „Am indrumat Ministerul Public sa ia masurile necesare pentru a descoperi, preveni si combate orice activitate infractionala ce ar putea fi desfasurata in contextul crizei energiei si al majorarii facturilor la energie, cum ar fi inselaciunea, abuzul in serviciu, concurenta neloiala, grup infractional organizat”
Procurorul General Gabriela Scutea (foto stanga) are datoria sa scoata la iveala orice infractiune care s-ar putea ascunde in spatele actualei crize energiei si a exploziei tarifelor la electricitate si gaze naturale. Scutea a primit dispozitii in acest sens de la ministrul Justitiei, Catalin Predoiu (foto dreapta), dupa cum acesta a anuntat joi, 13 ianuarie 2022.
Iata mesajul lui Predoiu de pe Facebook:
„In calitate de ministru al Justitiei, am transmis procurorului general Gabriela Scutea, astazi 13 ianuarie 2022, o adresa prin care, in temeiul art.132 alin.(1) din Constitutie si art.69 alin.(3) teza II din Legea nr.304/2004, am indrumat Ministerul Public sa ia masurile necesare potrivit competentei legale pentru a descoperi, preveni si combate eficient orice tip de activitate infractionala ce ar putea fi desfasurata in contextul crizei energiei si a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie, cum ar fi inselaciunea, abuzul in serviciu, concurenta neloiala, grup infractional organizat care pot afecta drepturile cetatenilor a caror aparare reprezinta o datorie constitutionala a Ministerului Public.
Acest demers se adauga indrumarilor nr. 99940/28.11.2019 si nr. 45318/10.06.2020 catre Ministerul Public, prin care Ministrul Justitiei a cerut combaterea eficienta a fenomenelor de crima organizata, traficul de persoane, de droguri, infractiunile cu violenta, infractiunile la regimul silvic”.
Mai exact, infractiunile pe care Predoiu le banuieste sunt urmatoarele:
- inselaciunea (prevazuta de articolul 244 din Codul penal):
„(1) Inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Inselaciunea savarsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Impacarea inlatura raspunderea penala”;
- abuzul in serviciu (art. 297 CP):
„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA”;
- concurenta neloiala (art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale):
„Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda:
a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari sau a altor informatii confidentiale in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;
c) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial ori industrial, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
d) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice ori a institutiilor publice, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
e) folosirea de catre o persoana dintre cele prevazute la art. 175 alin. (1) din Codul penal (n.r. functionar public in sensul legii penale) a secretelor comerciale de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
f) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare ori vanzarea unor marfuri sau servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, brevetele pentru soiuri de plante, marcile, indicatiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuala, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.
Prin mentiuni false privind originea marfurilor, in sensul alin. 1 lit. f), se intelege orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intr-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa privind originea marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, in afara de cazul in care denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine”;
- constituirea unui grup infractional organizat (art. 367 CP):
„(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni”.
Prezentam si pasajele invocate de Predoiu la inceputul postarii de mai sus:
- art. 132 alin. 1 din Constitutie (statutul procurorilor; Predoiu se refera in special la teza finala, subliniata mai jos): „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”;
- art. 69 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (am subliniat teza a II-a, invocata de ministru): „Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii”.
sursa foto: Mediafax
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# DODI 13 January 2022 19:34 +127
# Diana din fundul curtii de apel 13 January 2022 19:44 +34
# Boldea 13 January 2022 20:28 +7
# Predoiu zis si Gunoiu ... 13 January 2022 21:31 +25
# Valter COJMAN 13 January 2022 21:40 +25
# Gilu 14 January 2022 07:03 +148
# Gilu 14 January 2022 07:11 +137
# santinela 14 January 2022 07:44 +51
# lita 14 January 2022 11:14 +150
# ALEXIA 14 January 2022 13:00 0
# Narcis 14 January 2022 14:14 +5
# PANDURU 14 January 2022 15:41 0
# nae din dealul feleacului 14 January 2022 18:28 +12
# Tipa 14 January 2022 23:00 0
# Tipa 14 January 2022 23:03 0
# bogdan 16 January 2022 10:52 0